TVA la încasare–ghid (oficial?)

Motto: “Evitarea taxelor este singurul efort intelectual care mai contează.” (John Maynard Keynes)

și vorbele lui Albert Einstein despre completarea unei declarații fiscale: “Este prea dificil pentru un matematician. Am nevoie de un filozof.”

Am o veste pentru dumneavoastră. Se pare că normele de aplicare a codului fiscal sunt finalizate și urmează să apară. Iar MF se pare că a elaborat un ghid privind aplicarea noilor prevederi ale codului fiscal, incluzând și exemple, mai ales pentru partea referitoare la TVA la încasare.

Acest ghid, pe care l-am primit și eu, “pe surse”, prin amabilitatea unei colege de pe forumul SAGA, îl puteți găsi aici sau aici.

Din prima lectură a acestuia se poate constata un prim lucru: discrepanțe flagrante între textul codului fiscal și normele de aplicare, dar și clarificarea unor aspecte ce, așa cum am mai scris, era absolut normal să fie clarificate. Unele din prezumțiile făcute de mine în subiectul cu TVA la încasare  – exemple, se adeveresc, unele sunt contrazise, altele sunt interpretate într-un alt mod decât estimam acolo.

Să le luăm pe rând:

1. Operațiile cu numerar. Conform codului fiscal, sunt exceptate de la aplicarea TVA la încasare:

livrările de bunuri/prestărilor de servicii a căror contravaloare este încasată, parțial sau total, cu numerar de către persoana impozabilă eligibilă pentru aplicarea sistemului TVA la încasare de la beneficiari persoane juridice, persoane fizice înregistrate în scopuri de TVA, persoane fizice autorizate, liber profesioniști şi asocieri fără personalitate juridică

Toate bune și frumoase, dar în normele de aplicare, conform ghidului, apare o mențiune în plus față de codul fiscal. Nu e prima dată când, deși codul fiscal spune una, MF sau ANAF prin ordine separate sau normele de aplicare completează textul legii introducând prevederi suplimentare, condiționări ce nu sunt cuprinse în lege. Acest fapt este absolut anormal, este ilogic. Dacă îți dai seama că textul legii nu poate fi aplicat în forma lui inițial, e de preferat să-l modifici decât să te faci de râs modificându-l prin normele de aplicare.

Iată cum arată textul modificat de norme, conform ghidului:

d) în cazul livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii a căror contravaloare este încasată, parţial sau total, cu numerar de către persoana impozabilă eligibilă pentru aplicarea sistemului TVA la încasare de la beneficiari persoane juridice, persoane fizice înregistrate în scopuri de TVA, persoane fizice autorizate, liber profesionişti şi asocieri fără personalitate juridică. În cazul în care, ulterior emiterii facturii, se încasează în numerar o parte sau contravaloarea integrală a acesteia, pentru taxa aferentă acestor sume nu se aplică regulile de exigibilitate prevăzute la art. 1342 alin. (1) şi (2) lit. a);

Pasajul subliniat este în plus față de codul fiscal. Ce se înțelege de aici? Faptul că doar încasarea numerar înainte de emiterea facturii sau la emiterea ei nu intră sub aplicarea TVA la încasare. Încasările ulterioare însă, chiar în numerar, vor intra în sfera de aplicare a acestui TVA la încasare. Pe de o parte o astfel de abordare este mult mai logică, mai normală, pentru că nu mai duce la complicații legate de o complicare a evidențelor, de reconsiderare a exigibilității TVA de la încasare la facturare, dar prin prisma modului în care MF înțelege să modifice textul legii e un lucru inacceptabil.

2. Notificarea. Formularul 097.Deși notificarea pe formularul 097 se depune în câteva zile și ordinul privind acest formular a apărut deja, au existat discuții, legate de conceptul de cifră de afaceri. Pentru că ordinul nu clarifica noțiunea de “cifră de afaceri”. Nu că nu ar fi fost clară, dar partea legată de avansuri era neclarificată. Abia în ghid vedem că aceasta conține și avansurile, dar nu conține livrările de bunuri sau servicii scutite fără drept de deducere.

(4) Cifra de afaceri afaceri pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii prevăzute la art. 1342 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada pentru care se determină cifra de afaceri. Se exclude din calculul cifrei de afaceri valoarea taxei pe valoarea adăugată în cazul operaţiunilor taxabile. La determinarea cifrei de afaceri se cuprind inclusiv facturile emise pentru avansuri încasate sau neîncasate şi alte facturi emise înainte de data livrării/prestării pentru operaţiunile care se cuprind în calculul cifrei de afaceri conform prevederilor art. 1342 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. În calculul cifrei de afaceri prevăzute la art. 1342 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal se includ şi livrările de bunuri/prestările de servicii pe care o persoană obligată la aplicarea sistemului TVA la încasare le exclude de la aplicarea sistemului conform prevederilor art.1342 alin. (6) din Codul fiscal, cu excepţia livrărilor de bunuri/prestărilor deservicii scutite de TVA fără drept de deducere.

3. Modalitățile de încasare/plată. Se scrie foarte clar: prin încasarea contravalorii livrărilor de bunuri și servicii înseamnă: orice modalitate prin care furnizorul/prestatorul obţine contrapartida pentru aceste operaţiuni de la beneficiarul său sau de la un terţ, precum plata în bani, plata în natură, compensarea,cesiunea de creanţe, utilizarea unor instrumente de plată. În cazul cesiunilor de creanță, contează în ce postură sunteți – furnizor sau client, cesionar sau beneficiar al cesiunii, dacă e cu plată sau nu, etc.. Exemplele din ghid sunt extrem de bine documentate și explicate și nu voi insista asupra lor, dar e bine să le citiți.

4. Modul de contabilizare. Prin 4428 se va înregistra orice taxă colectată sau deductibilă, neîncasată/neachitată în perioada fiscală, după cum scrie în ghid. Eu aș recomanda ca orice factură ce intră în sistemul de TVA la încasare să aibă taxa contabilizată inițial prin 4428 și abia la încasare/plată, ori la o ajustare ulterioară a bazei impozabile, conform art.138, să treacă în 4426/4427, după caz.

5. Efectele comerciale. În cazul utilizării biletului la ordin sau cambiei, se va colecta TVA la data încasării efective a acestora sau la data scontării lor, nu așa cum am spus eu – la data acceptării lor. E o diferență, pe care am anticipat-o în subiectele anterioare, deși nu am susținut-o și nu credeam că va fi implementată așa. E o facilitate, din punctul meu de vedere, întrucât în mod normal după acceptarea unui efect comercial nu mai vorbim de încasarea unei facturi, așa cum cere codul fiscal, ci despre încasarea unui efect comercial.

6. Cardul de debit/credit. Plata sau încasarea cu card va duce la exigiblitatea TVA la data încasării/plății efective, reflectate în extrasul de cont.

7. Depunerile de numerar în contul bancar al unui partener, nu sunt considerate încasări/plăți numerar, fiind asimilate, așa cum o face și OG 15/1996, plăților prin bancă.

8. Exercitarea dreptului de deducere. Ei, aici legiuitorul vine și interpretează “plata taxei datorate” în mod propriu. Anume, aplică aceiași metodă ca la colectare. Prin norme spune că se va determina, folosind procedeul sutei majorate, a TVA din suma plătită. Adică, dacă am primit o factură de 1000 lei, 240 lei TVA și am făcut o plată de 800 lei, pentru a determina cât deduc, la plată voi calcula astfel: 800 lei x 24/124 = 154,84 lei.

Ce remarcăm aici? Că deși textul legii vorbește de “plata taxei”, MF interpretează, forțat, ideea conform căreia plata taxei se determină utilizând un calcul proporțional. Mai mult, prin comentariile de la ghid vedem că optica “plata taxei datorate”, se transferă, nu se știe cum, în “plata parțială sau totală a facturii”, între cele două noțiuni fiind o diferență enormă. Să nu mă înțelegeți greșit. Sunt de acord cu această modalitate de determinare a TVA din suma achitată, pentru că e o variantă simplă, logică și “în oglindă” a TVA ce se colectează, dar nu sunt de acord cu neconcordanțele dintre textul codului fiscal și cele a normelor de aplicare a acestuia.

9. Justificarea taxei deduse, cere conform opticii din ghid, prezentarea documentului de plată alături de factură. Așa că aveți grijă de acestea. Mai ales de  chitanțe, BO scontate, girate, etc. Și a unor eventuale documente de cesiune sau compensare.

10. Jurnalele de cumpărări/vânzări. Vor suferi modificări esențiale. Vor conține elemente suplimentare. Să vedem despre ce e vorba:

– vor evidenția în mod clar, distinct, toate facturile emise/primite pentru care se aplică sistemul de TVA la încasare, indiferent de data la care TVA înscrisă în acestea a devenit sau va deveni exigibilă

– numărul și data documentului, a fiecărui document de încasare/plată, a facturilor respective, sau data la care au expirat cele 90 de la emiterea facturii dacă aceasta nu a fost încasată în totalitate sau a fost încasată parțial în termenul celor 90 de zile.

– valoarea totală a facturii, inclusiv TVA

– baza impozabilă a facturii

– TVA înscris în factură

– valoarea încasată/achitată sau valoarea rămasă de încasat, dacă după 90 de zile de la emiterea facturii vor mai exista sume neîncasate

– baza de impozitare corespunzătoare sumei încasate/plătite, devenită exigibile

– TVA exigibilă determinată asupra valorii încasate/achitate sau rămase de încasat după 90 de zile de la emitere.

– diferența între cele două baze impozabile

– diferența între TVA total și cel devenit deja exigibil

Un posibil model, după mine, ar jurnalului pentru vânzări, ar putea arăta ca modelul prezentat în imaginea de mai jos:

iar cel al jurnalului de cumpărări, ca cel de mai jos:

Acele facturi emise într-o perioadă fiscală, ce au sume rămase neîncasate/neachitate și, în cazul vânzărilor, aflate în interiorul celor 90 de zile (adică ar avea în coloana 13 din modelul de mai sus sume diferite de zero), se vor prezenta în fiecare jurnal de vânzări/cumpărări până ce acele sume devin exigibile fie prin încasare/plată, fie prin expirarea celor 90 de zile. Adică dacă luna este perioadă fiscală și emiteți o factură în ianuarie 2013, dar nu o încasați integral în ianuarie, atunci factura respectivă va figura în fiecare jurnal de vânzări până în luna în care ea este încasată integral sau vor expira cele 90 de zile de la emiterea facturii. La fel în cazul achizițiilor.

Cu mențiunea că, potrivit posibilelor norme de aplicare a codului fiscal, în jurnalele viitoare nu se va înscrie în coloana 10 (și pe cale de consecință în coloanele 11 și 12) decât sumele  încasate/plătite în perioada fiscală curentă. Asta ar reprezenta o problemă pentru modelul prezentat. Dar, ar fi recomandat ca acea coloană să conțină informații , pe 2 rânduri despre suma totală încasată și suma din perioada fiscală pentru care se întocmește jurnalul să fie evidențiată distinct.

Așa că, pregătiți-vă. Ne așteaptă, pe noi contabilii, vremuri interesante și de evidențe mult mai complexe față de cele de acum.

• Ghid
• ghid TVA
• norme aplicare cod fiscal
• TVA
• TVA la incasare