Plata cu card. Plata numerar către clienți. Absurd legislativ (III)

16 Nov 2016 | Legislatie | 29 comentarii2753 vizualizari

card-payment1În MO 913/2016 a fost publicată legea 206/2016 ce intră în vigoare de la data de 1 ianuarie 2017.

Aceasta modifică OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Despre ce este vorba: probabil ați tot auzit zilele acestea, în media, despre legea cash-back sau despre obligația comercianților de deține POS-uri și de a accepta plata cu card bancar sau de a elibera numerar celor care solicită eliberarea de numerar.

Să detaliem puțin:

Cui se adresează legea?

Doar persoanelor juridice. Dacă sunteți PFA, Întreprindere Individuală sau Familială, ori liber-profesionist, legea nu vi se adresează.

Cărei categorii de persoane juridice i se adresează legea?

Celor care îndeplinesc cumulativ două condiții:

  • au activitate de comerț cu amănuntul și
  • au cifră de afaceri mai mare de 10,000 EUR echivalent în lei

    Ce e de remarcat la condițiile de mai sus?

    – legea nu se adresează celor care prestează servicii către populație
    – nu se adresează celor care au activitate de alimentație publică
    – nu se adresează doar activității de comerț cu amănuntul dacă au activitate mixtă. Să explicăm:

Dacă am o societate care are o pensiune și oferă servicii de cazare, dar are și un magazin, separat de pensiune, magazin în care vinde suveniruri de exemplu, și are cifră de afaceri de 20,000 EUR pe pensiune și 5,000 EUR la magazinul de suveniruri, va fi obligată să dețină POS și să accepte plata cu card bancar și pentru pensiune, dar și pentru comerțul cu amănuntul din acel magazin

De ce asta?

– pentru că legea nu spune că cifra de afaceri trebuie să fie realizată exclusiv din comerțul cu amănuntul
– pentru că legea nu spune că încasarea cu card se face numai pentru activitatea de comerț cu amănuntul dacă ai îndeplinit criteriile și ai POS cu care să încasezi cu card

Și aici putem avea probleme. Pentru că nefiind explicat foarte clar poate lăsa loc de abuzuri. Eu, personal, cred că scopul era ca doar în cadrul comerțului cu amănuntul să se accepte o astfel de modalitate de plată, dar textul de lege lasă loc de interpretări.

Pe de altă parte și comerțul ambulant e tot comerț cu amănuntul așa că dacă aveți o astfel de activitate (comerț ambulant – în piețe și târguri de exemplu) veți avea obligația de a accepta și acolo plata cu cardul.

Acordarea de avansuri în numerar

Ce e de reținut la acest aspect al legii:

1. Nu sunteți obligați să acordați avansuri dacă nu aveți încheiat acord scris, un contract prin care vă asumați și această sarcină de eliberare de numerar, contract încheiat cu banca (instituțiile acceptante a cardurilor). Banca nu vă poate obliga să semnați un astfel de contract. 2. Dacă aveți acel acord încheiat și vă înhămați la asta trebuie să afișați la loc vizibil acest lucru. Trebuie să afișați și ce comision se percepe pentru această operațiune (maxim 1% din suma efectiv acordată)
3. Suma maximă ce se poate acorda este 200 lei. Dar dacă nu aveți atât disponibil se poate acorda maxim disponibil în sertar în acel moment.
4. Suma se înscrie într-un bon fiscal
5. banii acordați nu se pierd. Practic se vor acorda numerar clientului și se vor încasa în contul dvs. în mod automat banca virându-vă acei bani în cont

Ok, acum problemele:

– nu știu cum va arăta bonul fiscal respectiv. Că bon fiscal cu valoare negativă e interzis prin normele de la OUG 28/1999 să fie emis. Nici un aparat de marcat fiscal nu va emite bonuri fiscale cu valori negative

– dacă se operează, cum ar fi logic și normal, o ieșire de numerar din casă, atunci iarăși avem o problemă: casele nu emit bon fiscal pentru aceste operațiuni ci bonuri nefiscale, intrările/ieșirile de sume de serviciu nefiind operațiuni fiscale.

Deci: cum se va reflecta această retragere într-un bon fiscal? Cred că nici cei de la ANAF nu știu.

Nu veți putea refuza eliberarea de numerar dacă aveți un astfel de contract, așa că argumentele că rămâneți fără bani pentru plata salariilor sau fără bani pentru a efectua achiziții a doua zi sau a plăti la furnizori facturi, nu va încălzi pe nimeni și nu vor avea relevanță în fața organelor de control.

Pe de altă parte, sunt curios cum se va putea demonstra că, la data și ora solicitării clientului, eu am avut bani în sertar, ulterior acelui moment? Adică dacă clientul nu e organ de control, la o verificare ulterioară e greu de demonstrat. Că poate am o dispoziție de plată făcută în acea zi cum că am dat administratorului banii din sertar.

Nu pierdeți banii, dar băncile au bunul obicei să comisioneze încasările. Țineți minte pățania mea cu Banca Transilvania? Banca aia a oamenilor întreprinzători? Aia care atunci când încasezi bani deși ei nu fac nimic îți iau comision? Și nu mic. Ei bine aici va fi mină de aur pentru bănci.

Pe aceiași bani va lua comision clientului care solicită, îmi va lua mie că-mi încasează banii în cont, iar dacă-i ridic numerar îmi mai ia odată comision. Frumos nu?

Absurdul legislativ

Unde e aici, în această lege? Să le luăm pe rând:

1. legea se adresează doar persoanelor juridice. produce discriminări între acestea și persoanele fizice care fac, în aceleași condiții, acte și fapte de comerț
2. legea se adresează doar celor care au activitate de comerț cu amănuntul. Dar serviciile nu pot fi plătite cu card? Sau la alimentație publică e interzis sau te doare mâna să scoți cardul să plătești? De ce doar comerțul cu mănuntul? Ce are el și nu au serviciile?
3. legea nu distinge între cifra de afaceri a societății în ansamblul ei și volumul activității de comerț
4. legea nu spune că dacă ai îndeplinit condițiile legale și ai POS și accepți încasarea cu cardul, trebuie să o faci numai pentru activitatea datorită căreia ai fost obligat să ai instalat POS.
5. legea nu te protejează în cazul în care, din rațiuni motivate nu poți elibera numerar suma respectivă. Defel. Pur și simplu nu ai nici un argument.
6. amenda pentru “refuzul persoanelor juridice prevăzute la art. 1 alin. (3) de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit şi cardurile de credit” este de minim 5,000 lei și maxim 7,500 lei.Ei bine, au omis ceva – refuz nejustificat. Că vine unul la mine când e picată linia telefonică prin care e conectat POS-ul și nu-l pot încasa cu cardul. E refuz? E. Pot lua amendă pentru că legea nu spune de refuz nejustificat? Pot. Sau fac comerț în piețe sau târguri și merg la un târg în vârf de munte unde nu am semnal. Am POS, terminal mobil, care nu are semnal și nu-l pot utiliza. Pot lua amendă pentru că “refuz acceptarea cardului ca mijloc de plată”? Pot. Pentru că legea nu admite că poate exista și o situație în care tehnic e imposibil să pot accepta și refuzul e justificat.
7. faptul că nu se explică cum se poate emite bon fiscal pentru o retragere de numerar este, în opinia mea, o altă aberație legislativă.

29 comentarii

  1. De ce nu se adreseaza si persoanelor fizice cu personalitate juridica?
    Am un II cu RO (platitor de TVA) mai mult fac si comert intracomunitar,deci sint in ROI, actualmente vand pe casa de marcat.Eu nu sint inclus in cash back? Multumesc

    1. Am o corecție: persoanele fizice nu au personalitate juridică. Chiar dacă e vorba de PFA, II, IF sau liber-profesioniști.
      Nu li se aplică în sensul că nu stabilește obligații pentru ei. Legea este obligatorie pentru persoane juridice. O persoană fizică autorizată, II sau IF, nu e obligat să o aplice, dar dacă dorește poate să utilizeze POS fără probleme.
      Nu e foarte clar dacă poate să facă și operațiuni de cash-back, dar probabil că da, legea neinterzicându-i în mod explicit acest lucru.
      De ce doar persoanelor juridice? Pentru că art.1 alin 3 vorbește despre “persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul” și despre “cifră de afaceri mai mare de 10.000 de euro în echivalent lei”. Persoanele fizice sunt persoane fizice nu juridice, iar în cazul acestora, nu există noțiunea de cifră de afaceri ci de venit brut sau venit din activitate.

    1. “operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică”
      Adică acele firme cum ar fi RADET, firme de gospodărie locală cu acționara consiliul local, etc.

  2. Mi se pare total abuziv faptul ca o unitate sa fie obligat sa utilizeze POS, avand in vedere comisioanele care trebuie sa le plateasca. Sa le pune la dispozitie gratuit si fara comisioane, daca ii obligatoriu.

  3. Off-topic dar tot tinand cont de noutati legislative.Referitor la OG 22/2016 pentru modificarea OUG 77/1999, referitor la creantele si datoriile mai vechi de 30 de zile, au aparut normele metodoligice?Cunoasteti formatul in care trebuie raportate, site-ul pe care trebuie raportate? Ati efectuat o raportare tinand cont ca OG a fost publicata in 29 august 2016 si urma sa intre in vigoare de la 29 septembrie?Nu gasesc prea multe detalii pe aceasta tema, singurele noutati fiind OMFP 2433/2016 privind persoanele imputernicite sa constate contraventiile.

    1. Nu știu și, sincer, nu mă interesează. Și nu ar trebui să intereseze pe nimeni câtă vreme nu are facturi fiscale restante. Ordonanța se referă la noțiunea de factură fiscală, existentă în legislația din România până la 31/12/2006. De la 1/01/2007 nu mai există facturi fiscale.

  4. @Cristi
    Multumesc
    Voiam sa punctez urmatoarea situatie : persoanele juridice (inclusiv cele de tip RADET) precum şi instituţiile publice care încasează impozite, taxe, amenzi, dobânzi, penalităţi, au obligatia de a avea POS prin care sa accepte incasari si plati de avansuri in numerar. AMENZILE pentru nerespectarea obligatiilor se refera insa numai la persoane juridice nu si la institutiile publice.

    1. Așa este. Culmea e că ele sunt amendate dacă nu acordă avansuri. Și aici ajungem la o altă chestiune: dacă ăla care cere avansul are și datorii la bugetul local de exemplu și merge la o primărie să ridice cei 200 lei? Ce fac ăia? Îi dau banii în loc să-l execute silit instant?

  5. si resteurantele au obligatia de deține POS-uri și de a accepta plata cu card bancar sau de a elibera numerar celor care solicită eliberarea de numerar.
    Multumesc

    1. Dacă e o întrebare atunci răspunsul e – NU, nu sunt obligate. Legea de față obligă doar operatorii economici ce au comerț cu amănuntul.
      Dacă e o afirmație, atunci nu e corectă. Din același considerent pentru care răspunsul la o astfel de întrebare e NU.

  6. De ce nu ar avea activitatile de restaurant sau bar obligativitatea detinerii de pos?Legea nu face referire la codul caen.Unde este reglementata activitatea de comert cu amamuntul?
    Multumesc.

    1. Serios? Chiar credeți că trebuie să facă referire la un cod CAEN anume?
      Iată cui i se adresează legea: art.1 alin.3

      Persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 de euro în echivalent lei au obligația să accepte ca mijloc de plată și cardurile de debit și cardurile de credit.

      Nu vi se pare clar că legea se aplică exclusiv persoanelor juridice și dintre acestea doar celor care desfășoară activități de comerț cu amănuntul? În opinia dumnevoastră activitatea de alimentație publică este una de comerț cu amănuntul?

  7. @Cristi
    Nu vreau sa par Gica Contra.Spun doar ca nu se face o distinctie clara intre alimentatie plublica si comert cu amanuntul.Cumva alimentatia publica intra in tipologia comertului cu amanuntul.Legea lasa loc de interpretari.
    Cineva iar a scris o lege pe genunchi.

    1. Cum intră alimentația publică în tipologia comerțului cu amănuntul? Că m-ați făcut curios.
      Alimentația publică e definită ca serviciu nu doar în categoria activităților din economie (codul CAEN), dar și în legislația fiscală sau ce reglementează activitățile comerciale (OG 99/2000 de exemplu).

  8. @Cristi
    Ok.Dar care e diferenta pana la urma intre una si alta?Pt ca ambele au ca si finalitate o vanzare de produse sau marfuri catre consumatorul final.Ok una cu prestare de servici.

    1. Deci faptul că ambele efectuează vânzări de produse către un consumator final le face ca ambele să intre la comerț cu amănuntul, nu? Pe logica asta un mecanic auto face același lucru cu un medic, ambii prestează servicii în favoarea unui consumator final, iar comerțul cu ridicata sau de tip chas&carry la fel e tot comerț cu amănuntul dacă vinde marfă cel puțin unei persoane fizice, nu?
      Deci nu are importanță textul legii, litera ei, ci doar spiritul legii (chiar dacă e amputat de citirea incorectă a textului)?

  9. @Cristi
    Am inteles rationamentul si sunt de acord cu el.De altfel asa am gandit si eu de cand am citit legea.Problema e ca lucrurile puteau fii un pic mai clare in asa fel incat sa nu ramana loc de interpretari.Multumesc pentru timpul acordat.

  10. PFA sau II care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 de euro sunt obligate sa instaleze POS?

    1. Nu. Legea se referă la persoane juridice, iar un PFA sau II nu au personalitate juridică și nu sunt persoane juridice. Totodată în cazul PFA sau II nu există conceptul de cifră de afaceri.

  11. SRL desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi care realizează anual o cifră de afaceri mai mica de 10.000 de euro sunt obligate sa instaleze POS?

  12. Societatea cu activitate de comert cu amanuntul are 2 puncte de lucru; CA de afaceri pe total depaseste 10.000 euro dar pe fiecare loc de vanzare separat nu depaseste CA; Instalam POS? la ambele puncte de vanzare? numai la unul? Banca imi instaleaza POS, acord avansul pe baza unui card clientului meu si al bancii posesoare de POS, acord orisicui din orice banca? Doamne, feri!

    1. Da, POS va fi necesar la fiecare punct de vânzare.
      Rambursarea banilor către clienți nu este obligatorie. Adică firmele nu sunt obligate să elibereze numerar către persoane fizice decât dacă pentru această eliberare de numerar au acord încheiat cu banca. Dacă nu aveți un astfel de acord nu puteți și nici nu aveți vreo obligație în a elibera numerar către persoane fizice.
      Mai mult, practic, este imposibil acum de pus în practică ceea ce scrie în lege. Și asta pentru că legea cere ca pentru sumele eliberate să se emită bon fiscal ceea ce este imposibil pe casele de marcat actuale.

  13. Buna, am primit raspuns oficial pt cei care au alimentatie publica….de la ANAF Brasov….”unitatea care desfasoara activitate de alimentatie publica nu este obligata prin Legea 209/2016 la instalarea unui POS si de acordarea de avansuri de maximum 200 lei.”

    1. Ar fi fost culmea să vă răspundă altceva. Prin Bihor lansau zvonuri, unii de prin ANAF, că în accepțiunea lor toți care livrează bunuri populației sau le prestează servicii ar intra în categoria de comerț cu amănuntul în înțelesul legii acesteia, ceea ce evident era o absurditate mai mare ca ei.

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *