Așa cum știți în unele situații ANAF poate restitui sume din contul de TVA. Conform art.12 din OG 23/2017 restituirile, plățile, din conturile de TVA se efectuează în urma verificării efectuate de organul fiscal.
Structura competentă, procedura și condițiile de aprobare a transferului se aprobă prin ordin al președintelui ANAF.
Și…ce-mi place mie cel mai mult: “transferul se aprobă de către ANAF în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la depunerea cererii”. Remarcați? Nu se restituie în 3 zile. Termenul de trei zile este pentru aprobarea cererii nu pentru restituirea sumelor. Plata efectivă nu are termen.
Iar ordinul veți vedea că împinge plata efectivă la mult mai multe zile…
Care sunt situațiile în care ANAF poate restitui sume din contul de TVA urmare a unei verificări?
Sumele ce se restituie astfel sunt:
1. sume rezultate ca urmare a unor corecții în urma unor erori materiale în procesul de plată, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont decât un cont de TVA. Adică ați virat în contul de TVA o sumă mai mare decât cea care trebuia – de exemplu – ați încasat suma de 1000 lei cu cardul și ați calculat TVA 19% aplicat la suma respectivă virând 190 lei în contul de TVA, în loc să calculați cu procedeul sutei majorate 1000 lei x 19/119 = 159,66 lei și să virați această sumă
2. sume rezultate ca urmare a corectării facturilor sau ca urmare a ajustării bazei de impozitare a TVA conform art. 287 din Codul fiscal, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont decât un cont de TVA. Concret ați emis o factură pentru 1000 lei plus TVA 19% ați încasat-o și ați virat suma de 190 lei în contul de TVA, dar ați emis o factură ulterioară de reducere comercială și i-ați și restituit clientului banii – însă TVA va trebui să-l solicitați de la ANAF.
3. sume transferate în contul curent al titularului deschis la aceeași instituție de credit sau în contul de disponibil distinct deschis la aceeași unitate a Trezoreriei Statului, după caz, în limita sumelor prevăzute la art. 8 lit. d
4. sume transferate în contul curent, în cazul persoanelor care nu mai au obligația de a avea un cont conform art. 2 alin. (1) și nu mai au obligații de plată privind TVA. E vorba de TVA aflat în soldul contului de TVA pentru cei care devin neplătitori de TVA prin renunțare de către ei la calitatea de plătitori de TVA și și-au achitat în totalitate TVA datorat conform deconturilor depuse.
5. sume reprezentând TVA achitat în numerar, cu excepția celor reținute din încasările în numerar, prevăzute la art. 15 alin. (2), sau cu cardul din contul curent. E vorba de cei care încasează foarte mult cu card sau virament livrările efectuate și au plăți numerar – unde plătesc și TVA, TVA pe care îl pot solicita de la ANAF.
6. alte sume rezultate din operațiuni care dau dreptul la debitarea contului, stabilite prin ordin al președintelui ANAF, cu acordul organului fiscal
Ce prevede ordinul cu pricina?
Procedura de restituire începe prin depunerea de către contribuabil a unei cereri. Pentru asta va apărea formularul 310 – “Cerere pentru aprobarea transferului sumelor din contul de TVA”.
Această cerere se va întocmi în format electronic și va avea atașat un fișier ZIP ce va conține în format scanat copia electronică a documentelor în baza căruia își justifică cererea contribuabilul ce o depune. Cererea se va putea depune on-line sau la ghișeu caz în care va fi necesar ca pe lângă CD-ul ce conține fișierul cererii să existe și fișierul ZIP cu documentele scanate dar și cererea listată.
Pentru contabili – procedura e similară celei de la bilanț. Și mărimea arhivei e la fel – limitată la maxim 10 MB.
Ce documente vor însoți cererea?
Documentele vor fi certificate pentru conformitate cu originalul – fiecare document în parte – și pot fi:
a) pentru situația prevăzută la situația 1 de mai sus (art. 9 alin (1) lit.e din ordonanță): ordine de plată, extrase de cont, facturi, contracte și orice alte documente care pot susține identificarea erorilor materiale în procesul de plată;
b) pentru situația prevăzută la situația 2 de mai sus (art. 9 alin (1) lit.g din ordonanță): ordine de plată, extrase de cont, facturi, contracte și orice alte documente care pot susține corectarea facturilor sau ajustarea bazei de impozitare a TVA conform art. 287 din Codul fiscal;
c) pentru situația prevăzută la situația 3 (art. 9 alin (1) lit.h din ordonanță): documentele de plată și extrasele de cont din care rezultă suma transferată din contul curent;
d) pentru situația prevăzută la situația 4 (art. 9 alin (1) lit.j din ordonanță) – nu se solicită documente în copie, în mod explicit, datele și analiza în acest caz realizându-se în baza informațiilor existente în evidența fiscală;
e) pentru situația prevăzută la situația 5 de mai sus (art. 9 alin (1) lit.k din ordonanță): facturi care au stat la baza plății în numerar, documentul de plată în numerar.
Dar contribuabilul poate anexa orice alte documente pe care le consideră relevante pentru susținerea cererii sale.
A scrie pe un document scanat, trimis în format electronic, înainte de a-l scana, că e “conform cu originalul”, mi se pare fantastic în secolul 21. Nu e logic că depun o copie a unui document original? Că ar trebui să fi inconștient să anexezi copii ale unor documente ce nu sunt reale sau pe care nu le deții.
Pentru cea de-a șasea situație e nevoie de un alt ordin care să spună explicit când mai poate ANAF restitui bani.
Ce va face ANAF?
