Poveste: CAM pentru construcții sau cum să faci economii din bani publici.

28 Apr 2021 | Diverse, Legislatie | 1 comentarii155 vizualizari
CAM pentru construcții sau cum să faci economii din bani publici

Știți vorba aia cu “i s-a întâmplat unui prieten”? Ei bine, așa e și aici, i s-a întâmplat unei prietene. Prietenă și colegă de breaslă.

Înainte de a vă povesti ce i s-a întâmplat prietenei mele, să povestim despre CAM – contribuția asiguratorie pentru muncă și despre ce se întâmplă cu această contribuție în domeniul construcțiilor.

În anul 2018, Guvernul României în funcție la acea vreme a emis celebra ordonanță de urgență 114/2018. Prin acea ordonanță, mai exact prin art.66 din ordonanță, se modifica și codul fiscal în sensul în care pentru societăți din anumite domenii de activitate – toate legate de activitatea de construcții – se introduceau, condiționat, următoarele scutiri:

– scutirea de impozit pe venituri din salarii a salariaților angajatorilor din acele domenii

– scutirea de CASS a salariaților angajatorilor din acele domenii

– reducerea cotei de CAS cu 3,75% pentru CAS datorat de către salariații angajatorilor din acele domenii, cota recalculată fiind 21,25%

De asemenea, obliga firmele de construcții la plata unui salariu minim de 3000 lei, indiferent de postul ocupat, iar angajatorilor li se promitea prin art. 66 punctul 20 din ordonanță, reducerea cotei contribuției asiguratorii pentru muncă la nivelul cotei ce se distribuia din CAM către Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.

Concret, art.2203 era modificat prin introducerea acestui alineat:

Prin excepție de la prevederile alin. (1), în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028 inclusiv, cota contribuției asiguratorii pentru muncă se reduce la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările ulterioare, în cazul angajatorilor care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5.

Dacă nu știați, CAM, în cotă de 2,25%, reunește mai multe fonduri pe care anterior angajatorul le calcula, declara și plătea separat și a apărut atunci când s-au mutat contribuțiile de la angajator la angajat. Au dispărut atunci contribuțiile la fondul de șomaj, la fondul de garantare a plății creanțelor salariale, fondul pentru accidente de muncă și boli profesionale și fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale. Toate acestea au fost reunite într-o singură taxă denumită contribuție asiguratorie pentru muncă.

CAM este singura taxă care este în sarcina angajatorului ca un cost suplimentar salariului brut datorat salariaților săi. Așadar, orice calcule ar efectua angajatorii, orice deviz sau situație ar prezenta, CAM ar fi adăugat la cheltuielile cu salarii pentru a indica costul total al manoperei, costul total al salariilor firmei.

Pentru a nu fi văduvite de fonduri instituțiile care beneficiau de fondurile desființate și reunite în acest CAM, prin lege, mai exact art.2206 din codul fiscal, s-a stabilit că, odată calculat, declarat și plătit de angajator, statul va repartiza din suma CAM către fiecare instituție în parte câte o cotă parte, cotă ce se stabilește prin legea bugetului de stat.

În anul 2020 prin art.57 din legea bugetului de stat pe anul 2020 și similar în acest an , prin art.55 din legea bugetului de stat pe anul 2021, repartizarea pe acele fonduri s-a stabilit astfel:

a) 12% din CAM – reprezentând 0,27% – repartizat la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările ulterioare;
b) 17% din CAM – reprezentând 0,3825% – repartizat la bugetul asigurărilor pentru șomaj;
c) 2% din CAM – reprezentând 0,045% – repartizat la sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale;
d) 22% din CAM – reprezentând 0,495% – repartizat la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale;
e) 47% din CAM – reprezentând 1,0575% – repartizat la bugetul de stat într-un cont distinct, ca un fel de rezervă.

Deci, teoretic, prin prisma modificărilor aduse de către art. 60 pct.20 din OUG 114/2018, un angajator din domeniul construcțiilor care se încadrează în criteriile de la art.60 pct.5 din codul fiscal, ar fi datorat începând cu 2020 o contribuție asiguratorie de muncă calculată în procent de doar 0,27% aplicat asupra salariilor angajaților săi.

