Codul fiscal–proiect de modificare

06 Dec 2011 | Legislatie | 2 comentarii72 vizualizari

clip_image001[4]Ministerul Finanțelor a postat pe siteul său, acum câteva zile, un proiect de modificare a codului fiscal. Modificare ce, bineînțeles, a trebuit să apară abia la finele anului, în deja obișnuita tradiție a încălcării regulii stabilite prin codul fiscal, prin care, modificările acestuia se promovează, prin lege, de regulă, cu 6 luni anterioare intrării în vigoare. Dar, la noi, se pare că toate modificările codului fiscal sunt o excepție de la regulă de aceea se promovează, uneori cu două zile înainte de intrarea în vigoare. Nu mai vorbim de normele de aplicare, ce, spre exemplu, anul trecut au apărut la circa o lună și jumătate de la data la care codul fiscal deja intrase în aplicare. Să trecem însă peste astea și să vedem ce modificări se aduc codului fiscal pentru anul 2011:

  • o clarificare a tranzacțiilor efectuate de sau cu un contribuabil inactiv. E vorba de modificarea art.11, alineatele 11 și 12. La același articol s-au introdus prevederi legate de contribuabilii cărora li se anulează înregistrarea în scopuri de TVA, dar desfășoară activități economice în perioada respectivă.
  • s-au introdus reguli fiscale pentru contribuabilii din sistemul bancar care aplică Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS)
  • s-a introdus posibilitatea deducerii a 50% din cheltuiala ocazionată cu consumul de carburanți pentru vehicule pentru care până în 2010 dreptul de deducere a fost anulat. De asemenea se permite deducerea și a 50% din TVA deductibilă aferentă combustibilului respectiv. Prevederea se aplică atât persoanelor juridice cât și persoanelor fizice ce obțin venituri din activități independente.
  • activitățile (codurile CAEN) ce se impun în baza normelor de venit se vor stabili prin ordin emis de Ministerul Finanțelor
  • cei care sunt impuși în baza normelor de venit vor fi obligați să completeze registrul jurnal de încasări și plăți, obligație ce nu o aveau până acum, dar vor completa doar partea de încasări. Când din evidența astfel condusă, vor obține venituri, în echivalentul a 100,000 EUR calculați la cursul comunicat de BNR în ultima zi din an, aceștia vor fi obligați să treacă în sistemul de impunere la venitul efectiv realizat, pentru cel puțin 2 ani fiscali consecutivi, având obligația conducerii evidenței în partidă simplă conform codului fiscal și a OMFP 1040/2004.
  • sunt venituri din cedarea folosinței bunurilor (chirii), veniturile obținute din închirierea în scop turistic a camerelor din locuința personală a proprietarului, dacă acesta închiriază 1 maxim 5 camere. Dacă, în cursul anului, aceștia închiriază mai mult de 5 camere, de la data închirierii la finele anului determinarea venitului se va face în sistem real similar veniturilor din activități independente. Veniturile obţinute din închirierea în scop turistic a camerelor, având o capacitate de cazare mai mare de 5 camere de închiriat în locuinţe proprietate personală sunt calificate ca venituri din activităţi independente pentru care venitul net anual se determină pe bază de normă de venit sau în sistem real şi se supun impunerii potrivit prevederilor capitolului II.
  • venitul brut din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare, este dat de valoarea sumelor în bani sau echivalentul în lei a veniturilor în natură potrivit contractului încheiat între părți, indiferent de momentul încasării sumelor. Venitul brut se va majora cu acele cheltuieli suportate de chiriaș, dar legal cad în sarcina proprietarului. Spre exemplu: impozitele sau taxele pe proprietate, dacă sunt plătite de chiriaș se vor impune la proprietar.
  • venitul brut din cedarea folosinței bunurilor mobile și imobile, venitul brut se stabilește pe baza chiriei stabilite prin contract, indiferent de momentul încasării sumei.
  • veniturile din cedarea folosinței bunurilor se pot impune, dacă se optează de către contribuabil, și în sistem real în baza evidenței în partidă simplă.