Va înregistra cererea într-o evidență distinctă, utilizând o fișă denumită ”Transfer de sume din contul de TVA”, în care va fi evidențiat modul de soluționare a cererilor și care va cuprinde cel puțin:
– denumirea solicitantului;
– numărul de înregistrare în scopuri de TVA;
– numărul și data depunerii cererii;
– temeiul legal în baza căruia s-a solicitat aprobarea transferului;
– informații referitoare la modul de soluționare a cererii;
Termenul de soluționare a cererii este de trei zile lucrătoare. Urmare a soluționării se va emite o decizie de soluționare. Deci, exact cum am spus, nu se restituie efectiv în 3 zile lucrătoare de la data cererii ci doar se soluționează în cele 3 zile.
Ce va verifica ANAF? În primul rând va efectua o verificare formală verificând dacă au fost prezentate toate documentele justificative înscrise în cererea de transfer, dacă sunt copii conforme cu originalul, iar acestea sunt corelate cu sumele solicitate şi dacă documentele justificative prezentate sunt corelate cu temeiul legal menţionat în cerere.
Apoi va proceda astfel:
a) situația 1 – identifică eroarea din documentele de plată și se stabilește dacă documentele depuse justifică eroarea pentru care se solicită aprobarea transferului;
b) situația 2 – identifică facturile care au fost corectate sau facturile care au stat la baza ajustării bazei de impozitare a TVA, documentele potrivit prevederilor legale care au generat ajustarea bazei: contracte, acord, refuz de plată, etc. Eu mă întreb ce alt document decât factura de discount/rabat/scont, etc. aș anexa dacă pur și simplu firma decide că acordă așa ceva punctual, că pot fi și contracte e adevărat, dar în practică reducerile se pot acorda și fără așa ceva.
c) situația 3 – identifică transferurile din conturile curente în contul de TVA şi dacă aceste sume reprezintă sume transferate din contul curent deschis la aceeaşi instituţie de credit. Aici eu aș elimina copia extraselor de cont din trezorerie dacă vorbim de viramente derulate exclusiv prin Trezoreria statului. Și cum e să certifici pentru conformitate cu originalul un extras de cont emis de trezorerie?
d) situația 4 – verificarea se realizează pe baza informațiilor existente în evidența fiscală, obținute prin accesarea bazelor de date sau pe baza informațiilor solicitate și transmise, în aceeași zi, de către compartimentul cu atribuții de evidență pe plătitor pentru respectarea condiției privind obligațiile de plată pentru TVA și de către compartimentul registru contribuabili, declarații fiscale și gestiune dosare, pentru certificarea calității de persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA. Remarcați – e nevoie de 2-3 compartimente să trimită date, sistemul fiind de așa natură încât nu permite persoanei ce realizează verificarea să aibă o imagine de ansamblu a firmei solicitante.
e) situația 5 – se verifică facturile și documentele de plată a acestora.
Și se și calculează, bineînțeles, TVA din acele documente.
Rezultatul verificării ce se va efectua de serviciul de inspecție fiscală va fi consemnat într-un document – referat de soluționare a cererii.
În baza referatului semnat, contrasemnat și răs-semnat se va emite o decizie de soluționare dacă solicitantul se încadrează în una din cele 5 situații ori o decizie de respingere dacă nu se încadrează în nici una din ele. Dacă se emite decizie de soluționare atunci aceasta va cuprinde suma solicitată pentru a fi transferată, suma aprobată și, dacă este cazul, suma respinsă.
Dacă în cere sunt indicare mai multe conturi de TVA de la mai multe bănci decizia se va emite pentru fiecare cont de TVA .
Logic, deciziile se vor comunica și contribuabilului. Prin poștă sau SPV probabil pentru cine are acces la SPV. Caz în care de la 3 zile termen de soluționare mai avem și zilele de la data soluționării la data comunicării.
Și…dacă o parte din sumă nu e aprobată, chiar și un leu, sau dacă e respinsă integral cererea, contribuabilul va fi invitat la ANAF. Caz în care termenul de soluționare a cererii se prelungeşte cu perioada cuprinsă între data transmiterii invitației către contribuabil și data prezentării acestuia la organul fiscal. Organul fiscal are obligația să înștiințeze contribuabilul cu privire la prelungirea termenului de soluționare a cererii, precum și asupra posibilității de a prezenta, la termenul stabilit pentru audiere, probe suplimentare relevante pentru luarea deciziei de soluționare a cererii.
Așadar eu cer 1500 lei și lor le dă din verificare 1499 lei, prelungim termenul. Nu era mai bine să punem condiție că dacă suma respinsă este de +/- 5% sau alt procent din suma solicitată să nu fie nevoie de invitații la interviu și alte probe? Pentru că nu ar fi un capăt de țară.
Era prea frumos termenul ăla de 3 zile din ordonanță, care nici el nu e termen în care ANAF e obligat să achite. Diavolul se ascunde, ca de obicei, în detalii. Iar acestea sunt stabilite prin ordine.
Dacă nu sunteți mulțumiți puteți face contestație. Și se mai prelungește puțin data plății.
Un PDF ce conține proiectul de ordin și anexele sale poate fi descărcat de aici.
Excelent articolul!
Buna ziua,
as dori sa imi confirmati daca am inteles corect referitor la split tva asa cum a trecut de camera deputatilor.
Societatea are datorie TVA la 31.12.2017 de 38.000 lei,intra in sistemul SPLIT TVA doar daca nu achita pana in 31.01.2018 toata suma de 38.000 lei ? Si cu ce data ar intra in sistem daca nu achita pana atunci?
Multumesc
S-a publicat modificarea in monitor?
Nu încă.