Început de an. 2024.

Ca în fiecare început de an, odată cu primele zile din 2024, vă doresc și eu un an mai bun ca cel care tocmai a trecut și sper eu, ca în fiecare an, cu mai puține modificări legislative. Și în 2023 am avut parte de modificări legislative, de bâlbe legislative, de birocrație, ba chiar de modificări făcute în ultimele zile alea anului fapt ce, aparent, devine banal. Nu se poate spune că am avansat foarte mult. Am regresat. Acum prin lege, guvernul și-a arogat dreptul de a modifica oricând codul fiscal, peste noapte cu aplicare de a doua zi la o adică.

Anul 2022 a fost primul an ce a crescut gradul de interacțiune on-line al ANAF cu contribuabilii persoane juridice, dar a venit 2023 și ne-a plesnit digitalizarea acestui sistem, mai exact lipsa ei. Căderi a sistemelor ANAF, declarații apărute cu doar câteva zile înainte de depunere, declarații ce generau erori la depunere, sistemul e-Transport cu probleme, e-Factura la fel deși trebuia să facă față unui volum mic de facturi.

E loc de mai bine aici. De mult mai bine. Se pot reduce o grămadă de hârtii aiurea, se pot elimina o căruță de proceduri birocratice, dar aparent încă nu a sosit momentul acela.

Declarațiile oficiale sunt aceleași: că se dorește mărirea gradului de informatizare al ANAF și de reducere al declarațiilor fiscale. S-a introdus e-factura. Funcționează, așa cum am văzut, cu sincope.

Scriam în 2023 că eu mi-aș dori ca 2024 să fie anul în care e-factura va deveni obligatorie în orice relație B2B, B2G sau B2C, pentru că standardizarea acesteia ar ajuta firmele corecte și ar ușura schimbul de date. Iată că mi s-a îndeplinit dorința parțial – în sensul că e obligatorie pe relațiile B2G și B2B, parțial pe B2C.

În 2022 au început marii contribuabili completarea și trimiterea declarației SAF-T, D406. Iar din 2023 și cei mijlocii. Declarația există în SAGA și pot să spun, din propria experiență, că generarea ei cu ajutorul SAGA este extrem de facilă și de intuitivă.

Îmi mențin opinia – SAFT este umflat puternic forma lui fiind în acest moment una care excede partea fiscală și nu mă convinge că va duce în mod real la o creștere a gradului de colectare. e-Factura da, SAF-T mai degrabă nu. SAF-T mai degrabă ar ajuta la o disciplină a contabilității firmelor și ar ajuta ANAF la a selecta eficient firmele unde ar putea identifica un anumit risc fiscal. Modul lui de reglementare și implementare nu doar că este unul extrem de complex, dar în unele cazuri și costisitor. Nu a scutit pe nimeni momentan de depunerea vreunei declarații. Să nu spun că aparent, în acest moment, ANAF pare că doar colectează acele declarații nu că le-ar și folosi.

Scriam anul trecut că provocarea va fi repornirea economiei pentru că, păreau a fi bani în piață. Pare că a fost repornită doar pe hârtie. Inflația e aici. Și scriam că situația este mai gravă puțin și credeam că anul 2023 va aduce prin martie-aprilie primele semne ceva mai serioase ale crizei financiare ce bântuie lumea. Nu a fost chiar așa, dar în ciuda creșterilor de pe hârtie mă cam îndoiesc sincer că o ducem așa de bine cum ar rezulta statistic. Vine 2024, an cu multe alegeri, așa că, populist vorbind, la aruncatul banilor stăm bine. La aruncatul cu și fără sens, mai ales la ăla fără sens. Nimeni nu are curaj să facă ceva în privința risipei. În schimb toată lumea vorbește de colectare.

Dar de ajuns cu astea și să revedem împreună datele despre începutul de an așa cum suntem obișnuiți noi, contabilii.

Înregistrarea vectorului fiscal

Din ianuarie orice modificare în vectorul fiscal se poate face on-line prin formularul 700 aprobat prin OPANAF 1699/2021 și 2034/2022.

Prin acesta se poate declara:

– înregistrarea/modificarea domiciliului fiscal al contribuabililor, cu excepția cazului în care contribuabilii își modifică domiciliul sau sediul social care reprezintă și domiciliu fiscal, precum și cu excepția contribuabililor nerezidenți care desfășoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii permanente, care nominalizează, ulterior înregistrării fiscale, un alt sediu permanent desemnat;

– înregistrarea în vectorul fiscal a unor noi categorii de obligații fiscale sau modificarea categoriilor de obligații fiscale declarative înscrise inițial în vectorul fiscal;

– modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit;

– exercitarea opțiunii de modificare a anului fiscal;

– declararea sediilor secundare care nu au obligația înregistrării fiscale;

– înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile care solicită, ulterior înregistrării fiscale, înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

– efectuarea de mențiuni referitoare la vectorul fiscal privind TVA, ulterior înregistrării în scopuri de TVA;

– exercitarea opțiunii privind aplicarea/încetarea aplicării prevederilor art. 278 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal, cu privire la locul prestării către persoane neimpozabile a serviciilor de telecomunicații, radiodifuziune și televiziune sau a serviciilor furnizate pe cale electronică;

– efectuarea de mențiuni privind schimbarea perioadei fiscale pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală și care efectuează o achiziție intracomunitară de bunuri taxabilă în România;

– efectuarea de mențiuni privind cifra de afaceri în cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic și care nu au efectuat achiziții intracomunitare de bunuri în anul precedent;

– efectuarea de mențiuni privind aplicarea/încetarea aplicării sistemului TVA la încasare.

În esență este un formular care preia funcțiile formularelor 010, 013, 015, 016, 020, 030, 040 și 070, 092, precum și a notificării legate de TVA la încasare 097.

Ce este neclar și nici ANAF nu face eforturi să clarifice lucrurile este mesajul care spune: „Atașați arhiva cu documente potrivit legii!” când există situații în care legea nu cere absolut nimic să fie atașat ceea ce face ca diverse unități ANAF să dea răspunsuri complet diferite sau să ceară te miri ce documente atașate.

După cum știți, din 2022, mai exact din 1 martie 2022, ANAF nu mai comunică altfel decât prin SPV cu contribuabilii. De aceea asigurați-vă că puteți accesa SPV. Orice solicitare ați adresa ANAF, orice document ați depune la ei, nu se va lua în considerare dacă nu va fi depus prin SPV.

Firmele trebuie să conștientizeze că este în interesul lor să fie înscrise în SPV, deși din experiența personală constat că sunt foarte mulți cei care nu vor sau pur și simplu sunt complet dezinteresați de asta.

Problema ANAF este că procedura de înrolare nu doar că e una obtuză și se complică inutil, dar apar și situații în care refuzul succint și fără prea multe justificări este de neînțeles din ce observ de la colegii mei .

Verificați-vă cifra de afaceri pentru TVA pentru a vedea dacă perioada fiscală pentru dvs este trimestrul sau luna. Dacă ați avut AIC în anul 2023, atunci în 2024, indiferent de cifra de afaceri pentru TVA, perioada fiscală va fi luna.

De asemenea, dacă sunteți plătitor de impozit pe profit și aveți cifră de afaceri contabilă de peste 100.000 EUR nu puteți avea perioadă fiscală trimestrul pentru depunerea D112 chiar dacă aveți 1-2 salariați.

Trecerea la profit sau la micro de la 1 ianuarie se face prin D700 până la 31 martie.

Schimbarea perioadei fiscale la TVA de la lună la trimestru sau de la trimestru la lună, conform legii, se va face în primele zile din ianuarie, până la 15 ianuarie. O aberație! Din ce în ce mai evidentă.

Cursul EUR la 31 decembrie 2023 a fost 4.9746 lei/EUR.

Acesta este cursul:
– la care se vor reevalua creanțele și obligațiile exprimate în valută, ce au rămas în sold la finele anului
– cursul ce se va utiliza pentru încadrarea ca plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor sau de impozit pe profit în anul 2023.
– cursul pentru stabilirea perioadei fiscale la lună sau la trimestru este cursul stabilit pentru data de 31/12 – adică 4.9746 lei/EUR în acest an (cursurile sunt identice – atât cel stabilit pentru data de 31/12 cât și cel stabilit în 31/12) – 497.460 lei fiind plafonul pentru CA la TVA ce duce la schimbarea sau menținerea perioadei fiscale.

Pentru persoane fizice cursul la care se calculează echivalentul în lei al plafonului de 25000 EUR în funcție de care cei care au venituri din activități independente trec la sistem real de la normă de venit sau dimpotrivă de la sistem real la impunerea la normă de venit, este cursul mediu anual stabilit de BNR.

Și în acest an declarațiile fiscale depuse de către persoane juridice se vor depune doar on-line. Când vine vorba despre declarația unică s-a revenit asupra deciziei de depunere a acesteia exclusiv on-line dându-se, persoanelor fizice, posibilitatea de a o depune și în format fizic, listată, la ghișeele ANAF.

Persoanele fizice pot depune declarații și fără a deține certificat fiscal valabil, direct pe siteul ANAF.

Din 2022 contribuabilii mari, din 2023 cei mijlocii depun SAF-T, urmând în 2025 cei mici.

Eliminarea declarațiilor ce sunt dublate de această declarație mai are de așteptat. Probabil o modificare va apărea când va depune toată lumea, adică prin 2025, dar până atunci slabe șanse.

Aceasta este deja introdusă în SAGA, fără niciun cost suplimentar și generarea ei cu ajutorul programului este extrem de facilă.

S-a clarificat de către ANAF și situația celor ce au stocuri a căror evidență este global-valoric. Nu trebuie să treacă la cantitativ-valoric. Acestea nu se declară în secțiune de stocuri separată și nici ANAF nu le va putea solicita. Solicitări pentru partea de stocuri se vor putea face doar în cazul celor care au evidență cantitativ-valorică sau operativ-contabilă. De asemenea nu se declară la stocuri nici obiectele de inventar indiferent cum sunt ținute. Eu nu consider necesar nici declararea celor din grupa 32, pentru că mi s-ar părea ilogic să le declar.

Detalii găsiți în ghidul ANAF publicat aici: SAFT – Ghidul ANAF pentru contribuabili

Despre ce am scris mai sus găsiți detalii la pagina 98 din ghid:

„În sub-secțiunea Products se vor declara stocurile pentru care societatea organizează evidența prin metodele operativ-contabilă sau cantitativă-valorică: materii prime, materiale consumabile, semifabricate, produse finite, produse reziduale, produse agricole, active biologice de natura stocurilor, mărfuri, ambalaje. Nu se vor declara informații cu privire la obiectele de inventar în aceasta sub-secțiune, indiferent dacă sunt în folosință sau nu. Nu este obligatorie raportarea serviciilor în sub-secțiunea Products din secțiunea MasterFiles. În măsura în care societatea întreține informațiile despre serviciile prestate, poate opta să raporteze aceste informații în sub-secțiunea Products. În aceasta sub-secțiune, nu se vor declara informații pentru stocurile pentru care se tine evidenta prin metoda global-valorica”

Una din cele mai dese erori la SAFT este generată de faptul că regulile de generare folosite de SAGA impun ca în contabilitate acolo unde există conturi sintetice de grad 1 defalcate în sintetice de grad 2, analiticele să fie create la nivel de cont sintetic de grad 2 nu la cel de grad 1.

De exemplu:

Contul 409 este sintetic de grad 1 și are sintetice de grad 2 conturile 4091, 4092 și 4093. În situația creării și utilizării de analitice de tip 409.0001, 409.0002, etc la generarea D406 (SAFT) ați avea erori. Corect ar fi 4091.0001, 4092.0001, etc.

Cele mai dese situații apar la 605, 623 și, de la final de an, la 612. Acestea fiind sintetice de grad 1 impun utilizarea lor la nivel de sintetic de grad 2.

TVA

Dacă la 31/12/2023 veți avea o cifră de afaceri, din punct de vedere al TVA, de până la 497.460 lei și nu ați efectuat nici o achiziție intracomunitară de bunuri în anul 2023, atunci în 2024 perioada fiscală pentru TVA va fi trimestrul. Dacă depuneați decont de TVA trimestrial veți depune în continuare la fel, altfel, dacă depuneați lunar, va trebui să depuneți 700, pentru actualizarea vectorului fiscal.

Nu uitați de formularul 094. Acesta se va depune de către toți cei care sunt înregistrați în scopuri de TVA în România, depun decont trimestrial, au cifră de afaceri pentru TVA de până la 100.000 EUR și nu au realizat AIC de bunuri în anul încheiat. Nu mă satur să repet: un formular mai inutil nu am văzut. Acum este inclus în 700.

Atenție! Când vine vorba de TVA, cifra de afaceri nu este cea contabilă, deși sunt cazuri în care cele două coincid. E vorba de cifra de afaceri de la art.310 CF.

Începând cu 2018 s-a modificat plafonul de înregistrare în scopuri de TVA de la 220.000 lei la 300.000 lei pentru că România a obținut o derogare în acest sens de la UE. Derogarea este încă în vigoare.

De aceea, dacă sunteți persoană impozabilă neînregistrată în scopuri de TVA și desfășurați activități care nu sunt considerate scutite fără drept de deducere dpvd al TVA și ajungeți să-l depășiți în 2024, va trebuie să vă înregistrați ca plătitor de TVA. Plafonul acesta este dat de cifra de afaceri pentru TVA – nu de cea contabilă.

Pentru înregistrarea ca plătitor de TVA veți depune 700 on-line. Aveți obligația de a solicita înregistrarea ca plătitor de TVA în termen de 10 zile de la terminarea lunii în care ați atins sau depășit plafonul de 300.000 lei.

Începând cu 2023, în ceea ce privește cotele de TVA, nu a apărut o reducere a acestora ci, dimpotrivă: la alimentație publică, în domeniul HORECA, nu mai există cota de 5% ci cota de 9%.

Tot în 2023, pe final de an există modificări a cotelor de TVA.

Cota de TVA de 5% se va aplica exclusiv pentru:

– livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, pe suport fizic și/sau pe cale electronică, cu excepția celor care au, în totalitate sau în mod predominant, un conținut video sau un conținut muzical audio și a celor destinate exclusiv sau în principal publicității;
-serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice
-livrarea către persoanele fizice de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 și 4401 12 00, și de rumeguș, deșeuri și resturi de lemn aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 31 00 și 4401 32 00; livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a rumegușului, deșeurilor și resturilor de lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401 41 00 și 4401 49 00, realizată către persoanele fizice în calitate de utilizatori finali, pe baza unei declarații pe propria răspundere a beneficiarului;
-livrarea către persoane juridice sau alte entități, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv școli, spitale, dispensare medicale și unități de asistență socială, de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 și 4401 12 00, și de rumeguș, deșeuri și resturi de lemn, aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 31 00 și 4401 32 00; livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a rumegușului, deșeurilor și resturilor de lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401 41 00 și 4401 49 00, realizată către persoane juridice sau alte entități, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv școli, spitale, dispensare medicale și unități de asistență socială, în calitate de utilizatori finali, pe baza unei declarații pe propria răspundere a beneficiarului;
– livrarea de energie termică în sezonul rece (01.11.-31.03), destinată următoarelor categorii de consumatori:
1. populație;
2. spitale publice și private, definite conform Legii nr. 95/2006, unități de învățământ publice și private, definite conform Legii nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;
3. organizații neguvernamentale reglementate potrivit legii, precum și unitățile de cult, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 489/2006;
4. furnizori de servicii sociale, publici și privați, acreditați, care prestează servicii sociale prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin HG nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale.

Trec de la cota de 5% la cota de 9% începând cu data de 1 ianuarie:

Dacă cifra de afaceri din punct de vedere al TVA este mai mică de 4.500.000 lei și în 2024 veți putea opta pentru intrarea sau ieșirea din sistemul de TVA la încasare. Când vine vorba de cifra de afaceri pentru acest plafon, pentru calculul acestei cifre se iau în considerare operațiunile din decontul de TVA, inclusiv rândurile de regularizări, de la partea de TVA colectat – mai puțin rândurile specifice achizițiilor intracomunitare. Plafonul a fost majorat de la 2.250.000 lei la 4.500.000 lei, în decembrie 2020, prin legea 296/2020 și se aplică de la data de 1 ianuarie 2021.

Iar dacă această cifră de afaceri din punct de vedere al TVA este mai mică de 300.000 lei veți putea ieși de la TVA. Dar în această situație nu trebuie să uitați de ajustările necesare la TVA. Atenție la ajustări. Prin OUG 84/2016 s-a schimbat modul de calcul al ajustării TVA în unele situații.

Începând cu 2017 dacă sunteți înregistrat în scopuri de TVA nu mai este necesară înscrierea în ROI pentru a efectua achiziții intracomunitare de bunuri sau pentru a efectua/primi servicii pentru care anterior era necesară înregistrarea.

Dacă sunteți neînregistrat în scopuri de TVA în România și doriți sau sunteți obligați să vă înregistrați pentru AIC, va fi suficient să obțineți codul de TVA special (conform art.317 CF) fără a solicita și înscrierea în ROI.

Scriu și asta, în mod repetat, de câțiva ani, pentru că este incredibil faptul că încă mai sunt oameni care nu știu că acel ROI nu mai există.

Începând cu anul 2017 nu se mai depun, temporar, D392 sau 393. Depunerea acestora este suspendată până și în 2023 inclusiv. Inițial a fost suspendată depunerea până la data de 31 decembrie 2022, dar prin OUG 168/2022 s-a decis suspendarea până la 31 decembrie 2023.

La final de 2023, prin OUG 115/2023, s-a prelungit suspendarea depunerii acestora până la data de 31/12/2026.

Să sperăm că, într-un final, se va renunța la ele. Deși nu sunt semne.

În 2021 plafonul pentru vânzări la distanță a fost stabilit la un cuantum de 10,000 EUR (46,337 lei) indiferent de statul în care se efectuează aceste livrări. De asemenea a fost introdus un tratament TVA distinct pentru vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe de bunurile, cu excepția celor care fac obiectul accizelor, în loturi cu o valoare intrinsecă de maximum 150 euro.

S-a modificat formularul 398 pentru cei care trebuie să declare aceste livrări la distanță.

Pe site-ul ANAF există secțiunea One Stop Shop (anaf.ro) unde găsiți toate detaliile necesare.

Explicații despre vânzările la distanță, ceva mai detaliate, găsiți în acest comunicat ANAF.

În SAGA livrările de bunuri la distanță se vor opera în ecranul de ieșiri în valută pe tip X, iar în cazul în care programul va detecta astfel de ieșiri va permite generarea D398 și a jurnalului OSS.

Impozitul pe profit în 2024

Pe final de an, ca de obicei aș putea spune, guvernul a modificat codul fiscal și începând cu exercițiul financiar 2024 o serie de deduceri se elimină ori se reduc. Printre modificări:

Cheltuieli sociale

Cheltuielile pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie – se limitează la 1.500 lei/lună pe fiecare copil și se însumează cu celelalte cheltuieli sociale, iar suma rezultată se deduce în limita unei cote de până la 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului.
La fel pentru cheltuieli privind bursele private. Și aici se însumează aceste cheltuieli în limita a 1.500 lei/fiecare bursă acordată, cu celelalte cheltuieli sociale, iar suma rezultată se deduce în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. Cheltuielile cu bursele private sunt eliminate din categoria celor pentru care se acordă credit fiscal.

Sedii

Cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu sunt deductibile doar în limita corespunzătoare suprafețelor construite prevăzute de Legea locuinței nr. 114/1996, fără a se mai adăuga cota suplimentară de 10%.
Cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal, corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția contribuabilului, sunt deductibile în proporție de 50%. Și TVA aferent
Valoarea cheltuielilor de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu social achiziționat de către contribuabil în clădiri de locuințe sau în clădiri individuale de locuit, din ansambluri rezidențiale, care nu este utilizat exclusiv în scopul activității economice, sunt deductibile în proporție de 50%. Dacă sediul social este utilizat în scop personal de către acționari sau asociați, cheltuielile respective sunt considerate ca fiind efectuate în favoarea acestora si sunt nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.

Pentru un sediu social care nu este utilizat exclusiv în scopul activității economice, situat în clădiri de locuințe sau în clădiri individuale de locuit, din ansambluri rezidențiale, înregistrate în patrimoniul contribuabilului, amortizarea este deductibilă la nivelul de 50%.
În cazul utilizării sediilor sociale, aflate în patrimoniul contribuabilului, în scop personal de către acționari sau asociați, amortizarea fiscală aferentă sediului social nu se deduce la calculul rezultatului fiscal.

Altele

Valoarea caselor de marcat nu se mai deduce din impozit, dar devine cheltuială deductibilă

Ajustările deductibile pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, reprezentând sume datorate de clienții interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate și servicii prestate se reduc de la 50% la 30%, pentru acele creanțe care îndeplinesc condițiile prevăzute în codul fiscal:

• sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;
• nu sunt garantate de altă persoană;
• sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului

Cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupție, potrivit legii, vor fi tratate ca fiind nedeductibile fiscal.

Pierderi fiscale

Pierderile fiscale anuale stabilite prin declarația de impozit pe profit, începând cu anul 2024, se recuperează din profiturile impozabile realizate, în limita a 70% inclusiv, în următorii 5 ani consecutivi, iar cele stabilite prin declarația de impozit pe profit, aferente anilor precedenți anului 2024, rămase de recuperat la data de 31 decembrie 2023, se recuperează din profiturile impozabile realizate începând cu anul 2024, în limita a 70% din profiturile impozabile respective, pe perioada rămasă de recuperat din cei 7 ani consecutivi ulteriori anului înregistrării pierderilor respective.

În situația în care se recuperează atât pierderi fiscale înregistrate începând cu anul 2024, cât și aflate în sold la 31 decembrie 2023, pentru aplicarea limitei de 70%, aceste pierderi se cumulează.

Costul îndatorării
În cazul costurilor excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni care nu finanțează achiziția/producția imobilizărilor în curs de execuție/activelor stabilite pentru contribuabilii care aplica impozitul minim sau impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, și care sunt efectuate cu persoane afiliate, se deduc, într-o perioadă fiscală, până la plafonul deductibil reprezentat de
echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro;

Sponsorizare

Se va deduce cea mai mică sumă rezultată dintre

1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri; pentru situațiile în care reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se determină potrivit normelor;

2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.

Termenul până la care contribuabilii pot dispune redirecționarea impozitului pe profit pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat este cel de depunere a declarației anuale de impozit pe profit. Depunerea formularului de redirecționare a impozitului pe profit aferent anului 2023 se efectuează până la termenul de depunere a declarației de impozit pe profit pentru anul 2023.

S-a introdus un impozit minim pentru contribuabilii mari și pentru bănci.

NU uitați însă! Și în cazul celor ce au activitate în HORECA, mai exact în cazul barurilor și cluburilor de noapte există un impozit minim care este de ani de zile în codul fiscal și care, aparent, fie este necunoscut fie ignorat.

Este vorba despre art. 18 din codul fiscal:

“Contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, și în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activitățile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective, sunt obligați la plata impozitului în cotă de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.”

Pentru referință aveți aici HG 843/1999 care definește tipurile de unități de alimentație publică în România. De aici aflăm că definiția barurilor de noapte este:

“unitate de alimentație publică cu caracter distractiv, având orar de funcționare pe timpul nopții. Prezintă un program variat de divertisment, de music-hall și dans, iar consumatorilor li se oferă o gama variata de băuturi, mai ales de cocteiluri, gustări, sortiment restrâns de preparate la grătar, specialități de cofetărie-patiserie”

Club de noapte și discoteci – clubul de noapte nu are definiție, dar are Disco-bar sau discoteca:

“Disco-bar, Video-bar, Discoteca – unități cu profil de divertisment pentru tineret, divertismentul fiind realizat prin intermediul muzicii și al dansului, în acest sens unitatea fiind dotată și amenajată corespunzător. Sortimentele oferite sunt asemănătoare celor din baruri, cu deosebirea ca băuturile vor fi prioritar nealcoolice sau slab alcoolizate, având în vedere ca majoritatea clientelei o reprezintă tineretul.”

În aceste situații aveți grijă dacă sunteți plătitori de impozit pe profit, pentru că trebuie calculat care din cele două sume se aplică. În situația în care credeți că micro cu 3% este prea mult s-ar putea să aveți surpriza să ajungeți să plătiți 5% dacă aveți astfel de activități.

D100 o veți depune până pe 25 ianuarie pentru decembrie sau trimestrul 4 al anului 2022, numai dacă aveți de declarat altceva decât impozit pe profit sau impozit pe venit microîntreprinderi. În niciun caz nu declarați impozit pe profit sau micro, în D100, acum. Vă va da eroare în recipisa generată de ANAF.

Termenul de depunere pentru D101 în cazul celor ce sunt plătitori de impozit pe profit este la 25 februarie în cazul ONG-urilor și a persoanelor juridice care ce obțin venituri majoritare din cultivarea cerealelor și/sau plantelor tehnice și până 25 martie cel târziu de către ceilalți.

Termenele de declarare și plată au derogare – conform OUG 153/2020 – până la 25 iunie. Derogarea se aplică și pentru plătitori de impozit pe profit și pentru cei cu micro sau impozit specific. Acea ordonanță are și unele bonificații pentru cei cu capitaluri pozitive. Anul acesta nu vor fi mulți cei care vor avea și bonificația suplimentară. O vor avea pe cea de bază pentru capitaluri pozitive, dar cea legată de capital ajustat, nu prea cred că o vor avea foarte mulți și asta din cauza distribuirilor masive la dividende în 2022.

Dacă sunteți ONG, modul de calcul al impozitului pe profit îl găsiți aici. Atenție! Declararea impozitului pe profit este obligatorie pentru aceste entități. Ele nu sunt scutite, ca entități, de acest impozit, ci doar unele din veniturile obținute de aceste entități sunt scutite.

Mai am o remarcă legată de declararea de către asociațiile non-profit a impozitului pe profit, de fapt, mai corect spus, e legată de depunerea D101 – această declarație se va depune de către toate asociațiile non-profit, indiferent de modul de ținere a contabilității – în partidă simplă sau dublă. Deci vor depune și asociațiile de proprietari care obțin venituri din exploatarea părților comune, de exemplu, ce conduc evidența în partidă simplă, dar și ONG-urile ce conduc evidență în partidă dublă.

D101 urmează să fie introdusă în formatul nou în program în perioada următoare dacă se va modifica și se va modifica cu certitudine.

Legat de 101 aveți grijă la completarea cheltuielilor nedeductibile, veniturilor neimpozabile, deducerilor, etc.

În D101 veniturile aferente activității non-profit se înscriu la venituri neimpozabile, iar cheltuielile aferente se înscriu la cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.

Începând cu 2021, capitalurile pozitive din situațiile financiare se reflectă și în bonificații la impozite – la impozitul pe profit și impozitul pe venitul microîntreprinderilor, bonificații acordate cu respectarea unor condiții. În 2023 se mărește valoarea bonificației cu încă 3 puncte procentuale, în anumite condiții.

Detalii despre aceste reduceri găsiți în articolul postat pe blog în 2020. De asemenea vor aduce și o prorogare a termenului de declarare și plată a impozitului pe profit ori a celui pentru microîntreprinderi.

Microîntreprinderi

Plafonul pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor va fi 500.000 EUR, adică 2.487.300 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2024. Plafonul este dat de baza de calcul pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.

Cum îl calculați? Foarte pe scurt cam așa:

Adunați veniturile anuale înregistrate în 701,702,…708, scădeți reducerile înregistrate în 709, adăugați reducerile primite din 609, adăugați veniturile din 754, 758 (mai puțin cele din 758 ce reprezintă subvenții, restituiri sau anulări de dobânzi și/sau penalități de întârziere care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau despăgubiri de la societățile de asigurare/reasigurare pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii), adăugați 761,762,763,764, 766, 767 și 768 (mai puțin sumele din 768 prin care ați înregistrat diferențe de curs aferente creanțelor în lei decontate la un curs valutar diferit de cel inițial) și adăugați numai diferența favorabilă dintre 765 și 665, respectiv 768 și 668 (pentru diferențe de curs aferente creanțelor în lei decontate la un curs valutar diferit de cel inițial). Așa obțineți baza de calcul, plafonul pentru încadrarea ca plătitori de impozit pe venit.

Nu se vor cuprinde dividendele primite de la o persoană juridică română în baza de impozitare pentru acest impozit.

Dacă în cursul anului 2024 depășiți acest plafon, veți trece la impozit pe profit de la data de 1 a primei luni din trimestrul în care depășiți plafonul.

Din 2023 acest impozit este OPȚIONAL, nu mai este obligatoriu.

Din 2024 vor exista două cote de impozit pe venit și condiții suplimentare pentru încadrarea la acest tip de impozit precum și modificări a regulilor de ieșire de la plata acestui impozit.

Regula generală este că cine a fost plătitor de impozit pe venit microîntreprinderi în 2023 și a trecut la impozit pe profit în 2023, nu va mai putea reveni la acest impozit chiar dacă ulterior ar îndeplini condițiile.

Din 2024, cine are activitate în oricare din aceste domenii:

• 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator,
• 5829 – Activități de editare a altor produse software,
• 6201 – Activități de realizare a softului la comandă (software orientat client),
• 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației,
• 5510 – Hoteluri și alte facilități de cazare similare,
• 5520 – Facilități de cazare pentru vacante și perioade de scurtă durată,
• 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere,
• 5590 – Alte servicii de cazare,
• 5610 – Restaurante,
• 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente,
• 5629 – Alte servicii de alimentație n.c.a.,
• 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor,
• 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile cu personalitate juridică care nu sunt entități transparente fiscal, constituite de avocați potrivit legii,
• 8621 – Activități de asistență medicală generală,
• 8622 – Activități de asistență medicală specializată,
• 8623 – Activități de asistență stomatologică,
• 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.

va datora un impozit pe venit de 3% indiferent de cuantumul veniturilor obținute.

Ceilalți, care se încadrează la impozitul pe venit al microîntreprinderilor, vor datora un impozit de 1% până la o bază de calcul echivalentă cu 60000 EUR, iar începând cu trimestrul în care vor depăși acest plafon, vor datora impozit de 3%.

Cursul pentru cei 60000 EUR este tot cel de la 31/12/2023 în anul 2024, de aceea la venituri de până la 298.476 lei veți datora 1% și începând cu veniturile trimestrului în care le depășiți datorați 3%

Pentru a fi microîntreprindere în 2024, trebuie ca la 31/12/2023

• să aveți venituri care compun baza de calcul a impozitului în valoare de maxim 500.000 euro calculați la cursul de la 31.12.2023
• statul sau UTA-uri să nu fie acționari în firmă
• firma să nu fie în dizolvare urmată de lichidare înregistrată la ONRC sau instanțe judecătorești
• să nu aveți venituri din consultanță mai mari de 20% din total, cu excepția cazului în care sunt venituri din consultanță fiscală
• să aveți cel puțin un salariat cu normă întreagă activa la data de 31 decembrie (ori suma normelor contractelor de muncă să fie echivalentul unei norme întregi ori să aveți contract de mandat, administrare, management care să prevadă o indemnizație echivalentă cu cel puțin salariul minim pe economie)
• să aveți asociați/acționari care dețin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot și societatea este singura din cele la care sunt acționari care aplică acest impozit
• să aveți depuse la termenul legal situațiile financiare anual

O noutate legată de plafon este faptul că în situația în care există întreprinderi legate plafonul se va calcula prin suma acestora.

ANAF va trebui să clarifice, atât modalitatea de calcul a plafonului în această situație, dar și definiția deținerii indirecte a titlurilor de participare.

HORECA nu va mai putea aplica acest impozit dacă nu mai respectă aceleași condiții.

Ca idee, dacă doriți să luați o decizie legată de ce tip de impozit aplicați. Dacă îndepliniți condițiile pentru micro, dar nu știți ce tip de impozit ar fi eficient financiar, atunci regula este asta – dacă aveți venituri de până la 60000 EUR și o rată de rentabilitate mai mare de 6,25% este rentabil impozitul pe venit, altfel la o rată de rentabilitate mică, cel de impozit pe profit. Dacă treceți la 3% sau direct trebuie să aplicați 3%, atunci rata de rentabilitate folosită drept prga este de 18,75%. Sub 18,75% rată de rentabilitate este eficient impozitul pe profit.

Este un calcul estimativ, nu unul bătut în cuie, mai ales că în cazul impozitului pe profit sunt elemente de nedeductibilitate care pot influența rezultatul fiscal, dar măcar vă puteți face o idee orientativă.

Termenul de depunere a D100 pentru plătitorii de impozit pe veni microîntreprinderi este 25 IUNIE 2023. Nu vă grăbiți cu depunerea, pentru că mai aveți de verificat bonificația acordată prin OUG 153/2020.

Sponsorizări

Dacă ați efectuat sponsorizări deductibile din impozitul pe profit/impozitul pe venitul microîntreprinderilor, în anul 2023, către entități înscrise în registrul ANAF special înființat, atunci veți avea obligația depunerii D107 astfel:

– până la 25 februarie sau 25 martie, după caz, pentru plătitori de impozit pe profit. Adică la același termen cu depunerea D101.
– până la 25 ianuarie pentru plătitorii de impozit pe venitul microîntreprinderilor

Dar pe perioada de aplicare a OUG 153/2020 există derogare și pentru 107 aceasta depunându-se la termenele stabilite pentru declararea impozitului pe venit, respectiv la termenul de depunere pentru D100 aferent trimestrului IV pentru impozitul pe venit microîntreprinderi.

O societate care va înceta să devină microîntreprindere trecând la impozit pe profit, începând cu 2023, va depune D107 până la data de 25 inclusiv a lunii următoare primului trimestru pentru care datorează impozit pe profit, cu excepția cazurilor în care trece la profit încă din primul trimestru.

Sponsorizări deductibile se pot efectua și către entități care nu au obligația înregistrării în acel registru: de exemplu școli sau spitale.

Din 2022 s-au schimbat puțin regulile de deducere relativ la sumele reportate. În 2024 se modifică iar. Din 2024 vor dispărea cele efectuate de microîntreprinderi.

Scriu și asta pentru că aparent mulți nu știu: sponsorizarea către o entitate care are obligația înscrierii în registrul ANAF se poate deduce doar dacă la data la care sponsorizarea a fost efectivă, entitatea a fost înregistrată în acel registru! Altfel nu. Degeaba se înscrie ulterior. Așadar verificați întotdeauna dacă la data contractului de sponsorizare și la data plății sponsorizării entitatea este înscrisă în registrul ANAF. Dacă are obligația să fie înscrisă și nu este, NU veți putea deduce sponsorizarea.

Sponsorizarea pe care nu o puteți deduce în 2023 o puteți redirecționa prin formularul 177 în 2024. Și aici trebuie menționat că ANAF va efectua acea redirecționare numai dacă la data la care o face efectiv, entitatea către care se redirecționează sumele respective este înscrisă în acel registru.

Din păcate, începând cu anul fiscal 2024 – microîntreprinderile nu vor mai putea deduce sponsorizările efectuate.

Atenție – dacă aveți achiziționate case de marcat ce au fost puse în funcțiune și a căror valoare se deduce din impozitul pe profit sau din impozitul pe venitul microîntreprinderilor, dacă acestea sunt încadrate ca fiind mijloace fixe, amortizarea lor va fi considerată amortizare contabilă nu fiscală devenind o cheltuială nedeductibilă fiscal în cazul plătitorilor de impozit pe profit.

Începând cu 2023 s-a clarificat ordinea deducerilor din impozitul pe venitul microîntreprinderilor datorat, a contravalorii caselor de marcat, sponsorizări și bonificației conform OUG 153/2020.

Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări și pun în funcțiune aparate de marcat electronice fiscale scad aceste sume din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor în următoarea ordine:

1. sumele aferente sponsorizărilor, precum și sumele reportate, după caz;
2. costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale și sumele reportate, după caz.

Reducerea de impozit, conform OG 153/2020, se aplică la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor după scăderea sumelor de mai sus.

Anul 2023 a fost ultimul an în care deducerea acestor sume este posibilă. Începând cu 2024 NU se vor mai deduce aceste sume din impozit.

Impozit pe venit – salarii, contribuții sociale
Începând cu veniturile lunii ianuarie:

• plafonul de scutire de 10.000 lei/lună pentru salariații ce beneficiază de facilități fiscale, din sectorul IT, construcții, agricultură ori industrie alimentară, se va determina proporțional cu perioada din lună în care își desfășoară activitate la angajatorul la care beneficiază de ele. De exemplu – dacă un salariat pleacă de la firma A la firma B în data de 20 ianuarie, atunci firma A va calcula scutire doar pentru cei 10.000 lei raportați la perioada 1-20 ianuarie, iar firma B pentru partea din cei 10.000 lei aferenți perioadei 21-31 ianuarie.
• tichetele de masă și cele de vacanță vor fi supuse plăți CASS
• CASS se va aplica și la indemnizația de concediu medical
• facilitate pentru abonamentul la săli de sport se va acorda în limita a 100 EUR anual
• în categoria sumelor limitate la 33% din salariul de bază lunar se includ și:
  • sumele suportate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților proprii în unități de educație timpurie, potrivit legii, în limita stabilită de acesta, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.
  • diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite.
• se exclud din lista veniturilor neimpozabile și care se includ în cei 33% neimpozabili sumele acordate angajaților care desfășoară activități
  în regim de telemuncă, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă
• Pentru determinarea valorii neimpozabile, sumele reprezentând contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora se consideră venituri aferente lunii în care se aprobă
  decontul, respectiv venituri aferente lunii în care sunt acordate, după caz.
• Pentru determinarea valorii neimpozabile, următoarele sume se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative:
  • sumele reprezentând contribuțiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajații proprii;
  • sumele reprezentând primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament suportate de angajator pentru angajații proprii;
  • sumele reprezentând contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităților sportive suportate de angajator pentru angajații proprii;
  • sumele suportate/acordate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților proprii în unități de educație timpurie;

Salariul minim va rămâne tot 3300 lei prima lui modificare fiind prognozată abia în iulie 2024. Salariul minim pentru agricultură și industrie alimentară rămâne 3436 lei, iar cel pentru construcții 4582 lei.

Cu toate acestea, din ianuarie 2024 va intra în vigoare obligația stabilită de codul muncii, la art. 164 alin.2^1:

Începând cu data de 1 ianuarie 2022, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit în conform legii, poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta va fi plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Asta înseamnă că cei care au o vechime continuă în firmă, de cel puțin 24 de luni la data de 1 ianuarie 2024 nu mai pot avea salariul minim pe economie începând cu această dată, dacă în perioada respectivă a avut salariu minim (chiar și pentru o parte a perioadei de 24 de luni zic eu).

Ceea ce înseamnă că firmele vor avea obligația demarării de negocieri cu acești salariați pentru a se stabili un nou salariu minim.

Pentru unele cazuri va exista o scutire de contribuții sociale și impozit pentru suma de 200 lei. Este au fost instituite în 2022 pentru 2023 și aplicarea acestei scutiri s-a prelungit și pentru 2024 prin OUG 115/2023.

Detalii despre scutiri găsiți aici: Salariu minim 2023. Sume neimpozabile. – SAGA Software

Problema va apărea la cei la care, potrivit legii nu li se va putea menține suma neimpozabilă de 200 lei pentru că firma este obligată să majoreze salariul de bază.

La un salariu minim de 3300 lei, pentru un salariat fără deducere personală, cu 200 lei neimpozabili, netul este de 2013 lei, iar taxele datorate statului sunt în valoare totală de 1357 lei, iar fără cei 200 lei neimpozabili, netul este de 1930 lei și taxele datorate ajung la 1444 lei.

În situația în care s-ar dori menținerea aceluiași net de 2013 lei și în ianuarie, atunci ar fi necesară o majorare de 141 lei brut ceea ce ar însemna un salariu de bază de 3441 lei, net de 2013 lei și taxe totale de 1505 lei.

La un salariu minim de 3300 lei, pentru un salariat cu deducere personală, cu 200 lei neimpozabili, netul este de 2079 lei, iar taxele datorate statului sunt în valoare totală de 1291 lei, iar fără cei 200 lei neimpozabili, netul este de 1996 lei și taxele datorate ajung la 1378 lei.

În situația în care s-ar dori menținerea aceluiași net de 2079 lei și în ianuarie, atunci ar fi necesară o majorare de 149 lei brut ceea ce ar însemna un salariu de bază de 3449 lei, net de 2079 lei și taxe totale de 1448 lei.

Regulile de trimitere a datelor în registrul de evidență a salariaților, așa cum sunt ele stabilite de HG 905/2017:

– orice încheiere sau încetare de contract de muncă, se transmite în registru cel târziu în ziua anterioară începerii sau cel târziu la data încetării activității, după caz.

– orice modificare a CIM, exceptând cele care privesc modificarea datelor angajatorului, angajatului sau a salariului de bază se trimit în registru cel târziu în ziua anterioară datei de la care apar modificările.

– modificarea datelor angajatorului sau angajatului se trimit în 3 zile de la data la care acestea se modifică.

– modificările de salariu se trimit în termen de 20 de zile lucrătoare de la data la care acesta se modifică

– în cazul funcționarilor publici, transferurile se trimit în registru în termen de 5 zile lucrătoare

– orice detașare în țară sau străinătate se va trimite în registru cel târziu în ziua anterioară datei de începere a detașării sau a celei de încetare a acesteia.

– orice suspendare a CIM, cu excepția suspendării pentru absențe nemotivate, se va trimite în registru cel târziu în ziua anterioară datei de începere a suspendării sau a celei de încetare a acesteia, iar în cazul suspendării pentru absențe nemotivate când trimiterea datelor se va face în 3 zile lucrătoare de la data suspendării.

Majorarea de salariu, se va putea transmite în REVISAL până la data de 30 ianuarie 2024 cel târziu.

De la 1 ianuarie 2022 a crescut valoarea cadourilor în bani sau tichete cadou neimpozabile, la suma de 300 lei/persoană/eveniment. Ceea ce depășește valoarea aceasta va fi tratat ca venit din salarii și se va taxa cu tot ce înseamnă contribuții sociale și impozit.

Din 2023 s-au modificat deducerile la salarii și au apărut și deduceri suplimentare. Cea pentru copiii care urmează o formă de școlarizare se va acorda doar unuia dintre părinți.

Deducerea suplimentară care a generat cele mai multe mailuri către SAGA și cea mai puțin cunoscută a fost cea legată de vârsta salariaților. Angajații cu vârsta de până la 26 ani beneficiază de o deducere suplimentară de 15% din salariul minim.

Din 2022 s-a revenit la taxarea la nivelul unui salariu minim a veniturilor salariale a celor care realizează astfel de venituri cu o valoare mai mică de un astfel de salariu. Detalii aici: SAGA – Taxarea la nivelul unui salariu minim din august 2022. – SAGA Software

Tot în 2022 s-a modificat codul muncii prin Legea 283/2022 și a apărut un nou model cadru pentru contractul individual de muncă. Noul model este inclus în program.

Pe final de an 2022 a apărut și o modificare la legea dialogului social, mai exact, Legea 367/2022, prin care și la angajatorii cu cel puțin 10 salariați există posibilitatea de a se alege reprezentant al salariaților cu votul a jumătate plus unu din numărul total al salariaților. Până la apariția acestei legi, doar cei cu minim 21 de salariați aveau această obligație.

Persoanele care ocupă funcții de conducere care asigură reprezentarea administrației în raporturile cu angajații/lucrătorii sau care participă la decizia conducerii întreprinderii la nivelul unității, nu pot fi aleși ca reprezentanți ai angajaților/lucrătorilor. În societățile unde nu sunt constituite organizații sindicale, angajatorul are obligația ca, cel puțin o dată pe an, să permită organizarea unei sesiuni publice de informare privind drepturile individuale și colective ale angajaților/lucrătorilor, la cererea federațiilor sindicale din sectorul de negociere colectivă al unității respective, cu invitarea reprezentanților acestor federații

Este prevăzută obligativitate de informare și consultare cu privire la evoluția recentă și evoluția activităților și a situației economice a societății. Angajatorul va iniția procesul de informare și consultare după trimiterea la MF a situațiilor financiare ale firmei pentru anul precedent. Mai există unele măsuri, dar le puteți verifica direct în lege.