Poate nu vă aduceți aminte, însă în primele 3 luni din 2019 – adică în ianuarie – martie – toată lumea așa a și calculat, declarat și achitat – o cotă redusă a CAM și așa era conceput și formularul D112 de către ANAF.

Ulterior cineva s-a uitat în OUG 114/2018 și a descoperit art.91 din acea ordonanță și a realizat că acolo scrie așa (bine, după ce a fost modificat prin OUG 43/2018 – pentru că textul inițial era dezastru):

Art. 91. –
Aplicarea prevederilor cap. I, art. 66 pct. 12 și 20, art. 68, 69 și 81 se realizează cu respectarea prevederilor în domeniul ajutorului de stat.

Adică, hopa, reducerea aceea a CAM de la 2,25% la nivelul cotei datorate pentru Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 se putea face doar cu respectarea legislației privind ajutorul de stat, reducerea CAM fiind considerată un ajutor de stat acordat angajatorilor din domeniul construcțiilor.

Acela a fost momentul în care decidenții și-au dat seama că nu există schemă de ajutor de stat aprobată – conform OUG 77/2014 – pentru aplicarea acestei reduceri și că, în fapt, chiar dacă există posibilitatea reducerii cotei CAM pentru angajatorii din domeniul construcțiilor aceștia nu pot aplica acea cotă redusă tocmai pentru că nu există schemă de ajutor de stat aprobată. Așa că au cerut firmelor să recalculeze și să rectifice declarațiile depuse pentru primele 3 luni din 2019 folosind cota de 2,25% pentru CAM și nu cota redusă.

Din acel moment, cum nu a existat niciodată vreun act și nu există nici până azi vreunul care să aprobe vreo schemă de ajutor de stat pentru aplicarea acestei facilități acordate angajatorilor din domeniul construcțiilor, în toate ordinele legate de modelul și conținutul D112 se face această mențiune (vedeți ultimul ordin 203/207/188 din 19.02.2021):

În cazul angajatorilor care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, facilitățile fiscale referitoare la reducerea cotei de contribuție asiguratorie pentru muncă și la scutirea de la plata contribuțiilor de asigurări sociale, aferente condițiilor deosebite de muncă sau condițiilor speciale de muncă, se aplică numai cu respectarea prevederilor din domeniul ajutorului de stat, după aprobarea schemei de ajutor.

OUG 114/2018 deși modificată de-a lungul timpului, este încă în vigoare, art.91 este în vigoare și astăzi, este aplicabil și azi.

Rezumând, povestea CAM pentru angajatorii din domeniul construcțiilor ce se încadrează în criteriile de la art.60 pct.5 din codul fiscal, sună așa: cota datorată pentru CAM de către angajatori se va calcula și declara cu procent de 2,25% și dacă cineva din statul român va aproba o schemă de ajutor de stat referitoare la o eventuală reducere, atunci de la data stabilită prin schema de ajutor de stat, angajatorii nu vor mai calcula, declara și plăti cotă de 2,25% ci o cotă redusă (în 2020 și 2021 ar fi fost 0,27%).

Am făcut un preambul mai lung în care am încercat să explic cât mai detaliat ce este cu acest CAM în cazul firmelor de construcții pentru că înțelegerea textelor legii are relevanță în povestea ce urmează.

Vă spuneam la început că povestea este legată de o întâmplare, petrecută acum ceva timp, a unei prietene și colege de breaslă.

Ce credeți că i s-a întâmplat? A fost pusă în situația, penibilă aș spune eu și veți înțelege imediat de ce spun asta, să dea explicații despre niște texte de lege clare, pentru că aceea lege nu este înțeleasă de funcționarii unei instituții publice din țara asta. De fapt e înțeleasă, dar prost.

Povestea este așa:

Acum ceva timp, într-o bună zi, o instituție publică din țara asta, decide să efectueze niște lucrări și pentru asta cere oferte, devize, etc. de la firme de construcții. Una din firmele care a depus ofertă și deviz este și firma cu care prietena și colega noastră colaborează. În deviz firma respectivă calculează CAM cu cotă de 2,25%. De ce? Pentru că așa trebuie.

Ce credeți că au făcut la vremea respectivă funcționarii acelei instituții? Un caiet de sarcini în care au înscris ca cerință calculul cotei de 0,27% pentru CAM. Și în argumentația lor, pentru a motiva cota redusă, citează art.2203 alin.2 din codul fiscal și le spune firmelor de construcții – la voi este cotă redusă așa că nu vrem cu 2,25% ci vrem cu 0,27%. Iar firma colegei e nedumerită. Îi întreabă pe funcționari dacă e corect ce au scris în caietul de sarcini. Cei de acolo confirmă că da, că nu au greșit cu nimic și că este perfect corect.

Colega noastră se uită în lege și vede că textele sunt ca mai sus. Apoi își sună prietenii și colegii și-i întreabă “știți voi să se fi aprobat schemă de ajutor de stat pentru reducerea CAM?”. Nici unul din cei întrebați nu-i răspund pozitiv, iar după ce și aceștia cercetează legislația constată împreună cu ei că nu, nu există nici o schemă de ajutor de stat aprobată. Deci nu există nici cotă redusă a CAM. Ne trezim la realitate și tot 2,25% trebuie să calculăm, declarăm și plătim.

Așa că le dă în scris celor de la instituția respectivă ce și cum, folosind textele pe care le-am indicat și eu mai sus, depunând niște clarificări scrise. Ghiciți ce? Instituția nu știe de așa ceva. Pentru ea art.91 din OUG 114/2018 nu exista, pentru ea, bugetarea costurilor s-a făcut la un nivel de 0,27% cotă de CAM din moment ce așa au făcut caietul de sarcini, pentru ea firmele ce depun devize sau oferte calculate cu cota de 2,25% nu fac bine și…pentru că au câștigat licitația încasează mai puțin pentru că cei de acolo s-au blocat pe cota de 0,27% pentru CAM și doar atât plătesc.

Vă dați seama ce funcționari avem? Întrebarea se pune așa: dacă vreo firmă depunea ofertă sau deviz calculat cu 0,27% cotă pentru CAM,  nu-i așa că făcea un fals pentru că în realitate nu calcula atât ci mai mult și-i făcea concurență neloială firmei care depunea deviz calculat corect și legal cu cota de 2,25%? Nu-i așa că atunci când mai multe firme îți spun că nu e ok să ceri calcul cu o cotă redusă pentru că ea nu se aplică, tu, funcționar public, ar cam trebui să te gândești să întrebi pe cineva de pe la ANAF sau MF: cum e dom’le cu CAM-ul ăsta, e redus sau nu la ăia de la construcții?

Aparent nu s-a gândit nimeni. Au dat-o cotită. Ei așa au știut, așa au bugetat, așa au cerut, așa au plătit. Li s-au cerut explicații, dar le-au ignorat. Pentru ei, pentru instituțiile publice din România, nu există cotă de 2,25% ci de 0,27%. Și uite așa au reușit să adjudece o lucrare la care au făcut o economie de 1.98% din costul muncii salariaților pentru că au citit legea cum au vrut.

Poate punem de-o petiție că dacă cei de la stat știu că e cotă redusă și doar așa o plătesc, poate ar fi recomandat să cerem și noi celor de la ANAF să ne permită să calculăm, declarăm și plătim cota redusă. Nu?

PS: mi se șoptește de pe margine că instituția aia nu e singură. Ar mai fi și altele ai căror funcționari tot așa vor să se calculeze CAM…cu o cotă micuță, redusă așa, nțțț… că doar se face economie la buget.

1 comentariu

  1. O intreaga nebunie. Ce munca de lamurire am dus in 2019 pentru a explica atat firmelor de constructii cat si beneficiarilor lucrarilor de ce trebuie calculat cu 2.25% si nu cu cota redusa.
    Si doi ani mai tarziu nu s-a schimbat nimic. Nici macar in gandirea unor functionari care refuza sa coreleze toate textele din legi.
    Oare abordarea Curtii de Conturi tot asa limitata este? Cum admite la unele institutii devize cu o cota si la altele cu alta cota?
    Cat despre schema de ajutor….nu o mai asteptam de mult timp.

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *