Opinie – plafonarea adaosurilor comerciale

03 Jul 2023 | Uncategorized | 5 comentarii6319 vizualizari
Politicienii nostri

Recent un subiect de discuție prezent în media din România a fost ordonanța de guvern prin care se intenționa plafonarea adaosurile comerciale la o serie de produse alimentare. Plafonarea fiind, conform declarațiilor oficiale, de maxim 20% la procesatori și comercianții finali.

Zilele acestea Guvernul a și adoptat și publicat OUG 67/2023, prin care pune în practică această plafonare, introducând la o listă de produse alimentare obligația de se limita adaosului comercial. Limitare prin care Guvernul speră ca prețul final de vânzare să scadă la produsele din acea listă.

Eu spun că e o glumă această ordonanță, că are și neclarități și că, în realitate poate fi evitată extrem de simplu în marea majoritate a cazurilor.

Motivul? Simplu de tot. Au plafonat prețurile la o listă de produse alimentare indicând și forma de ambalare/prezentare a produselor sau într-un caz indicând exact produsul.

Lista este aceasta:
1. Pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialități
2. Lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT
3. Brânză telemea de vacă vrac
4. Iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame
5. Făină albă de grâu “000” 1 kg
6. Mălai 1 kg
7. Ouă de găină calibrul M 10 buc.
8. Ulei de floarea-soarelui 1 l
9. Carne proaspătă pui*
* Carne pui înseamnă: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os și aripi de pui, varianta standard.
10. Carne proaspătă porc**
** Carne porc înseamnă: carne porc lucru, pulpă porc cu os și fără os, spată de porc.
11. Legume proaspete vrac***
*** Legume proaspete vrac înseamnă: roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca și ardei capia.
12. Fructe proaspete vrac****
**** Fructe proaspete vrac înseamnă mere roșii, mere golden, prune, pepene roșu, struguri de masă.
13. Cartofi proaspeți albi vrac
14. Zahăr alb tos 1 kg
———————–

Să le luăm pe rând:
– pâinea de 250 grame și de 550 grame nu intră la reducere de adaos. Nici cea de 800 grame sau de 600 grame. Așa că un producător pur și simplu e suficient să schimbe rețeta pentru pâine și să ofere produse cu un gramaj care nu intră în acele reduceri. Ca urmare nici pe lanțul de comercializare nu s-ar pune problema vreunei reduceri.

– laptele nu intră la reducere dacă e UHT. Intră doar cel de 1 L cu 1,5% fără cel UHT. Vom oferi lapte la 1,25 L cu o mică reducere – gen 25% extra. Nu intră la reducere așa că putem calcula o reducere care să fie mai avantajoasă decât cei 20%.

– același procedeu de la lapte se poate aplica la ulei de floarea soarelui. Sau în ambele situații se poate oferi ca formă de ambalare recipient de 0,75 L, pe principiul că e mai economic pentru client.

– la brânză reducerea e doar pentru telemea. Și aceea de vacă. Și doar vrac. O vindem preambalată. Care nu mai este vrac.

– la iaurt va fi greu de presupus că vor dispărea cele mici cu gramaj de până la 200 grame, dar nu este imposibil. În plus sunt produse de fabrici mari care mai au și alte produse și pot repartiza costurile la alte produse ce se vor putea scumpi fără probleme.

– la făină, mălai și zahăr alb tos, la 1 kg, pot apărea alternative. Ambalarea la 500 grame. Care nu intră la nicio plafonare.

– la ouă de mărimea M e o întreagă discuție,. Am un coleg care conduce evidența la o fermă ce produce astfel de ouă. Aici problema se va pune cum se alocă costurile. Iar la ouă nu e ca la pâine. Că nu poți spune că știi dinainte câte ouă mărimea M se vor produce pentru a aloca unitar costurile.

– carne de pui și de porc – la fel, doar anumite sortimente de carne, nu toate. Dacă vinzi jumătate de pui, preambalat, iarăși nu mai intră pe nicăieri în listă. Vinzi și pui întreg, dar mai puține bucăți. Vita nu intră la reducere, nici oaia sau alte specii de animale.

– la legume, fructe și cartofi proaspeți albi – vrac, pot apărea varianta de pre-ambalare. Vinzi la pungi sau saci de 500 grame, 1 kg, 3 kg, 5 kg, 25 kg. Și nu mai avem produse vrac.

La legume, ca o remarcă de cancan, includerea roșiei acolo e simpatică și poate duce la veșnica întrebare: este legumă sau fruct. Practic aceasta, din punct de vedere botanic e fruct, iar din cel al utilizării este legumă. În UE de exemplu a fost recunoscută oficial drept fruct încă din 2001.

Tot la legume includerea la ardei gras doar a speciei numită Bianca, înseamnă că nu la toți ardeii grași se va aplica vreo reducere. Ca idee în catalogul oficial al soiurilor, acest ardei nu este înscris. Există, dar el nu apare acolo. Nu există ardei gras Bianca ci ardei gras TIPUL Bianca. Din listă se înțelege că doar ardei gras cu denumirea Bianca intră la plafonarea adaosului.

Tot la fructe, acum când va veni sezon de fasole verde, doar cea uscată e în plafonare. Fructele cum sunt caise și piersici sunt excluse, de asemenea pepenele galben.


Din punct de vedere al birocrației – declarația aceea cu adaosul practicat e cireașa de pe tort. Îmi aduce aminte de anii 90, când toți comercianții aveau puse pe pereți liste întregi cu adaosurile practicate. Pe logica, evident absurdă, că va merge clientul unde e, vezi Doamne, cota cea mai mică de adaos.

Mai mult, art.3 alin.3 impune declararea VALORII adaosului nu a valorii procentului adaosului. Una e să declari valoarea adaosului și alta valoarea procentului. Dacă eu aplic

(3) Comercializarea produselor din anexă, pe perioada de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, se face doar cu prezentarea dovezilor de către operatorii economici prevăzuți la art. 2 cu privire la valoarea adaosului comercial aplicat produselor vândute. În cazul vânzărilor succesive între operatorii economici prevăzuți la alin. (1) lit. b), comercializarea produselor din anexă se face doar cu prezentarea dovezilor valorii adaosului comercial cumulat.

(4) Dovezile prevăzute la alin. (3) constau în declarații pe propria răspundere semnate de reprezentanții legali ai operatorilor economici prevăzuți la art. 2 sau de alte persoane împuternicite în acest scop

Intenția este desigur de a se declara valoarea procentului de adaos, dar nu asta scrie. Scrie că declari valoarea. Acum presupunând că eu declar că am adaos de 10 lei la un produs din listă, cu ce-l ajută pe celălalt?

Cui prezintă sau cui trebuie să transmită declarațiile pe proprie răspundere procesatorii sau comercianții finali, e iarăși o altă discuție și o neclaritate. Adică vor declara pentru ei că au un adaos sau altul? Și cu ce-i ajută? Că la un control nu se vor lua de bune doar acele declarații.

Nu este definită noțiunea de procesator în mod clar. Dacă eu am fermă de animale și un abator propriu unde sacrific animalele și din carcasa rezultată produc mai multe sortimente printre care și pulpă de porc, eu ce sunt? Producător sau procesator? Că mie unul, sincer, nu mi-e deloc clar.

Comercianții finali sunt evident avantajați. Lor li se permite ca pe lângă prețul de achiziție – adică prețul plătit la care se adaugă cheltuielile accesorii achiziției și se scad reducerile legate de produs să aplice adaosul după adăugarea la prețul de achiziție a cheltuielilor directe și indirecte. Adică vorbim de altceva decât ar fi cota reală de adaos.

Concluzia mea: o ordonanță dată să fie dată, care poate fi evitată în cea mai mare parte a ei în forma prezentată acum și care dacă va fi aplicată fix în această formă ar fi așa, un semn de bunăvoință nu altceva.

Bineînțeles că vom asista la descinderi de alea în forță și de controale prezentate în media, cu exemple tipic comuniste despre deviaționiști și comercianții ăia răi care jefuiesc populația, dar care dacă ordonanța rămâne în această formă, vor fi și ele de formă și pentru publicitate nu pentru eficacitate.

Nu pot să nu remarc însă că la energie plafonarea se face la un preț care e mai mare decât cel la care aceasta se vinde.

Nu pot să nu remarc că în loc să reducă cheltuielile statului, acesta se gândește cum să le mențină și să obțină mai mulți bani pentru a le susține. Într-o afacere atunci când ai probleme în primul rând optimizezi costurile și le elimini pe cele nenecesare. Asta însă, statul evită din plin să facă și consecințele se văd. E suficient să vedeți listele de sinecuri prezentate în media. Să vedeți cum se câștigă licitații și cum se fac investiții care nu servesc nimănui ori care după recepție stau nefolosite pentru că sunt imposibil de folosit.

Predictibilitatea este cerința celor ce au afaceri și plătesc taxe. Nimeni serios nu s-a plâns de procente. S-a plâns de lipsa predictibilității. Iar statul român are o legislație care e oricum numai predictibilă nu.

5 comentarii

  1. De ce nu s-au stabilit contraventii/sanctiuni si pentru: nerespectarea procedurii de formare a pretului la raft – art.3.-(2), din Ordonanta; comercializarea produselor din anexa fara prezentarea dovezilor – art.3.-(3); nerespectarea obligatiei operatorilor economici prevazuta la art.9.
    Aveti si o opinie in legatura cu formularea de la art.3.-(1) litera a).

  2. Buna ziua, pentru produsele aflate in anexa privind plafonarea ad com, trebuie sa facem inventar si sa scadem adaosul comercial?

  3. Buna ziua,
    avem o brutarie care produce pe langa sortimentul Paine alba 0.300 g si alte produse de patiserie: cozonaci, croissante, covrigi, etc. si le vinde direct la raft. Nu imi este clar cum sa calculam noi distribuirea cheltuielilor directe si indirecte pe o Paine alba 0.300 g.

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *