Scriu acest articol provocat fiind de Cornel Grama printr-un comentariu postat la articolul precedent legat de partida simplă. În fapt e o dezvoltare a unor comentarii postate anterior, însă merită postat un articol aici pentru a se clarifica lucrurile. E scris și urmare a faptului că am văzut că există o confuzie în rândul contabililor atunci când vine vorba despre ceea ce înseamnă evidența contabilă a firmelor (prin firmă – ca termen general, înțelegând aici orice persoană fizică sau juridică care desfășoară o activitate în România).
Scriam, în articolul precedent despre norme și cutume, că în cazul unei persoane fizice impusă la normă de venit, aceasta nu are obligația de a întocmi nici o evidență contabilă sau vreun document contabil.
Și am văzut comentarii sau chiar am fost întrebat în cadrul discuțiilor purtate telefonic sau față în față: “bine, dar în acest caz cum mai face un decont de TVA acea persoană, cum depune D392 sau D394”?
Ei bine, de aici se impun clarificările. În mintea a foarte mulți contabili s-a împământenit ideea că tot ceea ce fac ei se numește evidență contabilă. Că orice document întocmit de ei ține de acest tip de evidență. Ideea asta este întreținută și de inspectorii ANAF cu atribuții de control, inspectori ce confundă documentul contabil cu documentul fiscal.
Însă realitatea ne contrazice. Nu orice document întocmit de un contabil este document contabil.
De ce spun asta? Pentru că, oameni buni, în România există evidență contabilă și evidență fiscală în cadrul oricărei persoane impozabile. Cele două tipuri de evidențe, cea contabilă și cea fiscală, sunt reglementate diferit și au destinatari diferiți. Cele două tipuri de evidență nu reprezintă același lucru. Evidența contabilă nu e una fiscală și nici cea fiscală nu este una contabilă. Evidența fiscală își poate extrage date din cea contabilă, iar cea contabilă înregistrează rezultate obținute în baza celei fiscale, dar nu se substituie una alteia. Ele nu sunt dependente în totalitate una de cealaltă, dar nici nu se exclud reciproc.
Să detaliem puțin.
Așa cum am mai arătat, contabilitatea în România este reglementată de legea contabilității – Legea 82/1991 republicată. În baza acestei legi Ministerul Finanțelor a emis norme contabile – OMFP 1802/2014 – reglementări contabile aplicabile persoanelor juridice – societăți comerciale, OMFP 170/2015 – reglementări contabile aplicabile persoanelor fizice care determină venitul în sistem real, OMFP 1969/2007 – reglementări contabile aplicabile persoanelor juridice fără scop patrimonial.
Toate aceste norme reglementează principii contabile, tratamente contabile aplicabile persoanelor cărora li se adresează și modalitatea de înregistrare în contabilitate a diverselor situații în care sunt puse aceste persoane pentru a se reflecta corect, din punct de vedere economic sau patrimonial, orice operațiune efectuată de către acestea. Ministerul Finanțelor a emis și norme privind întocmirea diverselor documente financiar-contabile (OMFP 2634/2015) sau pentru efectuarea inventarierii (OMFP 2861/2009 ordin despre care sper să discutăm puțin în viitorul apropiat).
Ce ne spun, la unison aceste norme? Cum se înregistrează în contabilitate, respectând normele contabile, o situație dată. Niciuna nu vorbește de tratamentul fiscal a operațiunii. Niciuna. Toate vorbesc despre contabilitate, despre conținutul economic al operației, despre informațiile ce se transmit prin intermediul evidenței.
Nici o reglementare contabilă emisă în baza legii contabilității nu reglementează jurnalele de cumpărări sau de vânzări, de exemplu sau un alt aspect fiscal – cel mult fac trimitere la reglementările fiscale aplicabile (de exemplu în cazul facturii – peste tot unde este menționată în reglementările contabile specifice se face trimitere la prevederea din codul fiscal legată de factură).
