Se pare că în ciuda tuturor reacțiilor negative venite din partea mediului de afaceri, experți contabili și fiscali, avocați, firme de consultanță, etc. Guvernul nu cedează și a aprobat o ordonanță de modificare a codului fiscal prin care se instituie plata defalcată a TVA.
Nu pot să nu remarc aici ironia adoptării acestei măsuri. Ironie în sensul că e adoptată de un guvern condus de un domn prim ministru care nu agreează băncile, dar care prin această măsură obligă, forțează toate firmele plătitoare de TVA să-și deschidă încă, cel puțin, un cont la bancă.
Ordonanța 23/2017 este cea privind plata defalcată a TVA sau split TVA așa cum a mai fost cunoscută.
Sunt convins că foarte mulți dintre dumneavoastră ați citit, auzit, dezbătut, criticat sau, ceva mai puțini, ați lăudat (sic!) această ordonanță. Haideți să vedem, încă odată, despre ce e vorba:
Această ordonanță nu are nimic de-a face cu colectarea TVA, deducerea TVA, cu organizarea evidenței fiscale a TVA. Practic sunt aceleași reguli de colectare a TVA, aceleași reguli de deducere a TVA și aceleași documente de întocmit în ceea ce privește evidența fiscală a TVA – adică jurnalele de cumpărări și vânzări. Și nici nu schimbă regimul de TVA la încasare.
Dar ce aduce nou această ordonanță este o evidență suplimentară a TVA în unele situații precum și operațiuni financiare distincte atât la încasarea facturilor cât și la plata lor. În esență, TVA din facturile emise se va încasa într-un cont special, TVA din facturile primite se va achita din acel cont sau contul curent într-un cont special.
Cei care nu au cont deschis la bancă trebuie să-și deschidă și nu un cont ci două.
La prima vedere, pare simplu, dar în realitate nu este defel așa. Să detaliem puțin ceea ce scrie în ordonanță.
Cine aplică acest sistem de plată defalcată a TVA?
Toate firmele din țara asta, inclusiv persoanele fizice autorizate. Și toate instituțiile publice. Dar cum?
Toate entitățile ce sunt înregistrate în scopuri de TVA în România sunt obligate să încaseze TVA într-un cont special și să plătească furnizorilor săi TVA-ul din facturile acestora într-un cont separat.
Toate firmele, instituțiile publice, dar nu și persoanele fizice autorizate (aici intrând inclusiv întreprinderile individuale, liber-profesioniști și întreprinderile familiale), care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA în România au obligația să plătească furnizorilor lor TVA din facturile primite într-un cont separat.
Pentru ce fel de operațiuni se va aplica această plată defalcată? Pentru orice operațiune impozabilă din punct de vedere a TVA, pe teritoriul României sau în care locul livrării/prestării se consideră a fi România, cu excepția cazurilor în care beneficiarul este persoana obligată la plata taxei conform art. 307 alin. (2)-(5) sau art. 331 din Codul fiscal – adică acele situații în care se aplică taxarea inversă în țară (art.331) sau anumite importuri precum și cu excepția operațiunilor supuse regimurilor speciale prevăzute la art. 310-315 și art. 315^1 din Codul fiscal (neplătitori de TVA – regimul întreprinderilor mici, regimul special pentru unitățile de turism, regimul bunurilor second-hand, regimul special pentru aurul de investiții, cel pentru servicii electronice, telecomunicații, radiodifuziune sau televiziune prestate de persoane impozabile din afara UE sau cel pentru agricultori). Cu mențiunea că cei care aplică regimul special nu sunt exceptați de la aplicarea ordonanței ci că facturile emise/primite de ei cu regim special nu sunt supuse încasării/plății defalcate.
Ce înseamnă contul special de TVA?
Cei care aplică sistemul de plată defalcată a TVA sunt obligați să aibă deschis cel puțin un cont de TVA. Pot avea oricâte conturi de TVA deschise, la orice bancă, dar este obligatoriu să aibă minim unul deschis. Codul IBAN pentru acest cont se va forma după reguli speciale având în componență codul de țară RO precum și șirul de caractere “TVA”. Din acest cont nu se permit eliberările de numerar. Depuneri de numerar se pot face în el, dar sunt interzise cu desăvârșire retragerile de numerar.
Ce se poate încasa în acel cont?
– TVA încasată, aferentă livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii, inclusiv TVA aferentă avansurilor;
– sume reprezentând TVA virate din contul curent sau depuse în numerar;
– sume transferate dintr-un alt cont de TVA al titularului;
– sume transferate din contul curent al titularului deschis la aceeași instituție de credit sau din contul de disponibil distinct deschis la aceeași unitate a Trezoreriei Statului, după caz;
– sume încasate ca urmare a unor corecții în urma unor erori materiale în procesul de plată
– sume încasate ca urmare a corectării facturilor sau ca urmare a ajustării bazei de impozitare a TVA conform art. 287 din Codul fiscal;
– alte sume rezultate din operațiuni care impun creditarea contului, stabilite prin ordin al președintelui ANAF;
– sume reprezentând TVA decontate între membrii grupului fiscal unic;
– dobânda aferentă contului de TVA, acordată de instituția de credit.
Ce se poate plăti din acel cont?
– TVA achitată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului, aferentă achizițiilor de bunuri/servicii, inclusiv taxa aferentă avansurilor
– TVA achitată la bugetul de stat;
– sume transferate într-un alt cont de TVA deschis de titularul contului;
– sume rezultate ca urmare a unor corecții în urma unor erori materiale în procesul de plată, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont de TVA;
– sume rezultate ca urmare a unor corecții în urma unor erori materiale în procesul de plată, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont decât un cont de TVA;
– sume rezultate ca urmare a corectării facturilor sau ca urmare a ajustării bazei de impozitare a TVA conform art. 287 din Codul fiscal, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont de TVA sau într-un alt cont decât un cont de TVA;
– sume transferate în contul curent al titularului deschis la aceeași instituție de credit sau în contul de disponibil distinct deschis la aceeași unitate a Trezoreriei Statului, după caz
– sume transferate în conturile de venituri bugetare/disponibilități, în cazul instituțiilor publice înregistrate în scopuri de TVA
– sume transferate în contul curent, în cazul persoanelor care nu mai au obligația de a avea un cont conform art. 2 alin. (1) și nu mai au obligații de plată privind TVA
– sume reprezentând TVA achitat în numerar, cu excepția celor reținute din încasările în numerar, prevăzute la art. 15 alin. (2), sau cu cardul din contul curent;
– alte sume rezultate din operațiuni care dau dreptul la debitarea contului, stabilite prin ordin al președintelui ANAF, cu acordul organului fiscal;
– sume reprezentând TVA decontate între membrii grupului fiscal unic;
– comisioanele aferente contului de TVA percepute de instituția de credit.
Conturile de TVA pot fi executate silit pentru orice obligații fiscale ar avea firma!
Ce obligații au firmele? Ce trebuie să facă? Să încercăm să răspundem la asta prin exemplificare.
Exemplul 1 – factură emisă de un depozit plătitor de TVA și achitată integral de client prin virament bancar
Firma DEPOZIT SRL, plătitor de TVA, emite o factură în valoare de 1190 lei, din care 1000 lei valoarea fără TVA și 190 lei valoarea TVA.
Clientul societății când îi va achita factura va achita suma de 1000 lei în contul curent și suma de 190 lei în contul de TVA al firmei DEPOZIT SRL. Dacă DEPOZIT SRL nu-i comunică clientului un cont de TVA, clientul va trebui să consulte siteul ANAF pentru a găsi contul de TVA deschis de ANAF, în trezoreria statului, pentru furnizorul său și să facă plata în acel cont.
Exemplul 2 – factură emisă de un depozit plătitor de TVA și achitată de client parțial prin virament bancar sau numerar
Firma DEPOZIT SRL, plătitor de TVA, vinde către clientul ABC SRL produse alimentare și nealimentare. Valoarea produselor alimentare este 1000 lei cu TVA 9% – 90 lei și a celor nealimentare este tot 1000 lei, dar cu TVA 19% – 190 lei. Valoarea totală a facturii este 2280 lei.
Clientul poate achita firmei DEPOZIT SRL suma de 1800 lei prin virament bancar. Cum va efectua plata clientul în această situație? Aici deja se complică lucrurile. Clientul va trebui să determine cât reprezintă TVA din suma pe care el poate să o achite furnizorului său. Cum va proceda pentru a afla asta?
Va trebui să calculeze TVA folosind procedeul sutei majorate, dar în ordinea descrescătoare a cotelor de TVA. Concret va trebui să știe ce valoare totală au produsele cu 19% TVA și ce valoare totală au cele cu 9%. În cazul nostru cele cu 19% sunt în valoare totală de 1190 lei și cele cu 9% sunt în valoare de 1090 lei. Deci din 1800 lei pe care vrea să-i achite, 1190 lei vor fi pentru produse cu 19% și restul de 610 lei pentru produse cu 9% TVA. TVA în acest caz va fi 190 lei TVA 19% (1190 lei x 19/119) + 50,37 lei TVA 9% adică un total de 240,37 lei.
Clientul va întocmi două ordine de plată – unul pentru suma de 240,37 lei pe care o va vira în contul de TVA al furnizorului și unul pentru suma de 1559,63 lei (1800 lei – 240,37 lei) pe care o va vira în contul curent al furnizorului.
Ce s-ar întâmpla dacă clientul ar plăti această sumă numerar cu card sau cu un instrument de plată, nu prin virament?
În această situație furnizorul este cel care ar trebui să determine cât reprezintă TVA din valoarea facturii încasată de la client și în funcție de cum încasează (numerar sau în contul curent) să depună numerar ori să vireze din contul curent în contul de TVA suma corespunzătoare.
Exemplul 3 – operațiuni la un magazin plătitor de TVA
Firma ABC SRL, magazin cu amănuntul, plătitor de TVA, vinde către populație bunuri alimentare și nealimentare în valoare totală de 15000 lei, din care 12000 lei bunuri alimentare cu 9% și 3000 lei bunuri nealimentare cu 19% TVA. TVA total în zi este în valoare de 1469,82 lei (3000 lei x 19/119 = 478,99 lei + 12000 lei x 9/109 = 990,83 lei )
Din totalul vânzării efectuate către populație, suma de 12000 lei o încasează numerar, 1500 lei încasează cu bonuri și 1500 lei cu card.
În ziua respectivă cumpără de la DEPOZIT SRL produse alimentare în valoare de 1,635 lei din care 135 lei reprezintă TVA 9%, cu o factură pe care o achită integral numerar.
Mai achită numerar integral și o factură de reparații vitrină frigorifică către un furnizor ce-i emite o factură de 952 lei pentru această reparație, din care TVA 19% 152 lei.
De asemenea achită parțial o factură de marfă pe care are produse cu 19% și 9% – 545 lei produse cu 9% și 833 lei produse cu 19% – adică o factură în valoare totală de 1378 lei, din care 500 lei valoare fără TVA produse cu 9%, cu o valoare de 45 lei a TVA de 9% și 700 lei valoare fără TVA a produselor cu 19%, cu o valoare de 133 lei a TVA 19%. Plata se face numerar și este în valoare de 950 lei.
Ce obligații are ABC SRL?
1. să determine valoarea TVA aferentă încasărilor numerar și cu bonuri de masă (substitute de numerar)
Cum va determina acel TVA? Folosind aceiași regulă de la exemplul 2 – în ordinea descrescătoare a cotelor de TVA.
Pe exemplul nostru avem 15000 lei, total vânzare, din care 3000 lei cu TVA 19% și 12000 lei cu 9%.
Cât reprezintă vânzarea încasată numerar? 12000 lei
În acest caz pornim de la ceea ce impune ordonanța și anume că suma TVA se determină în ordinea descrescătoare a cotelor de TVA, deci TVA ce se determină prima este cea de la cota de 19%. Vom avea din 13500 lei total încasat numerar și substitute de numerar – 12000 lei numerar – 3000 lei cu 19% și restul de 9000 lei cu TVA 9%.
TVA 19% = 3000 lei x 19/119 = 478,99 lei
TVA 9% = 9000 lei x 9 / 109 = 743,12 lei
Total TVA de la încasări numerar = 1222,11 lei (478,99 lei + 743,12 lei)
2. să determine valoarea TVA aferentă plăților numerar din ziua respectivă
a. la factura de 1635 lei achitată integral avem 135 lei TVA
b. la factura de 952 lei achitată integral avem 152 lei TVA
c. la factura de 1378 lei, se determină TVA în funcție de cotele de TVA din factură, în ordine descrescătoare a cotelor așa cum am arătat mai sus la încasări. TVA determinată astfel este de 142,66 lei (833 lei x 19/119 = 133 lei TVA 19 % + 117 lei x 9 /109 = 9,66 lei TVA 9%).
Total TVA aferent plăților numerar = 135 lei + 152 lei + 142,66 lei = 429,66 lei
3. în termen de maxim 7 zile lucrătoare să depună în contul de TVA, diferența dintre TVA de la încasările numerar/substitute de numerar și TVA-ul de la plățile numerar.
Diferența este de 1222,11 lei-429,66 lei = 792,45 lei. Această sumă trebuie depusă în contul de TVA, obligatoriu, în termen de 7 zile de la data încasării.
4. în termen de 7 zile lucrătoare de la data încasării în cont a sumelor achitate de clienți cu cardul și a sumelor încasate cu substitut de numerar să vireze TVA corespunzător acestora din contul curent într-un cont de TVA.
Din total vânzare am spus că 1500 lei e încasată cu cardul și 1500 lei cu bonuri de masă. Am determinat deja cât e TVA de la încasările numerar așa că la card calculul e relativ simplu, din totalul TVA din raportul Z scădem TVA de la numerar determinat la punctul 1 de mai sus.
În cazul nostru 1469,82 lei TVA total – 1222,11 lei TVA de la numerar = 247,71 lei TVA la încasări cu cardul și cu tichete de masă.
Exemplul 4 – operațiuni la un neplătitor de TVA
De ce am inclus și acest exemplu? Pentru că deși nu trebuie să determine TVA la încasări sau să deschidă vreun cont special de TVA, totuși, chiar neplătitor fiind dacă va achiziționa ceva de la un plătitor tot va trebui să calculeze care e taxa aferentă plăților pe care le face către acesta în virament și să o vireze distinct.
Doar persoanele fizice autorizate ce sunt neplătitoare de TVA nu au nici un fel de obligație în a vira distinct TVA în cont special de TVA.
Firma SIMPLU SRL, neplătitoare de TVA achiziționează de la un plătitor de TVA un mijloc fix cu o valoare de 5950 lei, din care TVA 19% 950 lei. Plata o face prin virament bancar, integral.
Achiziționează servicii de reparații de la un plătitor de TVA, cu o factură în valoare de 580 lei achitată, integral, în numerar, la data facturii.
Achiziționează marfă de la un plătitor de TVA în sumă totală de 8,325 lei, din care 6540 lei produse cu 9% TVA și 1785 lei produse cu 19%. Din suma de 8325 lei poate achita virament 7000 lei.
Ce obligații are SIMPLU SRL?
1. la orice factură pe care o achită prin virament să determine care este valoarea TVA corespunzătoare plății pe care o efectuează.
2. să vireze suma calculată la punctul 1 în contul de TVA al furnizorului său.
În situația noastră determinarea se face astfel:
a. la mijlocul fix 5950 lei x 19/119 = 950 lei – plata fiind integrală, SIMPLU SRL va întocmi două ordine de plată – unul de 5000 lei cu care va vira suma în contul curent al furnizorului și unul de 950 lei cu care va vira această sumă în contul de TVA comunicat de furnizor.
b. achitând numerar, integral, nu are nici o obligație în a determina valoarea TVA, determinarea sumei respective fiind în sarcina furnizorului
c. să determine TVA în ordinea descrescătoare a TVA la suma ce o va achita – 1785 lei x 19/119 = 285 lei TVA 19% și 5215 lei x 9/109 = 430,60 lei TVA 9% – 285 lei +430,60 lei = 715,60 lei și să întocmească două ordine de plată – unul pentru 715,60 lei pe care să-i vireze în contul de TVA și unul de 6386,55 lei pe care să-i vireze în contul curent al furnizorului.
Va mai trebui să țină seama de ce sumă a virat furnizorului în contul de TVA și ce TVA a mai rămas de virat în contul acestuia pentru ca la plata diferențelor să poată vira distinct TVA.
Cred că aceste exemple sunt suficiente și relevante pentru modul de calcul al TVA în cazul plății defalcate.
Însă sunt și exemplele care relevă problemele discutate și răs-discutate, generate de acest sistem de plată defalcată a TVA, probleme ignorate cu nonșalanță de guvernanți sau tratate zeflemitor cu argumente de genul “ce e atât de greu? că mai deschideți un cont?”.
Să vedem problemele ce apar și eventuale soluții de simplificare a muncii dacă se pot numi așa și puține pe deasupra:
1. se complică, evident, partea financiară a lucrurilor pentru cei care fac plățile prin ordine de plată. O soluție va fi ca cei care plătesc să plătească numerar sau să plătească cât mai mult cu cardul. În acest fel determinarea TVA și virarea TVA se va face de către cel care încasează. Așadar soluția mea de simplificare este de fapt durerea de cap a altuia.
Băncile acelea criticate la nivel guvernamental că au comisioane și se comportă ca niște bandiți sadea vor putea și vor percepe comisioane la fiecare plată din fiecare cont – atât cel curent cât și cel de TVA, pentru că nu le interzice nimic.
2. în cazul magazinelor sau celor ce acceptă încasarea cu bonuri valorice (tichete de masă, bonuri cu valoare fixă, tichete de masă electronice) TVA aferent acestora se va depune în contul special în funcție de data recuperării valorii tichetelor așadar la data la care se încasează trebuie să se știe cumva cât este TVA aferent acestor încasări. Similar la încasările cu cardul.
3. determinarea TVA ce intră în cont special, pentru cei care au cote multiple, mai ales în cazul comerțului cu amănuntul va fi un coșmar. Probabil vor opta să depună în contul special de TVA suma TVA din rapoartele Z scăzând TVA de la plățile numerar. Chiar dacă pentru încasările cu substitute de numerar au obligația de a vira TVA la momentul încasării contravalorii substitutelor de numerar. Se vor genera probleme legate de modul de calcul a TVA ce urmează să ajungă în cont special și desigur probleme de cash-flow.
O soluție ar fi să nu accepte facturi ce au produse cu cote multiple. Ci separat pe fiecare cotă. Ceea ce în unele situații va fi imposibil.
O altă soluție ar fi să facă plăți la nivel de factură, ceea ce în cazul furnizorilor cărora li se plătesc mai multe facturi este extrem de ineficient.
4. în cazul compensărilor – deși nu scrie nimic în mod explicit în ordonanță – e doar o bănuială a mea în acest moment că ANAF va solicita depunerea sau virarea TVA aferent încasării în contul special de TVA pornind de la faptul că și compensarea e o modalitate de încasare. Și va argumenta că și la cesiuni se virează în contul de TVA o sumă la data cesiunii.
5.neplătitorii de TVA pot să-și simplifice viața dacă: fie achită integral factura prin virament, dar și aici trebuie să aibă o evidență și a TVA din facturi, fie achită doar numerar ori cu cardul orice factură primită. Dacă achiziționează produse cu cote multiple de TVA vor fi obligați să țină o evidență separată a TVA pentru facturile pe care le primesc și le achită prin virament.
6.depunerea la bancă a diferenței de TVA în maxim 7 zile va duce la creșterea operațiunilor la ghișeu, la costurile de depunere. Pentru că sunt localități unde nu există unități bancare și, normal, apare costul de deplasare doar pentru așa ceva. Nu se spune ce se întâmplă în situații de forță majoră.
Și vă dau două exemple: un PFA plătitor de TVA ce nu are salariați are un magazin deschis într-un sat aflat la 10 km de unitatea bancară cea mai apropiată. Și se îmbolnăvește sau are un accident și are încasări pe 5 zile acasă pentru care nu a putut depune TVA în contul special. Stă în spital 2 săptămâni. E pasibil de amendă? Este chiar dacă, nu din rea voință, neintenționat nu a depus banii. Sau e iarnă și un ABC dintr-un sat din Buzău, plătitor de TVA, cu cont la o bancă în Buzău, are banii din încasări la el pe ultimele 5 zile și datorită unui viscol, autoritățile închid drumurile. Situația durează o săptămână. E vinovat?
7. apar probleme legate de situațiile în care am contul curent blocat de popriri. Orice sumă aș depune sau încasa în contul curent ar fi executată silit. Să zicem că am o poprire pe cont și îmi intră o sumă încasată cu cardul. Și suma e executată silit instant. Nu mai am de unde să virez TVA din acea sumă. În acest caz soluția este să depun numerar în contul de TVA, dar și acela va fi executat silit. Problema e că dacă nu depun sunt pasibil de sancțiune că nu am virat TVA distinct.
8. apar probleme la cei care au linie de credit și nu au sold de disponibil propriu. Pentru că acolo virarea în contul de TVA din contul curent nu e posibilă decât dacă încasează în contul curent sau depun numerar. Ori numerarul firmei se va diminua acel TVA depus în cont și de aici pot apărea blocaje de plăți.
9. cei care lucrează cu încasări în trezorerie vor avea și ei probleme. La ghișee se va mări volumul de muncă și modul de lucru al lor e unul departe de a fi numit operativ în acest moment. Momentan conturile din trezorerie nu pot fi operate on-line. Să vedeți ce frumos va fi pentru contribuabili mijlocii ce au cont la nivel de unitate regională a trezoreriei și ei sunt la 2-300 km distanță. Promisiunile că se va putea face on-line sunt completate de prevederea aia care mie îmi dă fiori “prin procedură aprobată prin ordin ANAF”. Îmi dă fiori din mai multe motive – unul că nu există termen pentru ordin și când a existat s-a prelungit direct dacă a fost necesar, doi că procedurile gândite de ANAF sunt, de regulă, extrem de complicate. Probabil vor băga o chestie de autentificare cu certificat digital și atunci să te ții, că eu contabil ce doar semnez și depun declarații poate nu fac și op-urile în timp real și va fi nevoie de certificat digital al unei alte persoane ce face op-urile, adică niște costuri suplimentare.
10. Adaptarea softurilor într-un timp extrem de scurt nu va fi posibilă. Este aproape imposibil. Sau va fi ceva similar TVA la încasare, dar în cazul neplătitorilor de TVA va fi durere mare.
11. Pentru furnizorii de utilități costurile vor fi mari. Companiile de telefonie, energie, apă și altele asemenea mai ales cele ce au foarte mulți clienți, nu-și vor permite să aibă un singur cont de TVA. Vor avea mai multe conturi pentru că e mai eficient să ai contul de TVA la banca la care și încasezi.
12. se creează o nedreptate evidentă și blocaje pentru plătitorii de TVA care nu aplică TVA la încasare și care sunt cu plata TVA la zi, dar care încasează în 2018 facturile pentru care deja au plătit TVA în anul anterior. Și culmea e că, de regulă, sunt afectați cei ce sunt în relație cu statul în marea lor majoritate. Aceștia trebuie să blocheze TVA din suma încasată chiar dacă ei au colectat TVA și au achitat TVA generat de factura pe care deja o încasează.
Ar mai fi de scris, dar mă opresc aici.
Aș avea doar o propunere:
Fiind opțional de la 1 octombrie 2017 și fiindcă de la Guvern măsura e una considerată bună, m-aș aștepta ca la data de 1 octombrie, dacă voi consulta lista persoanelor ce aplică sistemul de plată defalcată a TVA, să fie o listă ce să conțină, în primul rând, toate companiile plătitoare de TVA din țara asta unde statul e acționar majoritar. Aș aștepta ca toate companiile ce au ca acționariat consiliile locale sau municipale din București și alte localități unde sunt primari membri ai partidelor de guvernământ și sunt plătitoare de TVA, să apară pe acea listă. De asemenea orice companie media ce susține că e o măsură bună.
Dacă nu apar v-aș propune ca, sprijiniți de colegii noștri din presa de specialitate și nu numai, să îi întrebăm de ce nu aplică acest sistem? Nu ar fi normal? Mai ales că au și facilități fiscale. Iar după cum spune Guvernul, acest sistem nu implică altceva decât deschiderea unui alt cont și doar nouă ni se pare complicat și ne plângem. Pe cale de consecință, lor celor unde statul e acționar ar trebui să le fie simplu. Poate le explică ministru economiei și cel pentru mediu de afaceri cum pot să facă toate astea simplu de tot. Că sunt membri ai guvernului și presupun că au înțeles de ce e așa simplu.
Multumim frumos ! Excelent, ca de obicei !
Mulțumim! Speram totuși că această măsură să nu fie pusă în aplicare.
eu nu inteleg ceva cum vom proceda cu furnizorii carora le platim cash cu chitanta? Platesc baza din factura iar cu tva-ul fuga la banca?
Doamne uită-te la noi și ne scoate la lumină! # ITO 2017
Cine conduce țara asta? Omul ăla din fruntea guvernului, nu cred că el.
Oare suntem cobai, se fac experimente pe nația noastră?
Vă mulțumim domnule Toma pt articol, știam că zilele astea veți munci să-l concepeți!
Ce bine era înainte, cu o singură cota de TVA, of, sfânta simplitate unde este?
Sper ca până la 01 ianuarie să se amâne termenul și să li se năruie în cap tot sistemul split și ordinele ANAF de rahat, care au de făcut evaziune fac cu tot splitul lor și care sunt onești așa vor rămâne.
Sper să se lămurească până la finele anului acești creti.i incompetenți de imposibilitatea aplicării acestei aberații de ordonanțe. Vă dați seama cât sunt pe dinafară? Câtă birocrație va genera. ..câte locuri de muncă noi . Probabil asta vor să se laude că au creat locuri de muncă la stat, la bănci, la privat și eficiență 0. Ce se va întâmpla cu firmele mici care își duc actele la finele lunii la contabil? Își vor angaja contabil cu norma întreg?
Felicitari .Un material complet si totul foarte bine punctat.Multumesc!
Foarte bine explicat și destul de cuprinzator, dar vreau sa mai „aduc” trei rele: cum vom tine evidenta clientilor si furnizorilor? cum vom sti cum sa calculam tva la sume mari platite care includ multe facturi cu tva diferit (am o firma care plateste 10000 sau 30000 lei o data pt. ca se aprovizioneaza zilnic cu mai multe facturi, chiar in aceeasi zi)? si, asta cu termen de 7 zile e valabila doar la prima depunere, ca după aia, va fi zilnic.
Multumim mult. Eu nu cred ca plata cu numerar sau cu card in cat mai multe situatii posibile este o solutie buna. Poate pentru simplificare, da dar in acest mod platile pentru TVA-ul datorat se vor face din disponibilitatile proprii iar incasarile de TVA aferent veniturilor se vor face in contul de TVA, ceea ce va duce la un moment dat sa ai sume blocate in acest cont si pentru care va trebui sa ceri ANAF-ului deblocarea, deci control.
Asta este…plus scumipirea carburantilor…plus multe altele, in timp ce lumea alearga pe facebook dupa micii de la Odorhei…
Referitor la:
….
Să vedem problemele ce apar și eventuale soluții de simplificare a muncii dacă se pot numi așa și puține pe deasupra,
pct.10 – Adaptarea sofurilor.
Iata, ca este posibil si, chiar cu 1 septembrie 2017, unele softuri au introdus modul dedicat pentru evidenta SPLIT TVA, care permite evidenta facturilor si platilor/incasarilor cu numerar, OP, card, tichete , etc… si calcularea automata a sumelor SPLIT TVA precum si a sumelor de “mutat” in conturile de TVA din diferentele dintre incasari si plati zilnice precum si situatii si rapoarte aferente acestui nou sistem.
Foarte bine, deși la tichete plata defalcată se face la momentul încasării c/v tichetelor și aici apare o problemă delicată. La neplătitori de TVA mă îndoiesc că au introdus suport :)
Iar raportat la numărul de firme mai ales în cazul celor mari, adaptarea nu e așa de simplă.
Mulțumim frumos Cristi .
Multumim. Asa incercam sa intelegem si noi novicii ce ne asteapta. La nivel de activități liber profesioniste dar plătitor de TVA, pe lângă cheltuielile suplimentare mai facem si o risipa de timp importanta. Nici nu stii daca e mai important sa produci activitati sau sa stai ore in sir pe calculele descrise: plata cu chas, cu cardul, plati defalcate, etc.
SA ii vedem pe complicii aleșilor cum vor reacționa după ce vor vedea ca masura e greoaie pentru toti.
Sper încă în niste mișcări de trupe cate vor putea schimba decizia Guvernului. Ce e mai trist e ca, dau senzatia ca nici nu le pasa de tot poporul. Se rezuma la faptul că segmentul lor de alegători nu au de suferit, ori nu e asa, ca la asa promisiuni au beneficiat si de votul unora care acum se vor confrunta cu deciziile mărețe.
Ce e mai trist, e ca poti promite mare cu sarea si dupa investire poti face ce vrei fără să mai fi tras la raspundere.
Si …. cate or mai veni pana in 2020.
Multumim pentru efort. Un material de exceptie, foarte util!
Asteptam articolul,ca de obicei,pe inteles.Nu putem protesta,poate dau inapoi cum se intampla de regula?
Felicitari pentru articol ! Foooarte util.
Multumim frumos domnule Toma!Dumnezeu sa va aiba in paza lui, pe dvs. si familia dvs.!
Nu am inteles daca se va mai face decontul de tva.scuze…
În ceea ce privește decontul de TVA, declarațiile legate de TVA, jurnalele de TVA sunt exact aceleași reguli ca până acum.
Pentru prima data in viata sunt speriata.Vreau sa iesim in strada sa-i dam jos pentru ca isi bat joc de noi.Alta varianta ar fi sa-mi gasesc alta slujba.
Si ce facem cu Direct Debit-ul? Ii dam si noul cod de TVA?:))
Nu știu.
Daca eu am TVA de recuperat de ce ma obliga sa blochez banii din tva colectat, sa nu dispun de ei din moment ce eu as avea de primit TVA de la stat. Este o aberatie de lege.
Daca o firma are de recuperat TVA din anii trecuti , dar nu il cere, banii respectivi unde vor fi:
A in noul cont de split Tva- transfer automat de la finante(caz ideal , desi nu prea cred)
B raman pe hartie bani de recuperat si vor fi blocati.
C astept idei
B. Ca până acum.
Dar aveți grijă la termenul de prescripție. Și TVA nesolicitat la rambursare se prescrie dacă nu-l cereți.
Să sperăm că în astea 3 luni rămase să se înscrie opțional
cât mai multe entități cu capital de stat și din experiența negativă constatată de aceștia să se tragă concluzia abrogării ordonanței. Altfel e JALE.
Firma simplu SRL nu cred ca are obligatia platii defalcate a TVA pentru achizitiile de 5.950 lei si 8.325 lei, firmele neplatitoare de TVA fiind exceptate de la aceasta obligatie conform art. 3 (2). Si cred ca, in cazul in care firmele platitoare de TVA incaseaza prin banca de la un neplatitor de TVA, acestea nu au nicio obligatie, sau cel putin nu o vad eu.
Excepția este pentru persoane fizice impozabile neînregistrate în scopuri de TVA, nu pentru orice persoană.
“în cazul compensărilor – deși nu scrie nimic în mod explicit în ordonanță – e doar o bănuială a mea în acest moment că ANAF va solicita depunerea sau virarea TVA aferent încasării în contul special de TVA pornind de la faptul că și compensarea e o modalitate de încasare.” Si compensarea e o plata/incasare conform pct. 26 alin. (9) lit. a) din NM de la TVA. Scuze carcoteala :-)
Asa e, m-am grabit eu, scuze!
bravo !
foarte clar si didactic
Daca eu am emis o factura pe luna iulie 2017 1190 lei fara tva 1000 si 190 lei si incasare fac numai in luna ianuarie 2018 . Atunci incasare in cont cum se fac – 1000 lei in cont curent si 190 in cont de tva sau 1190 lei in cont curent pentru ca factura a fost facuta inainte de OUG 23
Baza în contul curent, TVA în contul de TVA.
@Cristi
Whaaaat? Nu stiam asta! Care e termenul?
Opțional de la 01/10/2017, obligatoriu pentru toți plătitorii de TVA de la 01/01/2018.
Buna ziua. Am nevoie de o lamurire. In articol spuneti ca persoanele fizice autorizate (intreprinderi individuale, etc) neplatitoare de tva nu sunt obligate la plata defalcata. Dar, la art. 3 spune ca persoanele impozabile si institutiile publice, indiferent daca sunt sau nu integistrate in scopuri de tva, au obligatia sa plateasca contravaloarea tva aferente achizitiilor de bunuri si servicii intr-un cont de tva al furnizorului/prestatorului. La art. 1 lit c) este definita persoana impozabila – persoana definita la art. 266 alin. 1 pct. 21 din Codul fiscal, alta decat institutia publica, inclusiv cea care se afla sub incidenta legislatiei privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa. Mergem la Codul fiscal, art. 266, alin 1, pct. 21: persoana impozabila are intelesul art. 269 alin 1 si reprezinta persoana fizica, grupul de persoane, institutia publica, persoana juridica, precum si orice entitate capabila sa desfasoare o activitate economica. Iar la art 269 alin. 1 scri ca este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice de natura celor prevazute la alin 2, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati. Alin 2 defineste activitatile economice: activitatile producatorilor, comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole, activitatile profesiilor liberale sau asimilate acestora. De asemenea constituie activitate economica exploatarea bunurilor corporale sau necorporale in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate.
De unde reiese ca pfa-irile nu ar plati defalcat? Ce imi scapa?
Multumesc.
Citiți și alineatul 2 de la art.3 din ordonanță pentru că v-ați oprit la alineatul 1 al acestuia.
Bună seara! Dacă o să vreau să plătesc la Selgros, de exemplu, cu cardul pe care îl am pe firmă cum o să se procedeze? Cardul e aferent contului curent. Mulțumesc.
Exact ca până acum :)
Cum voi proceda la plata furnizorilor cu numerar ???!!! Eu sunt prestator de servicii și încasez tot TVA-ul în cont dar înțeleg că nu am voie să scot numerar din contul special de TVA! Asta înseamnă că mie îmi va tot crește soldul acolo în timp ce eu tot plătesc TVA din casă !!!
Puteți cere ANAF să vă deblocheze acei bani. Teoretic ANAF ar trebui să vină în 3 zile de la data cererii și să verifice dacă e justificată sau nu cererea și dacă da, să vă permită virarea în contul curent a sumei respective. În practică cu un personal suprasolicitat și subdimensionat nu cred că va fi în stare să respecte acest termen de 3 zile. Mai ales că nici nu există consecințe pentru nerespectarea lui.
Excelent articolul, Cristi !
Mulțumesc.
Ciudata chestia asta cu optionalul!Adica daca eu doresc sa aplic de la 01.10.2017, dar unii din partenerii mei furnizori nu doresc, atunci in trimestrul IV 2017, TVA-ul incasarilor imi intra in contul meu special de TVA?Iar plati din acel nu pot face decat catre furnizorii care au optat si ei?
Exact. Sau către stat :)
La exemplul 4 punctul c) n-ar trebui platit intai TVA -ul aferent cotei de 19% adica 285 lei ( calculat la 1785 lei ) si apoi corespunzator diferentele cu cota 9%. Asta inteleg eu in ordine descrescatoare !
Ba da, aveți dreptate. Am scris una și am calculat altceva, dar am corectat între timp.
Buna ziua,
Referitor la aplicarea prevederilor acestei ordonante si la platile si incasarile facute pentru facturi emise anterior datei de 01.01.2018, poate nu am inteles eu bine dar cf art.22 din ordonanta spune ca ” Prevederile art.1-15 se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2018, pentru facturile emise/avansurile incasate incepand cu 01 ianuarie 2018″. Eu din acest articol inteleg ca se aplica doar la facturile emise si la avansurile incasate incepand cu 1 ianuarie 2018. Adica daca platimin 05.01.2018 o factura emisa in 25.11.2017 (de ex.) atunci plata nu trebuie defalcata pentru aceasta factura.
Daca scria pentru facturile incasate/avansurile incasate incepand cu 1 ianuarie 2018 atunci intelegeam ca se refera si la acele facturi emise anterior lui 01.01.2018.
Nu am inteles eu bine?
Multumesc!
Ați înțeles bine ce scrie la art.22, dar vedeți art.15. Art.22 face referire la el și are înțelesul din articolul meu.
Buna ziua ,
Cum procedam in cazul autofacturii?
Ca până acum. Nu are relevanță că e factură sau autofactură sau factură emisă de beneficiar în numele clientului ci contează dacă există plată/încasare operată pe acel document.
Buna ziua,
Pentru facturile cu termen de plata cf. contract la 30, 45 zile, tva-ul se plateste cf. contract?
Da. Este parte a facturii.
Este o mare prostie. Imposibil de gestionat ceva de genul asta.
Azi a existat o declarație stupefiantă a ministrului Ilan Laufner care spunea că Guvernul caută soluții de simplificare. Până nici nu au ajuns să aplice procedura și după ce în ciuda semnalelor ce le repetau același lucru că e o chestie complicată. E stupefiant ce se întâmplă. Asta să fiu delicat.
Cei care au dat legea s-a gandit vreo secunda si la multinationale, unde sunt mii de facturi pe luna, sute de furnizori si clienti, mii de plati? Ce analiza au facut? Vor creste incasarile din Tva, dar vor scadea cele din impozitul pe profit, fiindca se vor dubla cheltuielile salariale, financiare s.a.
Pararea mea este ca cei de la ANAF sa-si faca treaba si sa-i pedepseasca pe cei care fac evaziune fiscala asa cum trebuie (nu sa inchida ochii la cei care au neamuri/cunostinte nu stiu pe unde), sa-si recupereze prejudiciile din averea lor, sa inaspreasca pedepsele.
Excelent scris. Il voi reciti maine, cu pixul in mana, ca la cursuri. Poate asa ma dumiresc mai bine.
Foarte bine punctat, explicit. Va multumim!
Buna ziua. Noi suntem firma importatoare in Romania. Noi achitam tot Tva-ul la import. Mai departe recuperam TVA de la clienti. Cu asa firme ca noi cum va sta treaba?
TVA de la clienți va intra în contul special.
“Vom avea din 13.500 lei total încasat numerar ” …parca erau 12.000 incasat cu numerar :)
Era 13500 numerar și substitute. O să-i rog să corecteze.
aha corectasei :) citeam articolul de pe hotnews
exemple preluate de aici http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/noutati_legislative/ExemplesplitTVA.pdf
:) :) :)
Eu nu am preluat nimic de acolo :)
Exemplele sunt concepute de mine, la prima citire a ordonanței, dar e bine că există cât mai multe forme de exemplificare a acestor situații.
Cred ca ma las de meserie. Ma apuc de gradinarit sau altceva ca vreau sa mai traiesc un pic si sa fiu si lucida sa mapot bucura de viata. Daca nu se renunta la TVA split o sa fie o brambureala de nu o s-o mai descurce nimeni….. si atunci ce rost mai are? Simplificati tot ca sa poata oricine sa verifice….. sa putem lucra clar si corect, fara interpretari si alte variante.
Magazin online , livreaza consumatorului produsul cu incasare cash de catre firma curier. Firma curier imi va livra pe 15 ale lunii toti banii incasati de la consumatori in ultimele 2 sapt . Cum se va proceda cu tva in acest caz ??
La data primirii banilor de la curier va trebui să depuneți/virați în contul de TVA suma corespunzătoare TVA din facturile încasate de curier în numele dvs.
@Cristi
Ăsta presupune să vină în fiecare lună!!!
@Chira Mihai
E mai rău de atât. Am explicat aici https://www.sagasoftware.ro/?p=1926 de ce și cum este cu termenul de 3 zile. Care e termen de aprobare a cererii. Teoretic și ăla. Nu de restituire a banilor.
Daca este o firma noua, platitoare de TVA de la inmatriculare, nu are incasari si nici nu va avea cel putin 2 saptamani, face achiztii de marfuri si de materiale pt. a-si incepe activitatea, nu are nicio suma in contul de TVA la Trezorerie, atunci cum va achita TVA aferenta facturilor de achizitii? Depune bani proprii in contul de TVA la Trezorerie, sau cum?
Nu, hai să nu exagerăm :)
Nici chiar așa.
Dacă plătește numerar, plătește exact ca până acum.
Dacă plătește cu ordin de plată, da, exact ca până acum va depune banii la bancă, dar în loc să întocmească un singur ordin de plată va întocmi două: unul pentru TVA pe care îl va vira în contul de TVA al furnizorului și unul pentru valoarea fără TVA.
Neplătitorul de TVA va avea, ca până acum, un singur cont, doar în cazul plăților prin bancă va face două plăți în loc de una.
Salut,
Esti sigur ca se poate plati din contul curent in contul de TVA al furnizorului?
Art. 3 spune ca au obligatia sa plateasca TVA aferente achizitiilor din contul de TVA, cu exceptia platilor in numerar, carduri sau substituente.
Cred ca trebuie sa depui bani si in contul propriu de TVA daca vrei sa faci platile prin banca.
Da, dacă e vorba de neplătitori de TVA. Dacă e plătitor de TVA depune banii în contul curent și de acolo virează în contul de TVA.
firma mea achizitioneaza marfa cu plata la termen, 45,60, 90 zile, si vinde doar catre persoane fizice. sa inteleg ca zilnic(cu o marja de 7 zile) o sa depun tva din incasari in contul meu de tva si cand imi vine prima scadenta trimit din banii de s-au strans in contul furnizorului de tva, tva-ul si din contul firmei in contul furnizorului contravaloare marfa?? sau compensez zilnic factura primita/vanzari si pun doar dieferenta in contul tva?//
Zilnic trebuie să calculați diferența dintre TVA încasat numerar și TVA corespunzător plăților numerar. Zilnic. Iar diferența zilnică se depune până în cea de-a 7-a zi lucrătoare în contul de TVA. Dacă într-o zi TVA de la plăți este mai mare decât cea de la încasări, nu depuneți nimic, dar nici nu se compensează ceva.
Din suma depusă în contul de TVA puteți achita, prin virament bancar, la scadență, TVA datorat bugetului de stat și TVA din facturile emise de furnizori. Suma din facturi ce nu reprezintă TVA se va vira în contul curent al furnizorului.
@Cristi
Sa inteleg ca pentru o factura emisa, sa zicem, in octombrie 2017, pentru care (daca nu esti inregistrat cu TVA la incasare) colectezi si virezi la buget TVA-ul aferent pana pe 25
11.2017, in ianuarie 2018 incasezi in contul curent numai marfa iar TVA se duce automat in contul de TVA???
Da. Nu se duce automat. Ești obligat să virezi TVA în acel cont.
Buna ziua .Multumim frumos. As avea o intrebare. Firmele care nu intra in sistem de la 1 octombrie 2017, ce obligatii au? Eu am stiut ca nu avem nici o obligatie dar la finante ni s-a spus ca pentru acele firme care au intrat in sistem de la 1 octombrie avem obligatia platii defalcate a TVA-ului si trebuie sa facem verificarea lor in registru care se va deschide pe site-ul finantelor.
Dacă nu ați intrat în sistem nu aveți nici o obligație.
Felicitari!!
Multumim mult! Mi se pare cumplit. Chiar acum ma lovesc de acest Split Tva. In contabilitate ca si note contabile cum procedam?
Bănuiesc că tot dvs ați întrebat și pe forum. Deja v-am răspuns acolo: http://forum.sagasoft.ro/viewtopic.php?f=8&t=41803
firma aplica split de la 01.03.2018…a aparut in registru in 06.03.2018,a emis factura in data de 28.02.2018,a incasat prin OP de la o primarie in 07.03.2018,cum procedez?unde transfer tva=ul??zilnic se achita cu numerar plati la furnizor,se incaseaza prin casa de marcat ,Z,si rar cateva facturi cu chitanta,cand platesc TVA-ul??art 15(au obligația să vireze contul de TVA propriu, în termen de 30 zile lucrătoare de la încasarea contravalorii livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii).la sf lunii pot sa ma reglez si virez tot tva-ul in cont sau trebuie zilnic?in zilele cand se achita mai mult de cat se incaseaza,cum procedez???multumesc
Diferența între TVA la încasări și TVA la plăți numerar se calculează zilnic. Suma pozitivă a TVA se depune în cont în maxim 30 de zile de la ziua pentru care se calculează acele sume.
Buna seara,
va rog daca la 31.12.2017 avea de plata tva 20000 lei si a achitat pana la 31.01.2018 16000 lei,rest de plata tva de la 31.12.2017 4000 lei,fiind sub plafonul de 5000 lei nu intra in sistemul de split TVA cu 01.03.2018?
Multumes
Puteți să-l verificați direct în registru aici https://www.anaf.ro/RegPlataDefalcataTVA/
Dacă nu apare în registru înseamnă că achitând datoriile restante și ajungând sub plafon nu intră în split. Poate intra însă oricând dacă înregistrează datorii restante mai mult de 60 de zile lucrătoare și mai mari de 5000 lei.
Multumesc mult,
inca un aspect am o societate ce aparea in fisa la 31.12.2017 tva de plata 36000 lei iar la Dobanzi si penalitati de intarziere aferente Taxei pe valoarea adaugata 500 lei.
A achitat datoria la tva de 36 000 lei pana la 31.01.2018 ,insa nu si dob si penalitatile in valoare de 500 lei,deoarece mi-a scapat art 157 din codul de procedura fiscala.
L-am verificat cu inima cat un purice insa nu apare,ce puteti sa imi spuneti nu despre acele accesorii face referire art 157? Multumesc
La ele face referire, dar depinde de data la care acestea au fost instituite în fișa de rol.
Erau instituite in fisa rol si confirmate la 31.12.2017,insa societatea nu apare in registru.
Oare daca datoria este sub plafonul de 5000 lei,sa nu intre in sistem? Mai poate Anaf-ul sa revina si sa ma trezesc ca aplic sistemul cu 01.03.2018? Multumesc
Nu prea cred :)
Multumesc
Buna ziua,
societate care aplica split tva in mod obligatoriu de la 01.03.2018,referitor la art 15 alin 6 dacă are poprire pe contul curent,nu vireaza in contul de tva popriu in termen de 30 zile lucratoare diferenta intre tva aferenta incasarilor in numerar si tva aferenta platitilor in numerar efectuate intr-o zi?
Multumesc
Așa este.
Referitor la split cei care au poprire pe cont cum vor face dovada dupa un an de exemplu ca in perioada x contul era poprit si nu a facut calculul?
Oare sa cerem de la banca o instintare ca in perioada 01.06-12.06 de exemplu contul a fost poprit?
Ma gandesc ca administratorul ar trebui sa ma anunte imediat cand s-a ridicat poprirea din banca pentru a vira,nu?
Multumesc
Nu.
ANAF comunică adresa de înființare a popririi către contribuabil și bancă. La fel și adresa de ridicare a popririi. Dacă nu le-au comunicat și firmei, firma le poate solicita de la ANAF.
De asemenea în extrasul de cont sumele decontate prin poprire apar automat. La fel și în evidența ANAF.
Multumesc,daca am inteles corect ca si document am nevoie de infiintarea popririi pentru a justifica de ce nu am facut calcul,insa daca banca imi vireaza toata suma poprita ,banca ridica automat popririle fara sa mai astepte ridicarea popririi de la Anaf si firma poate folosi contul.
In acest caz pot considera contul deblocat si sa incep sa fac calcul,sau astept comunicarea ridicarea popririi de la ANAF?
Si inca un aspect pe care nu l-am inteles cand fac diferenta intre tva incasarilor in numerar si tva platilor numerar din fiecare zi, la plati i-au in considerare doar tva-ul platile aferente facturilor emise din luna in care fac calcul sau de la 01.01.2018 sau si a facturilor emise anterior anului 2018.
Multumesc anticipat
Da.
Diferența între TVA de la încasări și TVA de la plăți se face zilnic și nu contează când au fost emise facturile respective ci când au fost achitate.
Concluzie,
1.consider contul deblocat de cand banca imi vireaza banii si ridica poprirea fara sa mai astepte deblocarea de la Anaf?
2. chiar daca platim o factura din 2017,se i-a in considerare la calcul tva plati ?
Multumesc inca o data
1. Da.
2. TVA din factura respectivă, corespunzător plății efectuate.
Multumesc…Va rog inca o lamurire
1. la calcul dintre tva de la incasari si plati efectuate intr-o zi,se ia in considerare si tva-ul de la bonurile fiscale(bf benzina de exemplu)?
Multumesc
Da
Buna seara,in cazul in care am conturile poprite de ANAF si am intrat la split de la 1 decembrie mai am obligatia sa virez in contul de TVA deschis urmatoarele:
– TVA aferent incasarilor cu card
– TVA platit eronat de clienti in contul curent al firmei
– diferenta intre TVA aferent incasarilor numerar si TVA aferent platilor in numerar?
Ce obligatii mai am in acest caz?Multumesc!
Câtă vreme aveți conturile poprite nu aveți nici o obligație.
Vedeți art.15 alin 6 din OUG 23/2017 aprobată prin legea 257/2017.