Opinie nepopulară, modificare cod fiscal 2024.

În ședința de azi Guvernul României a adoptat așa numita ordonanță trenuleț. Aceasta, la ora la care scriu, nu este încă publicată în Monitorul Oficial. Este tot în stadiu de proiect pe site-ul MF.

Update 31 decembrie – proiectul s-a materializat în OUG 156/2024.

Mai este pentru cineva o surpriză faptul că se modifică iarăși codul fiscal în ultimele zile ale anului?! Poate pentru cei care abia acum au ajuns în România fiind plecați de cel puțin 6 ani. Pentru noi restul, modificarea asta de final de an este ca secretul lui Polichinelle.

Este absolut anormal să modifici peste noapte codul fiscal, dar în România nu este nici prima și nici ultima dată când se întâmplă asta. Iar în 2024 au avut grijă ca asta să devină absolut legal, lucru pe care l-am semnalat la vremea respectivă. Cum anume au făcut asta? Modificând art.4 din codul fiscal.

Introducerea peste noapte a impozitului pe construcții speciale, este încă o palmă dată predictibilității fiscale. Dar cred că va fi o măsură temporară (deja citesc că se va aplica doar după publicarea normelor, etc.) și care va fi atenuată de unele măsuri și mai nepopulare care vor urma undeva în trimestrul II din 2025.  Pare că se merge la fentă cu măsura asta.

Da, ceea ce a făcut Guvernul acum nu este corect prin modificarea de azi pe mâine, dar nu este neapărat incorect pe fond în unele cazuri. De asemenea sunt sigur și că nu este tot ce vrea să facă Guvernul. Urmează altele cu adevărat nepopulare.

Știu că tendința este de a judeca Guvernul și de a blama orice eliminare de facilități. Dar lucrurile trebuie judecate prin prisma bugetului. Nu neapărat prin cea a avantajelor unor categorii de persoane.

Că același Guvern aruncă cu bani în stânga și-n dreapta fără a explica de ce și cum este o altă discuție. Tocmai această modalitate arogantă a Guvernelor României de a ignora contribuabilii, de a cheltui banul public ca pe cel din propriul buzunar, este factorul declanșator al neîncrederii oamenilor față de măsurile luate. Această modalitate de a trata contribuabilii fără respect, de a ignora cererile repetate a acestora de a se asigura o predictibilitate fiscală, combinată cu “ambiția” Guvernului de a arunca cu bani pe programe inutile și pentru plata unor salarii personalului unor agenții înființate doar de dragul de a se asigura niște sinecuri, combinate toate astea și cu tendința de a mări birocrația pentru a justifica un aparat bugetar inutil de multe ori, a făcut ca neîncrederea și revolta mediului de afaceri, a contribuabililor în general, să ajungă la cote maxime.

Și pentru că am văzut doar critici legate de modificările fiscale, cred că este necesar să exprim acum opiniile nepopulare.

Potrivit actului adoptat de Guvern, de la 1 ianuarie 2025 vor dispărea facilitățile aplicabile în construcții, agricultură, industrie alimentară și IT. Taxarea muncii se va face la fel în toate domeniile de activitate fără a exista tratamente fiscale diferite.

Eliminarea facilităților pentru construcții, industrie alimentară, agricultură și IT este un lucru bun. Nu o spun doar eu. Sunt voci mult mai calificate ca mine care cereau asta încă de la introducerea lor. Facilitățile acestea au avut perioade în care au generat un deficit masiv la fondurile alocate sănătății, pentru că o mulțime de oameni nu contribuiau, dar erau asigurați atât ei cât și co-asigurații lor. Au produs distorsiuni pe piața muncii și dezechilibre. Cifrele arată că acestea au un impact de vreo 4 miliarde anual asupra bugetului de stat, iar când ai deficit a menține măsuri care aduc astfel de dezechilibre nu este un lucru bun.

Am văzut o mulțime de argumente contra anulării acestor facilități, în special cel legat de faptul că pentru menținerea netului angajatorul ar pune mai mulți bani la bătaie. Așa este, dar se uită că facilitățile au fost date de Guvern pe o perioadă limitată și că tot el le poate anula. Și dacă ar fi fost 2024 ultimul an de aplicare, să fim cinstiți, ar fi apărut unii care ar mai fi cerut prelungirea lor fix pe aceleași argumente. Se uită faptul că de fapt aceste facilități sunt date și în funcție de gradul de suportabilitate a bugetului pentru acestea. Nu poți da scutiri de taxe unor categorii profesionale în detrimentul altora când ai bugetul făcut sită.

Dacă în decembrie, în construcții, taxele pentru salariu minim de 4582 lei erau de 1489 lei, iar salariul net era de 3186 lei, începând cu luna ianuarie 2025, la același salariu minim de 4582 lei, taxele ar fi 1964 lei, iar netul ar fi 2721 lei. Pentru a menține același net, angajatorii ar trebui să acorde un salariu brut de 5431 lei la care taxele ar fi de 2367 lei.

În agricultură și industrie alimentară – salariul minim de 3436 lei va dispărea cu siguranță și va deveni 4050 lei de la 1 ianuarie pentru cei care au mai puțin de 2 ani de la angajare sau chiar mai mare dacă de la angajare au trecut deja 2 ani.

În aceste condiții, dacă în decembrie la 3436 lei salariu minim, taxele erau de 1177 lei, iar netul avea o valoare de 2396 lei, în ianuarie 2025 la un salariu minim de 4050 lei taxele vor ajunge la 1711 lei și netul la 2730 lei.

Așadar vom avea costuri majorate salariale majorate ce se vor duce în prețuri. Se duc abrupt pentru că reducerea facilităților a fost una abruptă. Pe de altă parte, la momentul în care în România a început aplicarea facilităților nu a existat o reducere a prețurilor dacă e să fim cinstiți.

Eu personal, aș fi propus ca pentru fiecare co-asigurat să crească CASS-ul persoanei cu câte 0,25 puncte procentuale. Spre exemplu – ești salariat și ai un co-asigurat, plătești 10,25% CASS și nu 10%. Motivul pentru care aș propune asta ține tot de o inechitate actuală. Este anormal ca persoanele fără venituri, ce nu au salariați în familie, să depună  declarație unică și să plătească CASS la 6 salarii minime, iar pe asigurarea unui salariat să poată fi asigurate încă 3 persoane fără nicio plată prin simpla calitate a acestora de co-asigurați.

Ordonanța modifică impozitul pe dividende de la 8% la 10% începând cu 2025.

O altă opinie nepopulară – creșterea impozitului pe dividende la 10% este un lucru normal și de bun simț. Cota unică de impunere nu mai era cotă unică de impunere demult.

Să nu credeți că 10% e mult. Aveți aici cotele din alte țări. Chiar cu 10% impozit, România nu ar fi printre primele locuri. Taxarea dividendelor cu cote mari se face pentru a descuraja decapitalizarea firmei și pentru a încuraja investițiile. La noi a ajuns o formă mascată de salarizare.

Ordonanța prevede reducerea plafonului în funcție de care o societate poate aplica regimul de impunere a microîntreprinderilor, în două etape, una începând cu 2025 și una din 2026.

Pe acest subiect o altă opinie nepopulară, pe care o am eu, este legată de reducerea plafonului pentru încadrarea la sistemul de impozitare a microîntreprinderilor, care la rândul său a fot utilizat pentru o formă mascată de salarizare. În opinia mea este un lucru normal reducerea plafonului. Anormal este că se face de azi pe mâine. Că se iau în considerare veniturile lui 2024. Dar să fim cinstiți: chiar nu vă așteptați la asta?! Chiar deloc? Semne clare sunt din vară. Ar fi ipocrit de-a dreptul să spui că nu știam și nu ne așteptam.

Vorbim totuși despre un sistem de impunere care nu există în alte părți în această formă și la aceste sume. Principiul normal este să taxezi câștigul, profitul, nicidecum venitul sau cifra de afaceri. De aceea și acel impozit minim pe cifra de afaceri a firmelor mari este considerat anormal.

Că acest sistem de impunere era mai avantajos pentru deținătorii acelor micro, da, de acord. Dar pornea de la premise eronate. Dacă la introducerea lui în urmă cu 20 de ani plafonul era mic și se referea la microîntreprinderi, s-a ajuns ca societăți cu 1.000.000 EUR venituri să fie considerate microîntreprinderi ceea ce, scuzați-mă, era anormal.

O concurență normală există și dacă societatea are sistem de taxare unitar și echitabil și nu unul care ar creează inechități prin tratamente fiscale diferite. Au fost ani în care acest regim fiscal nu a mai existat.

Dacă suntem de acord că taxarea se face în funcție de câștig atunci suntem de acord că impozitul pe venit era unul ce nu putea exista. Eu aș propune cote diferențiate de impozit pe profit în funcție de mărimea societății.

Ordonanța stabilește că cei care la data de 31 decembrie 2024 au venituri ce compun baza de calcul a impozitului de peste 250.000 EUR, începând cu 2025 trec la impozit pe profit. La fel cei care depășesc acest plafon în cursul anului 2025. Plafonul se va reduce la 100.000 EUR începând cu 2026. Se revine la unul din vechile plafoane ale micro.

De asemenea în 2025 se adaugă niște coduri CAEN noi la lista celor pentru care se va plăti 3% impozit pe venit, dacă firma respectă celelalte condiții și va fi eligibilă pentru aplicarea acestui impozit.

Este vorba de cele ce desfășoară ca activitate principală sau secundară una din aceste activități:  CAEN: 6210 – Activități de realizare a softului la comandă (software orientat client), 6290 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5611 – Restaurante, 5612 – Activități ale unităților mobile de alimentație, 5622 – Alte servicii de alimentație n.c.a..

Lista completă a codurilor CAEN ce se taxează cu 3% va fi, începând cu 2025, cea de mai jos:

5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator,
5829 – Activități de editare a altor produse software,
6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client),
6209 – Alte Activități de servicii privind tehnologia informației,
5510 – Hoteluri și alte facilități de cazare similare,
5520 – facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată,
5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere,
5590 – Alte servicii de cazare,
5610 – Restaurante,
5611 – Restaurante
5612 – Activități ale unităților mobile de alimentație
5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente,
5622 – Alte servicii de alimentație n.c.a..
5629 – Alte servicii de alimentație n.c.a.,
5630 – Baruri și alte Activități de servire a băuturilor,
6210 – Activități de realizare a softului la comandă (software orientat client)
6290 – Alte Activități de servicii privind tehnologia informației
6910 – Activități juridice – numai pentru societățile cu personalitate juridică care nu sunt entități transparente fiscal, constituite de avocați potrivit legii,
8621 – Activități de asistență medicală generală,
8622 -Activități de asistență medicală specializată,
8623 – Activități de asistență stomatologică,
8690 – Alte Activități referitoare la sănătatea umană

Mic istoric

Anul 2007 – 2009 micro erau doar cei cu 100.000 EUR venituri. În 2010 a fost abrogat acest tip de impozit.

Din 2011 – impozitul pe venitul microîntreprinderilor a revenit, tot pentru cei cu venituri de până la 100.000 EUR.

Din 2013 – plafonul pentru micro era 65.000 EUR.

Din 2016 – plafonul revine la 100.000 EUR.

Din ianuarie 2017 plafonul devine 500.000 EUR.

Din ianuarie 2018 plafonul devine 1.000.000 EUR.

Din 2024 plafonul revine la 500.000 EUR.

Potrivit ordonanței în 2025 plafonul coboară la 250.000 EUR și din 2026 revine la 100.000 EUR.

Adică revine la cel care a existat în 2007.

În perioada 2007-2024 (18 ani) am avut: un an fără acest impozit, 3 ani cu plafon de 65.000 EUR, 6 ani cu plafon de 100.000 EUR, 2 ani cu plafon de 500.000 EUR și 6 ani cu plafon de 1.000.000 EUR.

Ordonanța menține și pentru anul 2025 acordarea facilității celor 300 lei neimpozabili celor care îndeplinesc cumulativ aceste condiții:

• sunt salariați cu contract individual de muncă cu normă întreagă
• au funcția de bază la angajatorul respectiv
• au salariul de încadrare, fără sporuri și adaosuri, egal cu salariul minim garantat în plată pe economie
• au venit din salarii brut lunar de maxim 4300 lei fără tichete de masă

Acordarea acestei facilități generează și ea probleme și chiar nemulțumiri, fiind criticată inclusiv de către sindicate.

Am o opinie nepopulară legată de voucherele de vacanță. Se vaită cei din turism că se reduc și că e tragedie. Scuzați-mă – acele vouchere acordate personalului bugetar sunt o formă de subvenționare mascată a celor din industria turismului. Bani plătiți de toți ceilalți care ajung la acea industrie prin acele vouchere. Vouchere care nu au dus la altceva decât la prețuri mai mari în România pentru cazare decât în alte zone ale lumii, au dus la mulțumirea celor din industrie care având acei bani asigurați au menținut prețurile sus, motiv pentru care românii fără acele vouchere au făcut turism în afara României și au generat venituri altor state.

Să facem și predicții. Dacă e să mă întrebați pe mine, eu zic că abia din aprilie vom asista la o reformă fiscală. Una realmente dureroasă. Cifrele nu prea mint și ne arată că în ciuda oricăror cosmetizări a realității, o creștere a TVA este inevitabilă, ne arată că o cotă redusă de TVA nu va mai  fi posibilă în HORECA. Ne arată că este posibil să asistăm la eliminarea plafoanelor CASS pentru alte venituri. Așadar cred că din aprilie cota de TVA va deveni 21% și pentru veniturile din chirii, investiții, activități independente se va achita 10% CASS pentru orice sumă realizată fără p plafonare a sumei taxate.

• modificare cod fiscal
• opinie
• opinie nepopulara