  • în cazul veniturilor din arendă – acestea se stabilesc prin raportul juridic/contractul încheiat între părți și reprezintă sumele în lei sau echivalentul în lei al bunurilor în natură primite. Evaluarea veniturilor în natură se va face în baza prețurilor medii a produselor agricole stabilite, prin ordin emis înainte de începerea anului fiscal, de către Consiliile Județene, respectiv Consiliul General al Municipiului București în baza propunerilor făcute de direcțiile teritoriale de specialitate a MAPDR.
  • din venitul brut din arendă, se va permite deducerea unei cote forfetare de cheltuieli de 25%, determinându-se astfel venitul net.
  • impozitul pe veniturile din arendă se reține la sursă de către plătitorul de venit. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net, în momentul plății venitului, impozitul fiind final și se va vira până la data de 25 a lunii următoare la bugetul statului.
  • în contractele de arendă este obligatorie înscrierea opțiunii pentru determinarea impozitului, modalitatea fiind aplicabilă pentru toate veniturile realizate în baza raportului juridic/contractului respectiv.
  • se preconizează impunerea cu 16 a tuturor veniturilor obținute din agricultură enumerate la art.71. Astfel, chiar dacă se realizează venituri de natura celor de la art.71 alin.1 lit.d, venituri ce se impun conform art.74 alin.4 cu reținerea la sursă a 2%, suma reținută de către plătitorul de venit va fi considerată plată anticipată a impozitului, beneficiarul urmând să depună declarația privind venitul realizat (D200) și să achite diferența.
  • se va considera prestare de servicii în sensul art.129, din punct de vedere al TVA, utilizarea bunurilor, altele decât bunurile de capital, care fac parte din activele folosite în cadrul activităţii economice a persoanei impozabile în folosul propriu sau de către personalul acesteia ori pentru a fi puse la dispoziţie în vederea utilizării în mod gratuit altor persoane, pentru alte scopuri decât desfăşurarea activităţii sale economice, dacă taxa pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parţial, cu excepţia bunurilor a căror achiziţie face obiectul limitării la 50% a dreptului de deducere potrivit prevederilor art.1451
  • exigibilitatea TVA pentru avansuri se va modifica în sensul că se vor elimina excepțiile de la art.134 alin.2 lit.b
  • modificările, transformările unei construcții pentru ca o construcție să fie considerată construcție nouă va depinde exclusiv de costul transformării.
  • se modifică definiția bunurilor de capital pentru care se face ajustarea taxei, conform art.149. E vorba de art.149 alin.1 lit.a.
  • dacă din 2010 o persoană înregistrată în scopuri de TVA putea solicita scoaterea din evidență dacă nu realiza plafonul de 35000 EUR (calculați în lei la cursul de la data aderării) până în 20 ianuarie a anului următor, se preconizează ca începând cu 2011 să poată fi solicitată ieșirea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, lunar în intervalul 1-10 a lunii următoare, dacă plafonul, calculat proporțional cu perioada scursă din an nu a fost atins .
  • spre exemplu o întreprindere mică are la 30/06/2011 o cifră de afaceri de 40,000 lei. Plafonul de scutire calculat proporțional pentru primele 6 luni ale anului este de ((35000 EUR : 12 luni) x 6 luni) x 3,3817 lei/EUR = 17500 EUR x 3,3817 lei/EUR = 59179.75 lei adică rotunjit la următoarea mie de lei = 60,000 lei. În acest caz, cifra de afaceri realizată fiind mai mică decât plafonul pentru perioada realizată din an, contribuabilul va putea ca până la data de maxim 10/07/2011 să solicite scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA.
  • o astfel de persoană va aplica și se va comporta ca un plătitor de TVA până la data deciziei de radiere din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, iar în ultimul decont de taxă să evidențieze regularizările efectuate conform art.148 și 149 din codul fiscal, dacă e cazul.
  • organele fiscale vor anula din oficiu înregistrarea în scopuri de TVA pentru următoarele situații:

a. în cazul contribuabililor declarați ca fiind inactivi

b. în cazul contribuabililor ce au intrat în inactivitate temporară de activitate înscrisă la registrul comerțului.