Evidența contabilă nu se adresează, cu precădere fiscului. Evidența contabilă, rezultatele ei, se adresează, în primul rând, firmei. Firma este cea care trebuie să aibă un bilanț prezentat corect din punct de vedere economic. Nu fiscal. Economic. O balanță de verificare întocmită la un moment dat trebuie să reflecte starea economică a firmei din acel moment și nu starea fiscală.
Bilanțul contabil este cel ce trebuie să arate acționarilor firmei situația economică – nu fiscală – a firmei lor. Destinatarii contabilității sunt acționarii în primul rând și apoi terții interesați (statul, băncile, partenerii de afaceri, viitori investitori, etc). Din nefericire în România controalele fiscale au instituit ideea că scopul contabilității este unul eminamente fiscal deși nu este adevărat. Și acesta este și motivul pentru care în ultimii ani s-au făcut eforturi și pași vizibili în ceea ce privește separarea celor două tipuri de evidență – contabilă și fiscală.
De altfel unul dintre cele mai importante, dacă nu cel mai important, principiu contabil este principiul prevalenței economicului asupra juridicului. Nu este cazul să detaliez de ce, dar este cel care face deosebirea între cele două tipuri de evidențe și care aplicat așa cum trebuie arată că în contabilitate se înregistrează orice operațiune în funcție de conținutul economic al ei.
Evidența fiscală pe de altă parte este reglementată distinct. O găsim reglementată în codul de procedură fiscală, la art.108.
ART. 108 Obligația de a conduce evidența fiscală
(1) În vederea stabilirii stării de fapt fiscale și a obligațiilor fiscale datorate, contribuabilul/plătitorul are obligația să conducă evidențe fiscale, potrivit actelor normative în vigoare.
(2) …..
(3) Sunt evidențe fiscale registrele, situațiile, precum și orice alte înscrisuri care, potrivit legislației fiscale, trebuie întocmite în mod obligatoriu în scopul stabilirii stării de fapt fiscale și a creanțelor fiscale, cum ar fi: jurnalul pentru vânzări, jurnalul pentru cumpărări, registrul de evidență fiscală.
Care este legislați fiscală la care se referă acest articol? Păi e simplu – codul fiscal.
Să explicăm puțin.
Care este documentul în baza căruia se determină impozitul pe profit? Unii dintre contabili și foarte mulți inspectori fiscali ar spune că este balanța de verificare.
Nimic mai fals. Documentul fiscal, legal, este registrul de evidență fiscală. Pentru a se determina corect baza de impunere și pentru a se verifica modul de determinare a impozitului pe profit, contribuabilii au obligația întocmirii registrului de evidență fiscală – vedeți art.19 alineatul 7 CF
În scopul determinării rezultatului fiscal, contribuabilii sunt obligați să evidențieze în registrul de evidență fiscală veniturile impozabile înregistrate într-un an fiscal, potrivit alin. (1), precum și cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice, în același an fiscal, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare, potrivit art.25
Ați remarcat de ce nu poate fi folosită balanța? Pentru că balanța stabilește rezultat contabil și nu fiscal. Pentru că în balanță se înscriu toate veniturile, inclusiv cele neimpozabile și toate cheltuielile indiferent că sunt deductibile sau nu, pe când în registrul de evidență fiscală se înscriu doar veniturile impozabile și doar cheltuielile deductibile.
În plus rezultatul din balanță pe lângă faptul că este unul strict contabil nu poate fi unul fiscal câtă vreme există elemente asimilate veniturilor sau cheltuielilor, elemente ce nu se reflectă în contul de rezultat.
Există acea cutumă de a face corelația între conturile din clasa 7 și 6 și soldul contului 121 și care contribuie și ea oarecum la impresia că o determinare pe baza datelor din balanță este normală. Corelație care pe lângă faptul că nu există este și nejustificată așa cum am mai explicat aici.
Din păcate am remarcat că acest tip de corelație se induce în conștiința unor contabili încă din școală, fără ca profesorii să-și argumenteze poziția. Și ne trezim cu oameni care nu fac distincția între rulaje și sold.
Care este documentul în baza căruia persoanele fizice determină venitul în sistem real? Credeți că este registrul de încasări și plăți? Nimic mai fals. De anul trecut nu mai este acest document. Și asta încă dinainte de aplicarea OMFP 170/2015.
Conform art.68 alineatul 8 din codul fiscal:
Contribuabilii pentru care determinarea venitului anual se efectuează în sistem real au obligația să completeze Registrul de evidență fiscală, în vederea stabilirii venitului net anual
Cu toate că persoanele fizice impuse la normă de venit nu au obligații contabile, au obligația de a conduce evidență fiscală. Astfel, chiar dacă nu determină venitul în sistem real au obligația de a conduce registrul de evidență fiscală completându-l doar pe partea de venituri.
De ce? Pentru că îl obligă codul fiscal prin art.69 alineatul 8. Iar motivația completării se regăsește la art.69 alineatul 9
(8) Contribuabilii care desfășoară activități pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit au obligația să completeze numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidență fiscală și nu au obligații privind evidența contabilă.
(9) Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit și care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor au obligația determinării venitului net anual în sistem real. Această categorie de contribuabili are obligația să completeze corespunzător și să depună declarația privind venitul estimat/norma de venit până la data de 31 ianuarie inclusiv. Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al sumei de 100.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Națională a României, la sfârșitul anului fiscal.
Așadar – deși nu are obligația întocmirii RJIP, o astfel de persoană are obligația întocmirii registrului de evidență fiscală completând doar o parte a acestuia. Nu e o contradicție și nici nu înseamnă că întocmește vreo evidență contabilă.
Dar din punct de vedere al TVA? Că și aici confundă contabilii lucrurile.
Codul fiscal spune (și spunea și până la 31/12/2015), la art.321 că
(1) Persoanele impozabile stabilite în România trebuie să țină evidențe corecte și complete ale tuturor operațiunilor efectuate în desfășurarea activității lor economice.
(2) Persoanele obligate la plata taxei pentru orice operațiune sau care se identifică drept persoane înregistrate în scopuri de TVA, conform prezentului titlu, în scopul desfășurării oricărei operațiuni, trebuie să țină evidențe pentru orice operațiune reglementată de prezentul titlu.
(3) Persoanele impozabile și persoanele juridice neimpozabile trebuie să țină evidențe corecte și complete ale tuturor achizițiilor intracomunitare.
(4) Evidențele prevăzute la alin. (1) – (3) trebuie întocmite și păstrate astfel încât să cuprindă informațiile, documentele și conturile, inclusiv registrul nontransferurilor și registrul bunurilor primite din alt stat membru, în conformitate cu prevederile din normele metodologice
Ce înseamnă asta, mai exact? Citiți cu atenție alineatul 1 – acesta se referă la orice persoană impozabilă (nu contează ce impozit plătește, în ce categorie de contribuabil intră, ce formă de organizare are). Persoană impozabilă în sensul codului fiscal este conform definiției de la art.269 CF “orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități.”. Conform codului fiscal art.269 alin.2 – “activitățile economice cuprind activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor liberale sau asimilate acestora. De asemenea constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate.”
Așadar – indiferent că sunteți sau nu înregistrați în scopuri de TVA, indiferent că aveți sau nu obligația de a conduce evidență contabilă, indiferent că sunteți PFA, II sau societate comercială, aveți obligația de a conduce jurnale de vânzări și cumpărări. Nu înseamnă că veți înregistra în contabilitate, în mod distinct, TVA dacă nu sunteți plătitor. Înseamnă doar că veți conduce o evidență fiscală.
Acesta este motivul pentru care, spre exemplu, o persoană fizică impusă la normă de venit este obligat să conducă o evidență fiscală din punct de vedere a TVA a cumpărărilor efectuate și a livrărilor efectuate cu jurnalele de cumpărări/vânzări, dar acest lucru nu înseamnă că el conduce o evidență contabilă.
De aici se produce confuzia contabililor. Mulți cred că dacă ei listează un jurnal de cumpărări sau dacă-l completează acela este un document contabil și ei au făcut contabilitate. Nu este adevărat. Ați întocmit evidența fiscală a firmei nu evidența contabilă.
Am arătat aici situațiile clare în care cele două tipuri de evidență sunt diferite. Se exclud. În contabilitate se va înregistra rezultatul provenit din evidența fiscală. Sau nu se va înregistra nimic, datele din evidența fiscală fiind necesare strict pentru respectarea obligațiilor fiscale.
Sunt cazuri în care evidența contabilă sau un document contabil este utilizat pentru stabilirea bazei impozabile sau reflectarea și respectarea prevederilor fiscale.
Și aici îmi vin în minte foarte rapid două situații
1. statele de salarii – sunt documente financiar-contabile, documente contabile. Ele se folosesc atât pentru evidența contabilă, dar și pentru cea fiscală permițând înregistrarea contabilă a cheltuielilor cu personalul, dar și stabilirea și înregistrarea obligațiilor fiscale ce decurg din plata unor astfel de drepturi
2. fișa contului și/sau cartea mare – documente financiar contabile ce reflectă sumele înregistrate în conturile contabile, dar permit și extragerea informațiilor necesare determinării impozitului pe veniturile microîntreprinderilor
Deci dacă veți avea un control fiscal și inspectorii vă vor solicita balanța de verificare și vor determina impozitul pe profit sau pe venit în baza acestui document știți că procedează incorect. În cazul impozitului pe profit ar trebui să vă solicite registrul de evidență fiscală și eventual cartea mare/fișă de cont și alte documente pentru justificarea sumelor înscrise în acel registru. Impozitul pe venit nu se poate determina exclusiv în baza balanței de verificare pentru că sunt unele sume ce se exclud și nu din balanță știi dacă se exclud sau nu.
Dacă inspectorii vor face corelații între balanță și jurnalele de TVA iarăși este eronat. Rulajele conturilor pot fi prezentate diferit față de jurnalele de vânzări sau cumpărări. Foarte scurt: pot exista, de exemplu, stornări ale unor facturi emise, stornări înregistrate în negru în contabilitate, iar în jurnalul de vânzări să fie cuprinse ca poziții negative pentru că nu au cum fi prinse altfel. Pierderea dreptului de deducere nu se poate reflecta în jurnalele de TVA ci se reflectă în decont însă și în contabilitate.
Dacă vor face corelații între balanță comparând rulajele conturilor de venituri și cheltuieli și D101, iarăși este eronat. De asemenea e eronat dacă ar face comparație directă între D101 și registrul de evidență fiscală. Iar corelația între D101 și bilanț e bomboana de pe tort. Este pur și simplu absurdă.
Să mă explic:
– corelație între D101 și balanță – e imposibil de făcut. Nu rulajul conturilor se va transfera asupra contului de rezultat. În D101 se înscriu sumele din clasa 6 și 7 ce se transferă asupra conturilor de rezultat.
– între D101 care conține toate veniturile și toate cheltuielile, registrul de evidență fiscală doar veniturile impozabile și cheltuielile deductibile. O corelație între cele două poate fi făcută după efectuarea unor calcule suplimentare pe D101, dar nu în mod direct.
– corelație între bilanț și D101 nu se poate face câtă vreme există situații de tipul – subvenții pentru cheltuieli – care în D101 se cuprind la venituri din exploatare, pe când în bilanț sumele se recunosc ca o diminuare a costurilor nu la partea de venituri
Referitor la registrul de evidență fiscală la PFA, a apărut modelul? Ultima dată încă nu erau aprobate normele de aplicare la ordonanță.
@Mihai
nu a aparut inca acel ordin ANAF …mai asteptam
Eu cred că au uitat de el.
Am si eu o intrebare . Conform OMFP 170/2015 PFA-urile platitoare de TVA inregistreaza in registrul de incasari si plati sumele cu tot cu TVA . Declaratia 200 cf. instructiunilor de completare “Se completează pe baza datelor din evidenţa contabilă ” . Am si eu o speta : un PFA care are in anul 2015 emisa o fact de prestari servicii , 1000 lei + 240 . Presupunem ca nu are cheltuieli . In decl 200 se inregistraza venituri 1240 lei , se impoziteaza suma de 1240 lei . PFA-ul plateste catre stat suma de 240 lei ( TVA-ul ) . Este plata TVA o chelt. deductibila ? Sau si impozitam TVA-ul , si il colectam si platim statului ?
Nu, nu este și nu se impozitează. Faptul că scrie acolo că se determină pe baza datelor din evidența contabilă e o altă dovadă că ANAF nu-și corelează întotdeauna ordinele cu legea. Un simplu ordin nu poate prevala în fața legii.
Eu am vorbit la finante Galati (la biroul de informatii contribuabili ; am trimis si scris , dar inca nu am primit raspuns ) si mi-au spus ca decl . 200 se completeaza cu veniturile inclusiv TVA . Problema este ca am o asociere de persoane fizice , pt . care termenul depunerii decl. este 15 martie si nu 25 mai , deci nu mai am mult timp la dispozitie . Sper sa-mi raspunda pana atunci , si nu cu citat din lege , deoarece eu le-am prezentat exact speta de mai sus .
Pentru Cristi
La un moment dat (daca bine imi amintesc) ai mentionat ca pentru cei neinregistrati in scopuri de TVA in jurnal de cumparari ar trebui sa fie distins TVA-ul, corect?
In caz pozitiv, cum ar trebui introdus in program sa putem genera astfel jurnalul, dar sa apara corect si in registru de evidetna fiscala (sau viitorul registru pentru PFA/II/IF)?
Multumesc
Corect. Programul e unul de evidență contabilă și pentru evidența fiscală a TVA la neplătitori nu generează jurnal cu TVA distinct. Totuși există o modalitate simplă de a obține un astfel de jurnal deși implică două calcule efectuate de utilizatori.
Soluție e simplă și la îndemână. Când opereze intrările, pentru că doar acolo e nevoie de TVA evidențiat distinct în cazul neplătitorilor, completezi procentul TVA, dar la sumă TVA pui zero. Listezi jurnalul în Excel și acolo calculezi TVA și baza.
buna ziua,
am un PFA cod 7112. Din 1 ian 2016 am devenit platitor de TVA. Pana acum am tinut RJIP. As dori sa tin evidenta pe acest an printr-un program SAGA – partida simpla. Nu am salariati. As putea procura acest program care sa imi scoata decontul de TVA si 394? Multumesc
Da, puteți să-l descărcați și să-l instalați. Utilizarea programului este gratuită. Licența este necesară în cazul în care doriți să efectuați actualizarea programului sau să restaurați arhive create cu alte versiuni de program. Instalarea unei versiuni mai noi peste una veche este considerată actualizare.
@Cristi
multumesc. la nevoie va voi mai pune intrbari. sper sa aveti amabilitatea sa-mi raspundeti.
zile bune sa aveti !
buna seara, puteti va rog sa-mi spuneti daca ar fi trebuit sa depun ceva declaratie pentru cas sau cass. nu am salariati, sunt pensionar si am acest pfa cod 7112. din acest an sunt platitor de tva. multumesc mult
Nu datorați CAS dacă sunteți pensionar așa că, din punct de vedere al CAS nu aveți obligații declarative. CASS se stabilește de organul fiscal prin decizie de impunere în baza D220 dacă aveți obligația depunerii ei sau din oficiu.
multumesc. sunteti extrem de amabil. zile bune va doresc !
avem un programel de facturare legat de magazinul online al firmei. As avea 3 intrebari:
1. Daca iau licenta pt contabilitate si stocuri , exista posibilitatea sa preiau datele din Smart Bil in Saga,
2. Saga se preteaza pt magazine online?
3.In calitate de contabila cum m-as putea conecta pe calculatoarele clientilor sa verific si eventual sa prelucrez de la distanta date contabile
1. Nu. Decât dacă acel program permite exportul de date în format și structură recunoscute de SAGA.
2. Momentan nu direct. Permite export de date în diverse formate ce să fie utilizate de platforma on-line, dar nu în mod direct.
3. Fie conectându-vă remote la calculatorul lor fie configurând programul să opereze în regim client-server atât la ei cât și la dvs și operând datele printr-o conexiune VPN direct de la dfvs de la birou fără a vă conecta remote la ei.
Buna ziua!
La SRL-punct de lucru registru de casa trebuie completat? Din incasarea zilnica la punctul de lucru se poate achita furnizorii? Plata respectiva trebuie marcat in casa de marcat? Multumesc.
Registrul de casă se completează la casieria societății. O societate poate avea mai multe casierii.
În casa de marcat este necesar să operați orice intrare/ieșire de numerar. Atenție! Intrarea de numerar e o procedură specială nu înseamnă marcarea vânzărilor.
Buna ziua!
Am o nelamurire legata de programul Saga.Am intrebat si pe forum si nu primesc raspuns. Am urmatoarea situatie: am o factura de la furnizor pe care clientul meu o achita. Inregistrez factura, o achit, inchid luna e ok. Luna urmatoare primesc de la acelasi furnizor storno la factura din luna trecuta. O inregistrez dar nu am cu ce sa o reglez si astfel nu imi mai da bine la situatie furnizori. Cum se procedeaza in acest caz in program?
Multumesc
Dacă aplicați TVA la încasare, o operați fără a bifa opțiunea TVAi. Nu aveți ce regla în acest caz.
Aici găsiți explicații legate de TVA la încasare. Vedeți și partea de comentarii (de exemplu comentariul 30 și 31) care explică modul de operare a facturilor ulterioare.
Buna seara!
Pentru o firma care are ca obiect de activitate “Intermedieri in comertul cu produse alimentare, bauturi si tutun” si care are masina cumparata pe firma, cum se face decontarea combustibilului? Se subintelege ca este utilizata pentru aprovizionare, mai are nevoie si de Ordin de deplasare sau altceva? Se doreste deducere 100%.
Multumesc anticipat!
Da, este necesară completarea foii de parcurs. Precum și a altor documente. Faptul că se subînțelege nu e suficient. Folosința exclusivă pentru afacere trebuie demonstrată cu documente, iar codul fiscal cere explicit foaie de parcurs. Vedeți art.298 și punctul 68 din normele de aplicare a CF pentru acel articol.
Multumesc pentru raspuns!
Va rog daca ma ajutati la clarificarea urmatoarelor situatii:
1. declar in 394 facturi emise pe Cui-ul meu in state membre UE, dar pt care s-a platit TVA acolo? Eu nu declar in 390 aceste facturi si doar in decont; tip in saga N.
2. cum introduc in Saga diverse bonuri din UE pe care le aduce la decontat soferul. Trebuie sa apara si acestea cumulat in 394?
3. Daca vand un laptop valoare 5000 lei care o pers juridica inreg in scopuri de tva, deci nu e cazul de taxare inversa, trebuie sa selectez undeva ceva pt a se evidentia acest tip de tranzactie?
multumesc frumos.
De ce puneți aceleași întrebări în comentarii la mai multe articole. Ați mai întrebat chestiunile astea în postul legat de detaliile la D394 și v-am și răspuns. Citiți de acolo răspunsul. Pe viitor am să vă șterg comentariile dublate.
Buna seara! Exista precizari legale cu privire la procentul din salariu care trebuie acordat ca avans? Mai exact, cat la suta din salariu trebuie sa fie avansul? Multumesc!
Nu. Codul muncii la art.166 spune că plata salariului se face în bani
cel puţin o dată pe lună
, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.
Contează așadar ce prevederi sunt trecute în contractul de muncă sau regulamentul intern. Dacă acolo există stabilită o limitare a avansului sau chiar o interzicere a plății lui, nu veți putea efectua plata avansului decât în limita stabilită în unul din cele două documente.
Mulțumesc frumos!
Buna seara! O firma care cumpara tigari de la un distribuitor – persoana juridica romana, pe care le vinde tot in Romania (en gross si en detail) ce declaratii (in afara de 100, 112, 300, 394, 101, 205 – cele obisnuite) trebuie sa depuna la ANAF? Mai sunt si alte implicatii fiscale? Multumesc!
Nu există, momentan, alte declarații pentru acest caz. Nu există alte implicații fiscale.
Mulțumesc mult pentru ajutor!
In conformitate cu contractul individual de munca, doi angajati primesc lunar cv unui abonament pe liniile interne (desi locuiesc in aceeasi localitate) pentru a se deplasa intre punctele de lucru ale firmei. Le-am coniderat deductibile integral cf. art. 55. alin. (4) lit. a), art. 296^15 lit. b) și art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal dar si cf. Normelor pentru art. 21 alin. (1) din Codul fiscal regăsite la pct. 23 lit. f) din HG nr. 44/2004 cu modificări ulterioare.
Intrebari:
1. Unul aduce lunar doar abonamentul (cartonasul), asfel incat in contabilitate am inregistrat doar chltuiala deductibila. Este corect?
2. Al doilea aduce doar bon fiscal fara CUI. Am inregistrat in contabilitate cheltuiala deductibila si TVA deductibila. Desi stiu ca neavand CUI pe bon, nu se deduce TVA, fiind specificat in CIM, am considerat ca se poate deduce si TVA. Cum este corect?
Multumesc!
1. Da.
2. Nu se poate deduce TVA. Nu contează că e specificat în CIM. Indiferent ce ați specifica în CIM nu poate excede regulile impuse de codul fiscal pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA.
Multumesc pentru ajutor!
Buna ziua
Imi puteti spune va rog cum inregistrez in programul saga reevaluarea soldului bancii in valuta la sfarsitul lunii”?Calculez eu si pun diferenta la valoarea in lei?
Multumesc
Nu. Programul poate efectua singur această reevaluare.
Este suficient să:
– bifați în configurare societăți opțiunea “Cu operații în valută”
– în administrare – întreținere bd să selectați bnr.ro sau infovalutar.ro ca fiind siteul de unde se reiau cursurile valutare la culegerea datelor
– la închidere de lună să selectați, înainte de a închide conturile de venituri și cheltuieli, pagina de reevaluare și să apăsați butonul de actualizare a datelor, iar pentru înregistrarea efectivă să validați, după verificarea informațiilor din acele ecran, operațiunea de reevaluare.
La multi ani! Multa sanatate si impliniri dar si un An Nou mai bun decat cel care a trecut!
Am o intrebare: O microintreprindere radiata la ONRC in data de 12 decembrie 2016, mai trebuie sa de puna 100/101 in 2017? A depus si la ANAF bilantul de lichidare.
Multumesc anticipat pentru raspuns!
Nu. Odată ce e radiată nu mai există Și dacă ați încerca să depuneți vreo declarație veți primi recipisă cu erori.
Multumesc frumos pentru raspuns!
Buna ziua!
Intrebare: Un copil minor (are 16 ani) poate fi angajat ca lucrator comercial (COR 522303) intr-un magazin de vanzare cu amanuntul? Daca nu, atunci pe ce post ar putea fi angajat?
Multumesc!
Ca manipulant mărfuri.
Buna dimineata!
O intreprindere individuala, infiintata in martie 2017, care are ca obiect de activitate cresterea albinelor, are obligatia depunerii D221 daca nu a avut activitate pana acum (adica nu are nicio albina)?
Multumesc!
Mă puteți ajuta cu un răspuns?
Nu trebuie să depună. Codul fiscal este clar în privința aceasta. Vedeți art.107 alin.4 care spune explicit că:
Veniturile de la art.105 sunt veniturile neimpozabile
Multumesc frumos!
Va rog sa-mi spuneti daca o firma care are la sfarsitul anului 2017, aproximativ, o CA= 700 000 euro, 7 anagjati si capital social 200 lei, poate ramane la impozit pe profit? Daca nu, ce trebuie sa faca pentru a ramane platitoare de impozit pe profit? In ce stadiu mai este proiectul acesta de lege?
Multumesc frumos!
