Motto: “Evitarea taxelor este singurul efort intelectual care mai contează.” (John Maynard Keynes)
și vorbele lui Albert Einstein despre completarea unei declarații fiscale: “Este prea dificil pentru un matematician. Am nevoie de un filozof.”
Am o veste pentru dumneavoastră. Se pare că normele de aplicare a codului fiscal sunt finalizate și urmează să apară. Iar MF se pare că a elaborat un ghid privind aplicarea noilor prevederi ale codului fiscal, incluzând și exemple, mai ales pentru partea referitoare la TVA la încasare.
Acest ghid, pe care l-am primit și eu, “pe surse”, prin amabilitatea unei colege de pe forumul SAGA, îl puteți găsi aici sau aici.
Din prima lectură a acestuia se poate constata un prim lucru: discrepanțe flagrante între textul codului fiscal și normele de aplicare, dar și clarificarea unor aspecte ce, așa cum am mai scris, era absolut normal să fie clarificate. Unele din prezumțiile făcute de mine în subiectul cu TVA la încasare – exemple, se adeveresc, unele sunt contrazise, altele sunt interpretate într-un alt mod decât estimam acolo.
Să le luăm pe rând:
1. Operațiile cu numerar. Conform codului fiscal, sunt exceptate de la aplicarea TVA la încasare:
livrările de bunuri/prestărilor de servicii a căror contravaloare este încasată, parțial sau total, cu numerar de către persoana impozabilă eligibilă pentru aplicarea sistemului TVA la încasare de la beneficiari persoane juridice, persoane fizice înregistrate în scopuri de TVA, persoane fizice autorizate, liber profesioniști şi asocieri fără personalitate juridică
Toate bune și frumoase, dar în normele de aplicare, conform ghidului, apare o mențiune în plus față de codul fiscal. Nu e prima dată când, deși codul fiscal spune una, MF sau ANAF prin ordine separate sau normele de aplicare completează textul legii introducând prevederi suplimentare, condiționări ce nu sunt cuprinse în lege. Acest fapt este absolut anormal, este ilogic. Dacă îți dai seama că textul legii nu poate fi aplicat în forma lui inițial, e de preferat să-l modifici decât să te faci de râs modificându-l prin normele de aplicare.
Iată cum arată textul modificat de norme, conform ghidului:
d) în cazul livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii a căror contravaloare este încasată, parţial sau total, cu numerar de către persoana impozabilă eligibilă pentru aplicarea sistemului TVA la încasare de la beneficiari persoane juridice, persoane fizice înregistrate în scopuri de TVA, persoane fizice autorizate, liber profesionişti şi asocieri fără personalitate juridică. În cazul în care, ulterior emiterii facturii, se încasează în numerar o parte sau contravaloarea integrală a acesteia, pentru taxa aferentă acestor sume nu se aplică regulile de exigibilitate prevăzute la art. 1342 alin. (1) şi (2) lit. a);
Pasajul subliniat este în plus față de codul fiscal. Ce se înțelege de aici? Faptul că doar încasarea numerar înainte de emiterea facturii sau la emiterea ei nu intră sub aplicarea TVA la încasare. Încasările ulterioare însă, chiar în numerar, vor intra în sfera de aplicare a acestui TVA la încasare. Pe de o parte o astfel de abordare este mult mai logică, mai normală, pentru că nu mai duce la complicații legate de o complicare a evidențelor, de reconsiderare a exigibilității TVA de la încasare la facturare, dar prin prisma modului în care MF înțelege să modifice textul legii e un lucru inacceptabil.
2. Notificarea. Formularul 097.Deși notificarea pe formularul 097 se depune în câteva zile și ordinul privind acest formular a apărut deja, au existat discuții, legate de conceptul de cifră de afaceri. Pentru că ordinul nu clarifica noțiunea de “cifră de afaceri”. Nu că nu ar fi fost clară, dar partea legată de avansuri era neclarificată. Abia în ghid vedem că aceasta conține și avansurile, dar nu conține livrările de bunuri sau servicii scutite fără drept de deducere.
(4) Cifra de afaceri afaceri pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii prevăzute la art. 1342 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada pentru care se determină cifra de afaceri. Se exclude din calculul cifrei de afaceri valoarea taxei pe valoarea adăugată în cazul operaţiunilor taxabile. La determinarea cifrei de afaceri se cuprind inclusiv facturile emise pentru avansuri încasate sau neîncasate şi alte facturi emise înainte de data livrării/prestării pentru operaţiunile care se cuprind în calculul cifrei de afaceri conform prevederilor art. 1342 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. În calculul cifrei de afaceri prevăzute la art. 1342 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal se includ şi livrările de bunuri/prestările de servicii pe care o persoană obligată la aplicarea sistemului TVA la încasare le exclude de la aplicarea sistemului conform prevederilor art.1342 alin. (6) din Codul fiscal, cu excepţia livrărilor de bunuri/prestărilor deservicii scutite de TVA fără drept de deducere.
3. Modalitățile de încasare/plată. Se scrie foarte clar: prin încasarea contravalorii livrărilor de bunuri și servicii înseamnă: orice modalitate prin care furnizorul/prestatorul obţine contrapartida pentru aceste operaţiuni de la beneficiarul său sau de la un terţ, precum plata în bani, plata în natură, compensarea,cesiunea de creanţe, utilizarea unor instrumente de plată. În cazul cesiunilor de creanță, contează în ce postură sunteți – furnizor sau client, cesionar sau beneficiar al cesiunii, dacă e cu plată sau nu, etc.. Exemplele din ghid sunt extrem de bine documentate și explicate și nu voi insista asupra lor, dar e bine să le citiți.
4. Modul de contabilizare. Prin 4428 se va înregistra orice taxă colectată sau deductibilă, neîncasată/neachitată în perioada fiscală, după cum scrie în ghid. Eu aș recomanda ca orice factură ce intră în sistemul de TVA la încasare să aibă taxa contabilizată inițial prin 4428 și abia la încasare/plată, ori la o ajustare ulterioară a bazei impozabile, conform art.138, să treacă în 4426/4427, după caz.
5. Efectele comerciale. În cazul utilizării biletului la ordin sau cambiei, se va colecta TVA la data încasării efective a acestora sau la data scontării lor, nu așa cum am spus eu – la data acceptării lor. E o diferență, pe care am anticipat-o în subiectele anterioare, deși nu am susținut-o și nu credeam că va fi implementată așa. E o facilitate, din punctul meu de vedere, întrucât în mod normal după acceptarea unui efect comercial nu mai vorbim de încasarea unei facturi, așa cum cere codul fiscal, ci despre încasarea unui efect comercial.
6. Cardul de debit/credit. Plata sau încasarea cu card va duce la exigiblitatea TVA la data încasării/plății efective, reflectate în extrasul de cont.
7. Depunerile de numerar în contul bancar al unui partener, nu sunt considerate încasări/plăți numerar, fiind asimilate, așa cum o face și OG 15/1996, plăților prin bancă.
8. Exercitarea dreptului de deducere. Ei, aici legiuitorul vine și interpretează “plata taxei datorate” în mod propriu. Anume, aplică aceiași metodă ca la colectare. Prin norme spune că se va determina, folosind procedeul sutei majorate, a TVA din suma plătită. Adică, dacă am primit o factură de 1000 lei, 240 lei TVA și am făcut o plată de 800 lei, pentru a determina cât deduc, la plată voi calcula astfel: 800 lei x 24/124 = 154,84 lei.
Ce remarcăm aici? Că deși textul legii vorbește de “plata taxei”, MF interpretează, forțat, ideea conform căreia plata taxei se determină utilizând un calcul proporțional. Mai mult, prin comentariile de la ghid vedem că optica “plata taxei datorate”, se transferă, nu se știe cum, în “plata parțială sau totală a facturii”, între cele două noțiuni fiind o diferență enormă. Să nu mă înțelegeți greșit. Sunt de acord cu această modalitate de determinare a TVA din suma achitată, pentru că e o variantă simplă, logică și “în oglindă” a TVA ce se colectează, dar nu sunt de acord cu neconcordanțele dintre textul codului fiscal și cele a normelor de aplicare a acestuia.
9. Justificarea taxei deduse, cere conform opticii din ghid, prezentarea documentului de plată alături de factură. Așa că aveți grijă de acestea. Mai ales de chitanțe, BO scontate, girate, etc. Și a unor eventuale documente de cesiune sau compensare.