Nu uitați că, din 2017, zilele de 24 ianuarie și 1 iunie sunt zile libere legale, începând cu 2019 și ziua de vineri dinaintea zilei de Paște – zi cunoscută sub numele de Vinerea Mare, iar din 2024 sunt încă 2 zile libere introduse – 6 și 7 ianuarie, codul muncii fiind modificat în acest sens.

Zilele libere legale sunt:

– 1 și 2 ianuarie;
– 6 și 7 ianuarie; (începând cu 2024)
– 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
– Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelui;
– prima și a doua zi de Paști;
– 1 mai;
– 1 iunie;
– prima și a doua zi de Rusalii;
– Adormirea Maicii Domnului;
– 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;
– 1 decembrie;
– prima și a doua zi de Crăciun;
– două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora.

Pentru bugetari s-a luat deja decizia ca anumite zile din an să fie libere, e vorba despre acele zile așa numite „punte” între o zi liberă și una de sărbătoare legală. Spre exemplu 2 mai care pică între 1 mai, zi liberă legal și ziua de 3 mai care, anul acesta, este ziua cunoscută sub numele de “vinerea mare”.

Există și pentru restul salariaților, un proiect de modificare a codului muncii, momentan ținut la sertar, prin care și acestora să li se acorde astfel de zile sau dacă o zi liberă națională pică în zi nelucrătoare să li se acorde o zi lucrătoare liberă. Asta face ca anumite zile libere generate de sărbători religioase să fie extinse de facto pentru că prima zi a acelor sărbători este ziua de duminică întotdeauna.

Vă reamintesc că în aceste zile nu se lucrează. Pot lucra doar cei din unități sanitare sau de alimentație publică. Restul nu pot lucra decât dacă au o activitate care nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producție sau specificului activității.

Vă reamintesc totodată că pentru cazul în care specificul unității este de așa natură încât e necesar să se lucreze în aceste zile, zilele respective se plătesc salariaților ce au lucrat în acele zile, iar salariații beneficiază în compensație de zile libere plătite și numai dacă din motive bine justificate nu se pot acorda zilele libere li se acordă o compensație de 100% pe lângă plata zilelor respective.

Nu uitați, de asemenea, de programarea concediilor de odihnă și țineți seama că acestea trebuie să aibă cel puțin o perioadă de 10 zile lucrătoare consecutive. Și, nu, nu există declarația salariatului că renunță la a efectua CO. Salariații NU pot renunța la drepturilor lor. Această declarație, dacă există la vreo firmă, pe lângă faptul că nu este reglementă de nici o lege, este nulă de drept.

D112 se va modifica mai mult ca sigur la finele lunii ianuarie, începutul lunii februarie așadar nu vă grăbiți în februarie cu depunerea acesteia.

Impozitul pe dividendele distribuie și plătite începând cu 1 ianuarie este 8% începând cu cele distribuite în 2023

Legat de CASS pentru veniturile din dividende:

Dacă în anul 2023 ați avut venituri cumulate din dividende plătite, dobânzi bancare, plasamente financiare, activități independente – în sumă mai mare de echivalentul a 6 salarii minime – adică 36000 lei, atunci nu firma, nu plătitorul de dividende, dobânzi sau mai știu eu cine, ci dumneavoastră ca persoană ce a beneficiat de acele venituri aveți obligația de a depune la fisc declarația unică și veți achita, sau nu, CASS, în funcție de plafoanele de mai jos:

• până la 6 salarii minime – 18000 lei – nu datorați nimic
• între 6 salarii minime și 12 salarii minime – 18000 lei-35999 lei – datorați CASS la 6 salarii minime (1800 lei)
• între 12 salarii minime și 24 salarii minime – 36000 lei-71999 lei – datorați CASS la 12 salarii minime (3600 lei)
• peste 24 salarii minime – mai mult de 71999 lei – datorați CASS la 24 salarii minime (7200 lei)

Pentru dividendele pe care le veți obține în 2024, dvs ca persoană va trebui să achitați CASS sau nu dacă:

• până la 6 salarii minime – 19800 lei – nu datorați nimic
• între 6 salarii minime și 12 salarii minime – 19800 – 39599 lei – datorați CASS la 6 salarii minime (1980 lei)
• între 12 salarii minime și 24 salarii minime – 39600 -79199 lei – datorați CASS la 12 salarii minime (3960 lei)
• peste 24 salarii minime – mai mult de 79199 lei – datorați CASS la 24 salarii minime (7920 lei)

ATENȚIE! CASS nu se reține la sursă pentru aceste venituri. Obligația se va stabili în baza declarației unice care se depune personal de către dvs.

Cei care plătesc dividende din profitul anului curent și întocmesc situații financiare intermediare, trebuie să știe că au obligația inventarierii patrimoniului la fiecare astfel de situație financiară întocmită!

Accize

Începând cu 2024 se datorează accize nearmonizate pentru:

– băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5 g-8 g/100 ml;

– băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml.

Acestea sunt venituri datorate la bugetul statului. Pentru acestea, faptul generator apare la momentul producerii, achiziției intracomunitare sau importului acestora pe teritoriul Comunității, după caz.

Exigibilitatea accizelor intervine:

a) la data recepționării produselor provenite din achiziții intracomunitare;

b) la data efectuării formalităților de punere în liberă circulație a produselor provenite din operațiuni de import;

c) la data vânzării pe piața internă a produselor provenite din producția internă.

Plătitorii de accize sunt operatorii economici care produc și comercializează în România aceste produse!

Bilanț

Proiectul pentru situațiile financiare este publicat pe site la MF. Cel mai probabil se va publica perioada următoare. Iar pdf-ul pentru întocmirea și depunerea bilanțului, în forma lui finală, va apărea probabil abia pe la finele lui ianuarie, începutul lui februarie.

ATENȚIE! La bilanț, în acea arhivă zip se vor atașa, scanate, după caz: declarația administratorului, hotărârea AGA de aprobare a profitului, propunere de repartizare a profitului ori de acoperire a pierderii, note explicative, cash-flow, etc.

Dacă nu se va modifica nimic și bănuiesc că nu se va modifica ceva, se va anexa și prima pagină a bilanțului după ce o listați, semnați și apoi o scanați.

NU se cere și nu se anexează balanță de verificare. Nu s-a solicitat așa ceva niciodată de când se depun on-line, dar cu toate acestea sunt foarte mulți cei care încă întreabă dacă se anexează sau nu acest document. NU, nu se anexează!

Sfaturile legate de raportarea semestrială, postate aici sunt valabile și pentru bilanțul anual.

Nu uitați: dacă depuneți mai multe seturi de situații financiare riscați o amendă contravențională, de aceea atenție la completarea lor și la ceea ce depuneți.

Corecția situațiilor financiare deja depuse se poate face în anumite cazuri și condiții explicate prin OMFP 450/2016, modificat și completat prin OMFP 543/2017, OMFP 894/2017 și prin OMFP 995/2017, dar în nici un caz nu se poate face corecția lor dacă este vorba de corecții contabile.

Termenul de depunere a situațiilor financiare anuale este de 150 zile de la încheierea exercițiului financiar, adică data de 29 mai 2024 inclusiv.

Dacă nu ați avut activitate de la înființare și până la 31/12/2023, depuneți declarația de inactivitate până la data de 29 februarie 2024 inclusiv. Declarația de inactivitate se completează și se depune on-line.

ONG depun bilanț în termen de 120 zile de la terminarea exercițiului financiar adică până la 29 aprilie 2024.

Atenție! Pentru unele cazuri există și obligația auditării situațiilor financiare. Vedeți criteriile din ordin 1802/2014.
Dacă societatea comercială are ca acționar (și) statul trebuie să depună situații financiare similar entităților mari indiferent în ce criteriu de mărime s-ar încadra și să le și auditeze indiferent de criteriile de mărime aplicabile lor.

În cazul în care cifra de afaceri contabilă este mai mică de același plafon de 1.000.000 EUR echivalent în lei – 4.974.600 lei, la data de 31/12/2023, atunci, la 30 iunie 2024, nu veți avea obligația de a întocmi și depune raportare semestrială. Atenție! Aici e vorba despre cifra de afaceri nu de plafonul pentru microîntreprinderi.

Motivul este că în 2021 a existat o modificare a legii contabilității ce modifica plafonul de la 220.000 lei la 1.000.000 EUR.

ATENȚIE! În cazul ONG există obligație nou introdusă în legea contabilității, prin OUG 115/2023, și anume:

Persoanele juridice fără scop patrimonial care, în exercițiul financiar de raportare, au primit sume reprezentând subvenții, sponsorizări, sume redirecționate, conform legii, din impozitul pe profit, impozitul pe venitul microîntreprinderilor, respectiv din impozitul pe venitul datorat de persoanele fizice, precum și alte forme similare de finanțare, indiferent de valoarea cumulată a acestora, întocmesc o declarație care însoțește situațiile financiare anuale și evidențiază sumele astfel primite, respectiv utilizate.
Neîntocmirea acestei declarații reprezintă contravenție sancționabilă cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei.

Declarația privind beneficiarii reali NU se va mai depune de către toate societățile private în termen de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare decât în cazul în care au în structura acționariatului entități înmatriculate/înregistrate și/sau care au sediul fiscal în jurisdicții necooperante din punct de vedere fiscal și/sau în jurisdicții cu grad înalt de risc de spălare a banilor și/sau de finanțare a terorismului și/sau în jurisdicții aflate sub monitorizarea organismelor internaționale relevante, pentru risc de spălare a banilor/finanțare a terorismului.

Motivul este apariția legii 315/2021 care modifică modificarea modificării anterioare.

Cine va depune această declarație:

– orice persoană juridică supusă înmatriculării la registrul comerțului, cu excepția regiilor autonome, companiilor și societăților naționale și societăților deținute integral sau majoritar de stat, în momentul înmatriculării sau de oricâte ori apare o modificare în structura acționariatului/administratorilor ori o modificare a datelor acționarilor/asociaților sau administratorilor.

– orice persoană juridică supusă înmatriculării la registrul comerțului, cu excepția regiilor autonome, companiilor și societăților naționale și societăților deținute integral sau majoritar de stat, care era deja înmatriculată la ONRC la data apariției legii și nu a depus încă această declarație. Dacă ați depus deja o declarație privind beneficiarul real, nu mai aveți nici o obligație legată de aceasta decât în cazul în care apar modificări față de situația inițială.

ATENȚIE: Dacă datele de identificare a asociatului unic/asociaților sau administratorilor/administratorului – prin acestea înțelegându-se numele, prenumele, data nașterii, CNP, seria și numărul actului de identitate, cetățenia, domiciliul sau reședința – se modifică în cursul anului, atunci trebuie să depuneți declarația în termen de 15 zile de la data la care această modificare a intervenit.

E-Factura și e-Transport

Din 2022 a apărut și e-factura. Detalii găsiți pe blog pentru că am tot scris despre ea.

Trimiterea se face simplu, direct din SAGA. Detalii aici: e-Factura – ecran de transmitere în SAGA C – SAGA Software

E-Transport e un alt sistem implementat, detalii aici: e-Transport. Proiect. – SAGA Software și aici e-Factura. e-Transport. Neclarități și unele clarificări. – SAGA Software

La final de an ecranul de trimitere și de import a facturilor a fost îmbunătățit:

Resurse suplimentare găsiți aici:

• e-Factura – SAGA Software
• Tutorial video Operarea și transmiterea unei e-Facturi (youtube.com) și Generarea e-Factură fără conexiune directă cu SPV – YouTube
• Tutorial video cu noile funcțiuni Funcționalități noi pentru e-Factură (youtube.com)

Din 2024 trimiterea în e-Factura este obligatorie pentru orice factură emisă, iar din iulie 2024 nu se recunoaște alt document decât o factură trimisă în condițiile legii prin sistemul e-Factura, pe relația B2B în România între operatori economici stabiliți în România.

NU este obligatorie înscrierea în registrul Ro-Factura.

e-Transport

La finele lui 2023 prin OUG 115/2023 s-a introdus obligația declarării în e-Transport a oricărui transport rutier internațional de bunuri ce sunt importate din afara UE ori cumpărate din UE ori exportate în afara UE sau vândute în alt stat membru.

Asta pe lângă obligația declarării transportului pe teritoriul național, în sistemul e-transport, a bunurilor cu risc fiscal ridicat.

Problema aceste reglementări este lipsa ordinului de aplicare. Pe reglementarea actuală, o husă de telefon de exemplu cumpărată de pe un site din Germania și nedeclarată în e-Transport ar genera amenzi mari, pe când haine cumpărate on-line de pe același site, a căror greutate e mai mică de 500 kg ori a căror valoare e mai mică de 10.000 lei, nu trebuie declarate.

Să sperăm că ANAF va clarifica prin ordin dacă există anumite scutiri ca la produsele cu risc fiscal.

e-Transport este și el operațional în SAGA. Îl găsiți în meniul Diverse – ecranul e-Transport.

Tot prin modificarea de la finele anului 2023, nu doar celor care cumpără și vând bunuri din/în UE sau din afara UE li s-au stabilit anumite obligații, dar și transportatorilor.

La persoane juridice impozitul pe clădiri se va determina prin aplicarea unei cote de 5% asupra valorii impozabile a acesteia dacă valoarea ei nu a fost actualizată o dată la 5 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință. În situația depunerii raportului de evaluare după primul termen de plată din anul de referință acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor.

Impozitele pe clădiri rezidențiale, pentru populație, NU se mai calculează prin aplicarea cotelor de impozit asupra valorii clădirilor din grilele notariale decât din 2025, nu doar pentru că modificarea legislativă avea probleme ci și din rațiuni evident electorale.

Începând cu 2024 se va introduce un impozit nou, impozit din categoria, să-l citez pe domnul Adrian Bența, “îmi doresc și vă doresc să-l plătiți”.

Este vorba despre impozitul pe proprietățile imobiliare, deținute de persoane fizice, a căror valoare depășește 2.500.000 lei.

Dacă sunteți PFA și dacă venitul impozabil estimat/realizat în 2024 raportat la numărul de luni ale anului, este:

• sub echivalentul a 6 salarii minime – 3300 lei x 6 = 19800 lei – atunci veți datora CASS la 6 salarii minim, respectiv 1980 lei, cu o singură excepție – să fi obținut în 2023 salarii echivalente cu cel puți 6 salarii minime. Nu veți datora CAS.
• o valoare cuprinsă între echivalentul a 6 salarii minime și 60 salarii minime, adică între 19.800 lei și 198.000 lei, veți datora pentru 2024 CASS la venitul estimat/realizat. Adică cel puțin 1.980 lei și cel mult 19.800 lei.
• peste 60 de salarii minime veți datora CASS la 60 de salarii minime, indiferent cu cât veți depăși acel plafon.
• o valoare cuprinsă între echivalentul a 12 salarii minime și 24 salarii minime, adică între 39.600 lei și 79.200 lei, veți datora pentru 2024 și CASS la echivalentul unei sume egale cu 12 salarii minime, adică la 39600 lei. Veți datora 9.900 lei/an cu titlu de CAS.
• o valoare mai egală sau mai mare decât echivalentul a 24 salarii minime, adică egală sau mai mare de 79.200 lei, veți datora pentru 2024 și CAS, calculat la echivalentul unei sume egale cu 24 salarii minime, adică la 79.200 lei. Veți datora 19.800 lei/an cu titlu de CAS.

Dacă doriți puteți opta să plătiți CAS și la o sumă mai mare decât plafonul obligatoriu.

Dacă venitul realizat este sub plafonul de 12 salarii minime ați optat pentru plata CAS prin declarația unică depusă atunci atunci acele contribuții rămân bune plătite.

Salariul minim va fi 3300 lei în 2024 cel puțin pentru primele 6 luni. La final de an 2023, prin OUG 115/2023 s-a modificat art.135 CF și acum se spune clar că salariul minim ce se va utiliza va fi cel în vigoare la data de 25 mai a anului respectiv.

Așadar pentru 2024 vom lua în considerare salariul minim ce va fi în vigoare la 25 mai.

Din 2024 și CASS se va deduce la regularizarea anuală, din baza impozabilă.

Nu va mai exista regularizare la CAS. Începând cu 2018 suma datorată e sumă finală.

Nu uitați că data de 25 mai 2024 este data până la care aveți obligația de a achita integral sumele stabilite prin declarația unică depusă pentru estimatul lui 2023, data până la care veți depune declarația unică cu venitul realizat efectiv pe 2023 și estimatul pe 2024.

Dacă venitul impozabil realizat în 2023 este mai mare decât echivalentul a 12 salarii minime pe economie, valabil pentru 2023, adică mai mare decât suma de 36000 lei, la regularizarea anului 2023, veți avea obligația plății CAS dacă nu ați optat deja pentru plata acestuia sau dacă nu ați fost obligat la plata CAS urmare faptului că venitul estimat la început de an a fost mai mare sau egal cu acest plafon.

De asemenea, dacă în 2023 suma veniturilor din orice sursă – activități independente, chirii, dobânzi, alte investiții și alte venituri, depășește plafonul de 30600 lei (echivalentul a 12 salarii minime) atunci, pentru 2022 – la regularizarea anuală, aveți și obligația de a declara și plăti, până la 25 mai 2023, CASS aplicat asupra întregului plafon chiar dacă inițial, estimând venituri mai mici ca plafonul, nu ați datorat defel sau ați ales să datorați la echivalentul a șase salarii minime.

Costul caselor de marcat achiziționate și puse în funcțiune în 2023 se va deduce din impozitul datorat pentru 2023, ceea ce înseamnă că ele sunt cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe venit datorat. Și aici e ultimul an în care această deducere este posibilă.
Plafonul pentru trecerea la impunerea în sistem real de la impunerea la normă de venit va fi, începând cu veniturile anului 2023, de doar 25.000 EUR adică un sfert din cât este acum. Anul 2022 a fost ultimul care a avut plafon de 100.000 EUR.