Buna ziua . Va rog sa-mi spuneti cum pot sa inregistrez un transer de marfa de la gestiunea en-gross in gestiunea marfuri amanunt ? Gestiunile sunt deschise cantitativ -valoric . Am deschis articolul de marfa in ambele gestiuni , dar nu stiu cum procedez cu adaosul comercial si pretul de vanzare cand transfer in amanunt . Unde le introduc ca nu e activ butonul pret de vanzare. Multumesc
Prin transferuri.
Prețul de vânzare se trece în Fișiere-Articole.
Buna seara. Va rog sa ma ajutati in urmatoarele probleme :
1)In anul 2016 cand am preluat societatea am introdus stocul de marfa (sistem en-gross) doar in sintetic neavand timp sa preiau si analiticele cantitativ-valorice . Pana acum vanzarea din stocul preluat am descarcat-o doar din sintetic in baza inventarului, iar pt stocurile lunare pe analiticele receptionate. La momentul de fata mai pot crea analitice pt marfa din sinteticul ramas , deoarece as vrea sa-mi corespunda situatiile sintetice cu cele analitice in program fara sa mai tin cont de listele de inventar ?
2)La inceput am avut o singura banca si nu i-am creat analitic . Pot lucra in continuare pe el in 5121, iar celelalte banci in 5121.1, 5121.2, etc sau trebuie sa fac o operatiune de genul 891-5121, respectiv 5121.1-891 cu soldul contului ?
Multumesc
1.da
2.puteți muta tot ce aveți în 5121 într-un analitic. Nu vă recomand să lucrați în sintetic.
Vă rog să vă limitați, aici, pe blog, la comentarii legate exclusiv de articole. Pentru soluții sau sfaturi legate de utilizarea programului folosiți forumul de discuții al SAGA. Pentru asistență legată de utilizarea programelor vă rog să folosiți helpul programului, tutorialele de pe site sau solicitați, pe mail, asistență specifică.
Nu acesta este forumul de discutii ?
Nu. Forumul este aici: http://forum.sagasoft.ro/index.php
Vă autentificați cu numele de utilizator și parola primite pentru actualizarea programului.
Am adresat o intrebare la asistenta clienti si mi-a fost dat acest site cu raspunsul :
Va rog sa consultati linkul urmator: https://www.sagasoftware.ro/?p=1056
Vazand aici atatea intrebari si discutii , am crezut ca aici se pot lamurii problemele intampinate.
Va rog sa scuzati deranjul .
Nu este nici un deranj, link ați primit pentru că era rendundant să vi se răspundă cu ceea ce era deja descris în articol.
Articolele de pe blog conțin și răspunsuri la diverse spețe întâmpinate în practică de către utilizatori sau chiar explicații legate de diverse situații contabile/fiscale.
1. Pentru o firma neplatitoare de TVA este valabila afirmatia: Persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care efectuează achiziţii intracomunitare ce nu depăşesc plafonul de 10.000 euro pe parcursul anului calendaristic curent sau nu au depăşit plafonul pe parcursul anului calendaristic anterior, nu au obligaţia înregistrarii în Registrul Operatorilor Intracomunitari.?
2. Mai exista ROI?
3. Ce face cand firmele din afara tarii ii cer cod de TVA/ ROI?
4. Mai trebuie sa depuna alte declaratii suplimetare?
Multumesc frumos!
1. Da. Cu mențiunea că nu mai există ROI. Acum afirmația corectă ar fi: “Persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care efectuează achiziţii intracomunitare ce nu depăşesc plafonul de 10.000 euro pe parcursul anului calendaristic curent sau nu au depăşit plafonul pe parcursul anului calendaristic anterior, nu au obligaţia înregistrarii în scopuri de TVA pentru AIC”.
Atenție – e vorba de AIC – adică de achiziții de bunuri, nu de servicii. La achiziție de servicii obligația înregistrării există anterior primirii serviciului.
2. Nu.
3. Nimic. Ce să facă? Nu are ce să le dea. Îi vor factura cu TVA din țara respectivă.
4. Nu.