După cum probabil ați citit deja pe internet, MF a postat, acum câteva zile, un proiect de modificare a codului fiscal. Printre modificări sunt de menționat cele legate de reconsiderarea activităților independente în activități dependente, posibilitatea unor contribuabili de a opta pentru plata anticipată a impozitului pe profit, impozitarea indemnizației de deplasare (diurnei) ce depășește plafonul stabilit pentru instituții publice, etc.
Dar, despre ce nu se vorbește, în presă sau pe internet, ori dacă se vorbește e tratat expeditiv, e proiectul de modificare a codului de procedură fiscală, un proiect mult mai interesant pentru cei din zona financiar-contabilă, experți contabili și consultanți fiscali. Toată presa vuiește la modificările aduse codului fiscal, toți încercând să scoată în evidență eventuale noi impozite și eliminare de deductibilități, sau introducere de noi facilități. Prea puțini însă acordă atenția cuvenită modificărilor aduse codului de procedură fiscală, deși acestea pot fi, de multe ori, mult mai interesante.
Vă recomand să citiți ambele proiecte de modificare, mai ales nota de fundamentare de la proiectul de modificare a codului de procedură fiscală.
De ce? Pentru că aflăm, că:
- deși atât codul fiscal cât și cel de procedură fiscală coexistă din 2003, modificările unuia, s-au făcut fără să se țină seama de faptul că intră în contradicție cu celălalt, ca urmare și azi e nevoie de o modificare legislativă pentru a elimina prevederi contrare din cele două acte, de egalizare a prevederilor CPF cu cele ale CF sau alte legi speciale
- între drepturile şi obligaţiile contribuabililor, pe de o parte, şi ale organelor fiscale, pe de altă parte nu există un echilibru perfect, el fiind supus unei mici revizuiri
- normele de aplicare la CPF nu-și au sensul, o parte din prevederile acestora putând fi preluate fără probleme în cod, iar restul eliminate datorită reformulării unor articole ale codului după revizuirea lor.
- deși pentru unii principiul prevalenței economicului asupra juridicului este clar, acesta va fi mai bine explicat în CFP (unii inspectori fiscali chiar aveau nevoie de această prevedere, deși o lecturare a OMFP 3055/2009, i-ar fi lămurit). Este un pas înainte spre ceea ce înseamnă ruperea fiscalității de contabilitate.
- acum art.44 alin.3 e neconstituțional în anumite circumstanțe
- normele de drept comun se vor aplica și în cazul suspendării/încetărilor termenelor de prescripție a creanțelor fiscale
- acum noțiunea de data începerii/încheierii inspecţiei fiscale, nu sunt definite;
- acum certificatul de atestare fiscală nu conţine informaţii cu privire la creanţele pe care contribuabilii le au de încasat din contracte de achiziţii publice, încheiate cu autorităţi/instituţii ale statului;
- exigibilitatea creanţelor fiscale în scopul compensării, acum, este insuficient reglementată;
- unele organe fiscale emit titluri executorii fără a emite în prealabil titluri de creanţă fiscală, încălcându-se astfel unele drepturi ale contribuabilului. Ce ziceți? E surprinzător pentru voi sau a fost pentru ANAF?
- există opinii diferite cu privire la efectele juridice ale suspendării executării silite, în special în cazul popririi;
- acum debitorii nu pot face plăți a unor plăţi din sumele poprite, plăţi de care depinde beneficiul unor drepturi (menţinerea autorizaţiei de antrepozit fiscal, menţinerea înlesnirilor la plată, achiziţionarea de produse energetice), ceea ce, firesc, e anormal.
- acum debitorii nu au posibilitatea de a solicita organului fiscal înlocuirea unui bun sechestrat cu un alt bun;
- ordinea de stingere a creanțelor fiscale, în cazul stingerii prin executare silită, acum, nu se face unitar
- modul de stabilire al amenzii contravenţionale în cazul declaraţiilor recapitulative are ca rezultat crearea unei disproporţii a cuantumului amenzii raportat la pericolul social al faptei. Concret e vorba de următorul exemplu: faptul că o firmă mică ce cumpăra în ianuarie spre exemplu un bun sau un serviciu, și după aceea nu mai avea activitate, uită să depună declarația 394. Încasa 12000 lei amendă, la fel ca una ce avea activitate în tot semestrul și avea achiziții lunare. În acest caz, disproporția amenzii este evidentă.
- și multe altele. Interesant, nu credeți?
Un alt proiect este cel ce stabilește, în domeniul evaluărilor de bunuri, reglementarea activităților de evaluare precum și înființarea și funcționarea UNEAR. Probabil vă veți întreba ce este UNEAR. Este Uniunea Națională a Evaluatorilor Autorizați din România. Ce legătură are acest proiect cu contabilitatea? Ei bine: veți avea nevoie de un membru a acestei uniuni pentru reevaluarea imobilizărilor din patrimoniul întreprinderii, mai exact de reevaluarea clădirilor, în vederea stabilirii impozitului pe clădiri, notarii vor apela la ei pentru evaluare și stabilirea grilelor de taxare în cazul tranzacțiilor imobiliare, cei ce vor să contracteze un credit bancar, de asemenea, etc. Interesant, nu-i așa?