c. dacă persoana impozabilă sau asociații/administratorii săi au înscrise infracțiuni sau fapte în cazierul fiscal, fapte prevăzute la art.2 alin.2 lit.a din OG 75/2001

d. dacă un contribuabil nu depune timp de 6 luni consecutiv niciun decont de taxă, dacă aveau ca perioadă fiscală luna sau trimestrul

e. dacă în deconturile de taxă, nu au înscrise timp de 6 luni consecutiv nici livrări de bunuri și nici achiziții de bunuri

f. dacă persoana nu avea obligația înregistrării în scopuri de TVA

  • legat de înscrierea în ROI, organul fiscal va putea radia din oficiu din ROI

a. acele persoane a căror cod în scopuri de TVA a fost anulat din oficiu sau la cerere

b. persoanele ce nu au mai efectuat operațiuni intracomunitare în anul următor înscrierii în ROI

c. persoanele impozabile ce au ca asociat sau administrator împotriva căruia s-a declanșat acțiune penală în legătură cu operațiuni intracomunitare

  • activitățile de la art.160 alin.2 lit.a pentru care se aplică măsurile de simplificare, sunt mai detaliate
  • la veniturile din contracte civile nu se mai calculează de către plătitorul de venit contribuții sociale (se abrogă art.2963 lit.c precum și art.29614 și art.29618 alin.2) conform titlului de contribuții sociale. Obligația a fost mutată la un capitol nou din codul fiscal.
  • baza de calcul a contribuțiilor sociale s-a mărit. Art.2964 a fost modificat în acest sens. S-a inclus în baza de calcul, pentru entități neplătitoare de impozit pe profit, spre exemplu, suma ce depășește limita a 2,5 ori suma stabilită ca indemnizații de deplasare (diurnă) pentru instituții publice.
  • au fost reformulate excepțiile generale și specifice de la art.29615 și 29616
  • în cazul persoanelor ce au obligația depunerii declarației unice trimestrial, depunerea declarației se va face lunar și de către cei ce au concedii medicale sau indemnizații de asigurări sociale nu doar pentru cazurile în care încetează raporturile de muncă a unuia sau ambilor salariați.
  • s-au introdus două capitole noi în codul fiscal – Contribuţii sociale obligatorii privind persoanele care realizează venituri din activităţi independente, activităţi agricole şi asocieri fără personalitate juridică, respectiv capitolul pentru stabilirea contribuției sociale de sănătate pentru persoane ce obțin alte categorii de venituri.
  • acesta va permite fiscului să gestioneze , să colecteze, acele contribuții (CAS și sănătate) ce până acum erau realizate de două instituții distincte CNPAS și CNAS.
  • persoanele ce vor cotiza la contribuția de asigurări sociale (CAS) și la contribuția de sănătate, sunt:

a. întreprinzătorii titulari ai unei întreprinderi individuale;

b. membrii întreprinderii familiale;

c. persoanele cu statut de persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi economice;

d. persoanele care realizează venituri din profesii libere;

e. persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală;

f. persoanele care realizează venituri din activităţile agricole prevăzute la art. 71 lit. a)-c);

g. persoanele care realizează venituri, în regim de reţinere la sursă a impozitului pe venit, din activităţi de natura celor prevăzute la art. 52 alin. (1), din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13 lit. e) şi din activităţile agricole prevăzute la art.71 lit. d);