10. Jurnalele de cumpărări/vânzări. Vor suferi modificări esențiale. Vor conține elemente suplimentare. Să vedem despre ce e vorba:
– vor evidenția în mod clar, distinct, toate facturile emise/primite pentru care se aplică sistemul de TVA la încasare, indiferent de data la care TVA înscrisă în acestea a devenit sau va deveni exigibilă
– numărul și data documentului, a fiecărui document de încasare/plată, a facturilor respective, sau data la care au expirat cele 90 de la emiterea facturii dacă aceasta nu a fost încasată în totalitate sau a fost încasată parțial în termenul celor 90 de zile.
– valoarea totală a facturii, inclusiv TVA
– baza impozabilă a facturii
– TVA înscris în factură
– valoarea încasată/achitată sau valoarea rămasă de încasat, dacă după 90 de zile de la emiterea facturii vor mai exista sume neîncasate
– baza de impozitare corespunzătoare sumei încasate/plătite, devenită exigibile
– TVA exigibilă determinată asupra valorii încasate/achitate sau rămase de încasat după 90 de zile de la emitere.
– diferența între cele două baze impozabile
– diferența între TVA total și cel devenit deja exigibil
Un posibil model, după mine, ar jurnalului pentru vânzări, ar putea arăta ca modelul prezentat în imaginea de mai jos:
iar cel al jurnalului de cumpărări, ca cel de mai jos:
Acele facturi emise într-o perioadă fiscală, ce au sume rămase neîncasate/neachitate și, în cazul vânzărilor, aflate în interiorul celor 90 de zile (adică ar avea în coloana 13 din modelul de mai sus sume diferite de zero), se vor prezenta în fiecare jurnal de vânzări/cumpărări până ce acele sume devin exigibile fie prin încasare/plată, fie prin expirarea celor 90 de zile. Adică dacă luna este perioadă fiscală și emiteți o factură în ianuarie 2013, dar nu o încasați integral în ianuarie, atunci factura respectivă va figura în fiecare jurnal de vânzări până în luna în care ea este încasată integral sau vor expira cele 90 de zile de la emiterea facturii. La fel în cazul achizițiilor.
Cu mențiunea că, potrivit posibilelor norme de aplicare a codului fiscal, în jurnalele viitoare nu se va înscrie în coloana 10 (și pe cale de consecință în coloanele 11 și 12) decât sumele încasate/plătite în perioada fiscală curentă. Asta ar reprezenta o problemă pentru modelul prezentat. Dar, ar fi recomandat ca acea coloană să conțină informații , pe 2 rânduri despre suma totală încasată și suma din perioada fiscală pentru care se întocmește jurnalul să fie evidențiată distinct.
Așa că, pregătiți-vă. Ne așteaptă, pe noi contabilii, vremuri interesante și de evidențe mult mai complexe față de cele de acum.
proiectul de modificare a normelor a aparut pe site mfinante.ro
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/proiect_NormeCodFiscal_19oct2012.pdf
Da, așa este. Am pus și eu link către ele. Deși eu am primit inițial acel ghid, ce are date extrase din normele de aplicare.
Ce ne facem cu uitucii? Presupunem că un beneficiar a încheiat un contract care îi permite să colecteze TVA la încasare. Emite factura către clientul său şi… uită să menţioneze “TVA la încasare”. Mă gândesc că se pot întâmpla astfel de cazuri. În contabilitate, nu am ce să-i fac şi colectez TVA-ul la data emiterii facturii. Întrebarea la care nu am găsit răspuns este următoarea: beneficiarul uituc ce riscă? Este aceasta o contravenţie, prin faptul că nu a respectat sistemul TVA la încasare, deşi reiese din clauzele contractuale că ar fi putut/trebuit s-o facă?
Nu înțeleg întrebarea. Ce uituci?
O firmă nu poate încheia niciun contract ce să-i permită colectarea TVA la încasare. O firmă dacă e înregistrată în scopuri de TVA în România, va colecta obligatoriu TVA la încasare, dar nu mai târziu de 90 de zile de la emiterea facturii către client, dacă cifra sa de afaceri determinată conform art.134^1 CF este mai mică de 2,250,000 lei. Nu contează ce contract și cu cine îl face. Fie este în sistemul de TVA la încasare, fie nu este.
Dacă o firmă ce va figura în registrul persoanelor ce aplică TVA la încasare, registru ce va fi pus la dispoziția publicului de către ANAF după data de 1 ianuarie 2013, va emite o factură, va avea obligația înscrierii pe aceasta a mențiunii “TVA la încasare”. Dacă nu va înscrie acea mențiune, clientul său este dator să aplice sistemul de deducere pe măsura plății fiind obligat ca la primirea facturii să-l verifice pe furnizor în acel registru.
Ca idee, după data de 1 ianuarie 2013, o firmă ce cumpără de la alta, va trebui să verifice firma parteneră:
– în registrul contribuabililor inactivi pentru a elimina riscul achiziției de la un astfel de partener
– în registrul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, pentru a se asigura că partenerul este sau nu înregistrat în scopuri de TVA în România
– în registrul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA ce aplică sistemul de TVA la încasare, pentru a se asigura în privința modului de deducere a sumelor înscrise în facturile primite de la partener.
Nu înţeleg ultimele 2 rânduri din răspunsul dvs. În calitate de persoană înregistrată în scopuri de TVA ce aplică sistemul de TVA la încasare, eu deduc pe măsură pe plătesc, indiferent de sistemul aplicat de furnizorul meu, nu? Sau dacă furnizorul nu figurează în registrul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA ce aplică sistemul de TVA la încasare, deduc la data facturii, chiar dacă nu am plătit-o?
O societate ce aplică sistemul de TVA la încasare va deduce pe măsură ce plătește furnizorului său înregistrat în scopuri de TVA, indiferent că acel furnizor aplică sau nu TVA la încasare.
O societate ce nu aplică sistemul de TVA la încasare va deduce pe măsură ce plătește furnizorului său înregistrat în scopuri de TVA, numai dacă acel furnizor este înscris în registrul persoanelor ce aplică TVA la încasare. Dacă furnizorul său nu este înscris în acel registru, societatea ce nu aplică sistemul de TVA la încasare va deduce ca și până acum.
De aceea verificarea plătitorilor de TVA în registrele publice este recomandabil a fi efectuată din cel puțin următoarele motive:
– pentru a mă asigura că furnizorul nu are anulată înregistrarea în scopuri de TVA dar emite în continuare facturi cu TVA
– pentru a mă asigura că aplică sau nu sistemul de TVA la încasare în cazul în care furnizorul meu nu are înscrisă mențiunea “TVA la încasare” în facturi și eu bănuiesc că e o firmă mică. Dacă figurează în acel registru, dar nu a înscris mențiunea “TVA la încasare” pe facturi, atunci eu, beneficiar, voi deduce pe măsura plății. Dacă nu figurează în acel registru, e corect că nu a făcut acea mențiune în facturi, dar dacă eu sunt un beneficiar ce la rândul meu nu aplic acel sistem, voi deduce la data facturii nu pe măsură ce-i plătesc.
Mulţumesc frumos. Foarte explicit, vă admir pentru răbdare.
Am o nelămurire: dacă vând sau cumpăr și încasez/plătesc numerar în aceeași zi, mai trebuie înscrisă menținea “TVA la încasare” pe facturi, dacă ambii parteneri suntem înscriși în sistemul de TVA la încasare?
Mențiunea se înscrie de către furnizor, pentru clientul său. Mențiunea o veți înscrie pe facturile emise.
Dacă factura e încasată în totalitate în numerar, la emitere, nu este necesară acea mențiune. Dacă o înscrieți, oricum nu se întâmplă nimic.
In 2012 emiteam lunar cate o factura de 200 lei + 24% TVA pentru servicii informatice, in baza unui contract, factura care era platita de beneficiar in cca. 2-3 saptamani de la emitere.
Am tot auzit de obligativitatea mentiunii pe factura a expresiei “TVA la incasare”. In 2013 am vreo obligatie suplimentara vis-a-vis de intocmirea facturii ?
Nu. Pe orice factură emiteţi şi nu o încasaţi numerar, integral, până la emitere, dacă aplicaţi sistemul de TVA la încasare veţi înscrie menţiunea “TVA la încasare”. Dacă utilizaţi SAGA în ecranul ieşiri trebuie să aveţi bifată opţiunea “TVA la încasare” şi programul o va înscrie pe facturi.
O intrebare: ce implicatii sunt daca o firma inregistreaza eronat (dpdv al TVA-ului) facturile emise de fz lui ce aplica sist TVA la incasare? Multumesc frumos!
Depinde. Dacă aplică sau nu sistemul de TVA la încasare și dacă achită sau nu factura. Dacă aplică acel sistem și înregistrează taxa ca fiind deductibilă chiar dacă nu o achită i se poate imputa acest fapt și i se va recalcula TVA din perioada fiscală prin pierderea dreptului de deducere până la plată.
Firma in cauza nu aplica sistemul TVA la incasare, ci doar unii dintre furnizorii ei.
Dacă nu aplică sistemul de TVA la încasare, nu va putea deduce TVA din facturile emise de cei ce-l aplică numai pe măsură ce le va achita. Așa că înregistrarea ca deductibil a TVA dintr-o astfel de factură va duce la recalcularea TVA de plată sau recuperat.
Dar risca ceva amenzi? Multumesc frumos pt toate rasp!
Da, poate risca și amendă. Oricum pentru deducerea eronată a TVA pot apărea penalități și dobânzi, dacă prin recalcularea sumei va fi TVA de plată.
Va multumesc mult pentru toate informatiile! O seara buna!
Daca firma mea nu aplica TVA la incasare si primesc facturi de la furnizori care sunt cu tva la incasare, si nu specifica pe factura “tva la incasare”, deduc sau nu tva?
Citiți ceea ce am scris aici
Nu contează dacă cel vă vinde aplică sau nu, nu contează dacă înscrie sau nu pe factură acea mențiune. Veți deduce doar atunci când puteți face dovada plății facturii respective.
imi poate spune si mie cineva ce poate risca o firma declarata inactiva care a mai emis cateva facturi dupa data declararii ei ca inactive? ma refer din pct de vedere legal
Este obligată să depună D311. Și să plătească TVA-ul înscris în facturile emise ulterior. Declarată inactivă fiscal? Asta nu e bine!
da..declarata inactiva fiscal si retrogradata ca neplatitoare de tva. in lege nu se face referire la vreo sanctiune. cum e situatia? ati mai intalnit cazuri?
Declararea ca inactiv crează probleme și clienților societății respective în sensul nerecunoașterii cheltuielii cu bunurile achiziționate de la acea societate. Nu e suficient că e obligată să depună D311 și să achite TVA înscris în facturile emise fără să deducă nimic? Sau că sunt fapte ce se pot înscrie în cazierul fiscal?
imi poate spune cineva cat timp poate ramane o firma inscrisa in Registrul contribuabikikor inactivi? Daca exista o perioada limitata are cineva idee ce se intampla dupa treerea acestei perioade? In lege eu nu am gasit nicaieri raspunsuri la aceste intrebari.
Până la reactivare. Adică mult și bine. Reactivarea se face de către fisc.
firma care este trecuta in registrul contribuabililor inactivi mai are vreo obligatie declarativa sau de alt gen? Ce inseamna mai exact acel “mult si bine”? Poti sa nu mai ai nici un fel de grija despre o astfel de firma? Daca o ignori….poti sa te gandesti ca vei scapa de ea?..adica se va desfinta ea de la sine in timp ?
Da, are în continuare toate obligațiile declarative. Chiar și pentru perioade anterioare, perioade pentru care nedepunând a ajuns să fie declarată inactiv fiscal. Nu se va desființa firma. Inactiv fiscal nu e același lucru cu încetare temporară de activitate (suspendare de activitate) înregistrată la registrul comerțului.
Pentru detalii vedeți Ordinul 3347/2011. Procedura de reactivare o găsiți în anexa 2. Veți vedea că sunt 3 condiții de îndeplinit pentru a fi reactivați, condiții ce trebuie îndeplinite cumulativ. De aceea am spus că poate sta mult și bine până să fie reactivat pentru că cele 3 condiții în multe cazuri, mai ales acolo unde nu se depun declarații pentru că “e mult de plată”, a doua condiție nu poate fi îndeplinită foarte rapid.
deci sa inteleg ca reactivarea o poate face proprietarul – daca doreste acest lucru. Dar daca nu doreste sa o reactiveze…. fiscul o poate face vreodata de la sine putere?? Intrebarea mea concreta este ce se intampla daca proprietarul nu o mai reactiveaza niciodata si nu mai depune nici o hartie vreodata
Nu dacă dorește. El este obligat. Ce i se poate întâmpla? În afară de faptul că poate fi amendat la fiecare termen de depunere a declarațiilor pentru obligațiile fiscale cu care figurează înscris în vectorul fiscal, cu cazier fiscal și un eventual control, aproape nimic, dar astea sunt de ajuns.