Persoanele fizice NU vor mai putea redirecționa cota de 3,5% din impozitul datorat către susținerea unor ONG sau unități de cult. Doar salariații vor putea efectua astfel de direcționări.

Pierderea fiscală, similar persoanelor juridice, plătitoare de impozit pe profit, se va deduce doar în proporție de 70% și doar în următorii 5 ani fiscali începând cu anul fiscal 2024

Pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor obținute de persoane fizice:

Începând cu anul 2024 veniturile obținute din chirii (cedarea folosinței bunurilor) vor beneficia iarăși de deducere a unei cote forfetare, dar de numai 20%. În schimb se reduce cota forfetară la arendă, de la 40% la 20%.

Contractele de închiriere se vor înregistra obligatoriu la ANAF. Înregistrarea se poate face prin depunerea on-line, prin SPV sau e-Guvernare, a formularului 168 la care se va atașa copia scanată a documentului.

Pentru contractele în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea venitului net anual se efectuează pe baza cursului de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din ziua precedentă celei în care se depune declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice. Înainte nu exista precizarea legată de ce curs se va utiliza.

De asemenea, în situația în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determină pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb mediu anual al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din anul de realizare a venitului.

Anterior anului 2022 se utiliza cursul din ultima zi a fiecărei luni de realizare a venitului.

Cursurile BNR le puteți consulta aici.

Începând cu chiriile încasate în 2024 – pentru cazul în care se obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor în baza unui contract de închiriere încheiat între persoane fizice și entități care au obligația conducerii unei evidențe contabile atunci calculul, reținerea și declararea impozitului pe venit din cedarea folosinței bunurilor se va face la sursă de către plătitorul venitului. Detalii aici, în acest articol, pe blog.

Cum se va depune declarația unică?

Proprietarul bunurilor închiriate va depune declarația unică dacă:

• închiriază bunuri către persoane care nu au obligația reținerii la sursă a impozitului – în acest caz va declara atât impozitul cât și CASS dacă este cazul
• închiriază bunuri către persoane ce au obligația reținerii la sursă a impozitului, chiria este în lei, iar proprietarul are obligația plății CASS, caz în care va completa doar partea legată de CASS

Persoanele fizice NU vor mai putea conduce evidență în partidă simplă pentru acest venituri și regulile se vor aplica la fel cu cele de mai sus indiferent de câte spații vor da în chirie.

D205 are termen de depunere 29 februarie 2024 pentru anul 2023. S-a revenit la data reprezentând termen de depunere, acesta fiind stabilit ca fiind ultima zi din februarie, asta după ce în 2020 termenul a fost ultima zi din ianuarie.

Din 2018, D205, nu mai conține informațiile despre veniturile din salarii. Ci pentru venituri din alte surse – dividende de exemplu sau din vânzarea de deșeuri.

Din SAGA această declarație se obține din ecranul Salariați disponibil în meniul “Fișiere”. Este acolo încă din vremea în care aceasta conținea și venituri de natură salarială și a fost menținută acolo.

De la 30 noiembrie 2021 toate casele de marcat aveau obligația de a fi conectate la ANAF. Iar cele ce se vând de acum trebuie să fie conectate încă de la fiscalizare.

Dar cum la noi deși ANAF știe cine are casă de marcat, știe cine a conectat-o și cine nu, dacă a folosit-o sau nu, suntem în situația în care ANAF dacă nu primește date de la acea casă tot cere să i se comunice acest lucru prin F4109.

Chiar dacă aparatele de marcat fiscale sunt conectate la ANAF, nu înseamnă că utilizatorii lor pot face exportul fișierelor pe stick/card de memorie. Solicitați firmelor acele exporturi exclusiv în scopuri contabile, nu pentru a genera/trimite A4200.

Asta pentru că e bine să nu uitați că datele generate din case de marcat pot fi importate direct în SAGA.

Am scris la finele lui 2016 despre cei care au comerț cu amănuntul și sunt persoane juridice că dacă au o cifră de afaceri mai mare de 10.000 EUR sunt obligați să folosească POS-uri.

În 2022 s-a modificat limita. Prin OUG 168/2022, s-a stabilit că:

„Persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, așa cum acestea sunt definite de Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, precum și cele care desfășoară activități de prestări de servicii, care realizează în cursul unui an încasări în numerar cu o valoare mai mare de 50.000 lei, au obligația să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, inclusiv aplicații ce facilitează acceptarea plăților electronice. Prin activitatea de prestări de servicii, în sensul prezentului alineat, se înțelege operațiunea definită la art. 271 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Obligația de acceptare de către persoanele juridice a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, se naște începând cu trimestrul următor celui în care încasările în numerar din cursul anului respectiv au depășit pragul de 50.000 lei.

În cazul în care, timp de 2 ani consecutivi, pragul menționat mai sus nu a fost depășit, entitățile nu mai au obligația de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, dar pot opta pentru continuarea acceptării acestor instrumente de plată.”

Deci:

• obligația este doar în cazul persoanelor juridice. PFA sau II nu sunt obligate să dețină POS – ele pot, dacă vor, să încaseze cu card, dar nu sunt obligate.
• limita este dată de nivelul încasărilor în numerar dintr-un an nu de cifra de afaceri
• limita este stabilită la o valoare fixă în lei – 50.000 lei încasări numerar într-un an

Cu toate că obligația de a încasa cu card este din 2018, sunt încă foarte mulți comercianți care nu vor pur și simplu să facă asta.

Taxa pentru exploatări forestiere, exploatarea resurselor naturale, instituită pe termen limitat în 2013 prin OUG 6/2013 rămâne în vigoare, termenul limită de aplicare a ei fiind prelungit prin celebra OUG 114/2018 până la 31/12/2021 și prin la fel de “celebra” ordonanță 130/2021 a fost prelungită până la 31/12/2025.

Deja e hilar. În loc să fim ipocriți și să o prelungim ba pe un an ba pe doi, mai bine constatăm că deja este în vigoare de câțiva ani buni și o instituim permanent. Măcar știm una și bună. Ori renunțăm să o mai prelungim, nu de alta, dar dacă inițial scopul a fost să fie instituită pentru un singur an și apoi au mai fost necesari încă 6-7 ani înseamnă că nu și-a atins scopul, ori o permanentizăm incluzând-o în codul fiscal ori eliminând termenul de aplicare..

Iată cum o taxă instituită, temporar, inițial pentru 1 an, a fost prelungită succesiv, tot “temporar” de mai bine de 8 ani deja. Și e prelungită efectiv pentru minim 12 ani de la aplicare. Nu suntem ipocriți? Suntem!

Resurse utile pentru dumneavoastră:

– cod fiscal – la zi și o arhivă a acestuia

– ghiduri ANAF

– portal legislativ

– forumul SAGA

– asistență ANAF – prin mail

– înregistrare persoane fizice în SPV

– înregistrare persoane juridice în SPV

– reînnoire certificat digital ANAF

– înregistrare firme noi cu certificat digital – formular 150

– revocare certificat digital – încărcare formular 151

– formulare ANAF

– accesare SPV – ANAF – cu nume de utilizator și parolă

– accesare SPV – ANAF – cu certificat digital

– depunere declarație unică – persoane fizice

– depunere declarații fiscale cu certificat digital

– obținere recipise declarații

– verificare cod fiscal pe site MF

– registrul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA

– registrul persoanelor care aplică TVA la încasare

– registrul persoanelor declarate inactivi de către ANAF

– VIES

– depunere REVISAL

De asemenea vă recomand un canal YouTube specializat pe legislația muncii unde găsiți materiale interesante postate de domnul Corneliu Bențe, un om la ale cărui seminarii am asistat întotdeauna cu plăcere.

În 2024 pentru SAGA va fi prioritară migrarea completă în cloud a programului.

Detalii despre partea de web a programelor SAGA găsiți aici: SAGA WEB. SAGA într-o nouă perspectivă. – SAGA Software

Adaptările softului la modificările legislative – este cea care face să se piardă timp și resurse ce ar putea fi folosite pentru alte dezvoltări mult mai utile.

Așa cum ați aflat deja începând cu 2024 la fiecare licență desktop achiziționată utilizatorul primește gratuit 3 licențe web pentru 3 firme distincte pe care le poate migra și opera complet în web.

Din 2022, s-a implementat și pentru SAGA PS sistemul client-server care permite lucrul prin rețele de tip lan-over-net sau prin VPN.

Într-o notă personală – pentru mine 2022 a fost anul în care am cunoscut personal sau am interacționat personal cu mai mulți utilizatori ai programului, cititori ai acestui blog, decât în toți anii de dinainte. Și în 2023 a fost la fel. Asta chiar dacă, datorită contextului, unii dintre ei nu au știut cine sunt :)

Sper ca în 2024 să-i pot reîntâlni în persoană. Să mai schimbăm o opinie, să bem o cafea împreună. Așa că: să ne vedem cu bine și cu mai puțin stres în 2024.

Să aveți un an excelent!

• inceput de an