  • se va cotiza și de către agricultori, persoane ce obțin venituri din agricultură, dar numai la sănătate.
  • persoanele respective datorează contribuția pentru asigurări sociale numai dacă nu sunt asigurate deja în sistemul public de pensii. Ca urmare dacă o persoană din categoriile enumerate anterior obține, spre exemplu, venituri din salarii, el nu va fi obligat la plata contribuției de asigurări sociale datorate conform noului capitol din codul fiscal.
  • baza de calcul lunară pentru CAS, pentru primele 5 categorii de persoane enumerate anterior, o reprezintă diferența dintre venitul încasat și cheltuielile aferente realizării acestor venituri, lunar, sau valoarea anuală a normei de venit pentru cei impuși la normă, ori diferența dintre venitul încasat și cheltuielile deductibile de la art.50 (pentru drepturi de autor), dar nu mai mult de echivalentul a 5 salarii medii pe economie. Aici e o chestiune puțin ciudată. După cum e formulat textul, pare că cei de la normă de venit vor cotiza lunar o contribuție aplicată la venitul anual, în fiecare lună, nu la norma împărțită la 12 luni.
  • pentru aceleași prime 5 categorii de persoane, contribuția la fondul de sănătate, se va calcula, la aceiași bază ca CAS
  • aceiași bază se va lua în considerare și pentru cei ce obțin venituri din contracte civile, sau alte venituri de la art.52, dar care nu optează pentru reținerea unui impozit de 16%.
  • persoanele din a 6-a categorie, adică cele ce obțin venituri din agricultură (art. lit.a-c) plătesc contribuția la sănătate, calculată prin aplicarea cotei la o bază compusă din venitul net din activitate determinat conform art.72 sau art.73 și având în vedere art.48
  • pentru cei de la lit.g baza de calcul a contribuțiilor este venitul brut, diferența dintre venitul brut și cheltuiala deductibilă de la art.50, sau venitul din asociere, după caz.
  • e hilară cuprinderea celor de ce obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală atât la lit.e cât și la lit.g
  • baza de calcul lunară a contribuțiilor pentru asigurări sociale nu poate depăși 5 salarii medii pe economie pentru cei ce obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din contracte de agent sau comision ori mandat comercial cât și pentru venituri obținute din convenții/contracte civile
  • excepții de la calculul CAS sunt persoanele ce obțin venituri din activități agricole conform art.71 CF, venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignație conform art.52 alin.1 lit.b cât și cele ce obțin venituri dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului IV^1, care nu generează o persoană juridică
  • primele 6 categorii de persoane (lit.a-f) vor efectua plăți anticipate în contul acestor contribuții în baza unei decizii emise de către organele fiscale.
  • în decizia de impunere contribuțiile se vor înscrie lunar, dar plata se va face până la 25 a lunii următoare trimestrului pentru primele 5 categorii de persoane
  • cei ce obțin venituri din agricultură (art.71 lit.a-c) – adică persoanele de la lit.f, vor plăti contribuția la sănătate semestrial până la 25 septembrie, respectiv 25 noiembrie (?!)
  • pentru cei de la lit.g obligația calculării, reținerii, declarării și plății contribuțiilor o au plătitorii de venituri, iar termenul de plată este 25 a lunii următoare plății venitului
  • pentru aceștia dacă impozitul nu este final, nu au optat pentru impunerea cu 16%, contribuțiile reținute de angajatori vor fi considerate plăți anticipate, iar în cazul exprimării opțiunii de reținere a 16%, impozit final, și contribuțiile sociale vor fi finale.
  • conform capitolului 3, nou introdus la titlul IX2 persoanele ce realizează într-un an fiscal venituri de natura salariilor sau din activități independente ori drepturi de proprietate intelectuală, agricultură, convenții/contracte civile, contract de agent, mandat, sau au ajutor de șomaj, a căror cuantum anual este mai mic decât echivalentul a 12 salarii minime pe economie, sunt obligate să plătească la fondul de sănătate o contribuție calculată și asupra următoarelor categorii de venituri, dacă le realizează:

a. cedarea folosinţei bunurilor;

b. investiţii;

c. premii şi câştiguri din jocuri de noroc;

d. transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal;

e. operaţiunea de fiducie;

f. alte surse

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *