E-urile noastre de zi cu zi

24 Jun 2024 | Declarații, Legislatie | 18 comentarii11183 vizualizari

Se spune că unele e-uri consumate în exces dăunează sănătății. Ceea ce face MF prin actele normative aruncate pe piață fără nici cea mai mică consultare, fără nicio urmă de respect față de contribuabilii onești și profesioniștii contabili și fiscali, dăunează sănătății mintale. O minte normală nu are cum să creadă că MF procedează corect.

MF pune carul înaintea boilor. Aruncă pe piață legi care nu au nicio justificare, argumentele fiind de-a dreptul jenante și lipsite de logică.

De ce spun asta? Pentru că zilele acestea s-au modificat mai multe acte normative ori s-au adoptat reglementări noi. Toate acestea vor duce la creșterea costurilor pentru toți operatorii economici, vor duce la îngreunarea muncii profesioniștilor contabili și fiscali și vor crea haos. Unele prevederi sunt atât de ambiguu formulate încât ANAF va putea face ce va vrea și va putea amenda după bunul său plac pe oricine ar vrea.

Să le luăm pe rând.

În acest articol vom discuta, în ordine despre e-TVA, case de marcat și despre e-factura.


E-TVA

Este un nume, ce sugerează digitalizarea, reforma fiscala, mult clamata digitalizare mai exact, nu face altceva decât să mute birocrația în format electronic.

OUG 70/2024, este dovada clară a disprețului, că nu am cum să-i spun altfel, față de contribuabili.

Această ordonanță ce a stat postată pe site-ul MF doar vreo două zile, dezbaterea publică fiind un simulacru, o glumă proastă, o procedură bifată doar să dea aparența de legalitate, a fost publicată pe repede înainte deși, nu există nicio urgență pentru ea și voi arăta acest lucru în cele ce urmează.

Ordonanța introduce conceptul de e-TVA, adică o procedură prin care statul trimite contribuabililor înregistrați în scopuri de TVA un decont de TVA pre-completat, iar contribuabilii fie vor fi de acord cu datele de acolo, fie nu și vor depune decont cu datele lor, după care dacă diferența între cel depus la ANAF și cel pre-completat este de minim 20% sau cel puțin 1000 lei, contribuabilii ar trebui să explice ANAF de ce există acea diferență. În caz contrar pot fi amendați.

Să le luăm pe rând:

 

De unde preia ANAF datele ce vor fi precompletate?
Sursele de date, conform art.2 din ordonanță sunt:

  • a) Sistemul național privind factura electronică RO e-Factura;
  • b) Sistemul național RO e-Transport;
  • c) Sistemul național RO e-Sigiliu;
  • d) Sistemul informatic național RO e-SAF-T;
  • e) Sistemul informatic național RO e-Case de marcat electronice;
  • f) Sistemul informatic integrat vamal;
  • g) Alte sisteme informatice proprii ale Ministerului Finanțelor.

Dacă cele de la a, d, f și g au oarecare sens, restul nu. NU înțeleg și pace cum sisteme de monitorizare a transporturilor pot genera informații fiscale necesare completării decontului.

Pot face asta într-o oarecare măsură, dar nu tot timpul. Spre exemplu declari ca transport o achiziție intracomunitară, dar primești ulterior o reducere de la furnizor, reducere ce va scădea prețul și valoarea declarată a AIC diferă de cea din e-Transport.

Sau se schimbă mașinile ori datele transporturilor și pentru aceeași livrare declari transporturi diferite.

 

De ce sursele de date sunt evident incomplete?

  • e-Factura – ANAF tocmai a introdus unele excepții. Nu orice factură se va trimite prin acel sistem – de exemplu cele primite ori emise către agricultori ce sunt înscriși în registrul agricultorilor. Facturile emise către persoane fizice – se pot trimite opțional. Facturile simplificate nu se trimit în e-Factura.
  • e-Transport și e-Sigiliu – sunt sisteme de monitorizare a transportului și este de-a dreptul absurd ca ele să genereze informații ce se preiau din evidența fiscală a contribuabilului.
  • Case de marcat – bonurile emise cu codul de identificare a fiscală al contribuabilului nu se trimit distinct nicăieri. Astfel de bonuri, ce au rol de factură simplificată, nu se regăsesc nici în e-Factura și nici în sistemul caselor de marcat, dar se regăsesc în contabilitatea și evidența fiscală a beneficiarilor.
  • Sistemul vamal e mai simplu – liber de vamă primești când plătești TVA la import, așadar acolo e clar că va furniza date complete.
  • SAFT – furnizează informații complete întotdeauna, doar că momentan doar pentru contribuabilii mari și mijlocii. Problema este că acest fișier se depune până la finele lunii următoare perioadei fiscale și decontul precompletat se trimite până în 20. Așadar cine depune SAFT după 20 e clar că nu furnizează date necesare pre-completării lui.
  • Alte sisteme proprii ale MF?! Care or fi alea? Pot doar să speculez – spre exemplu cel care gestionează deciziile de impunere ori cele ce preiau declarațiile informative 394 și/sau 390.

Așadar e clar că discutăm despre situații clare în care acel decont nu va putea fi completat cu datele complete și corecte.

Diferențe între datele declarate de către contribuabil și cele generate de ANAF în mod automat la marea majoritate a contribuabililor. Foarte puțini vor fi cei care nu vor avea diferențe.

 

Situații clare în care apar diferențe:

  • Cei care aplică sistemul de TVA la încasare vor avea din start diferențe. Motivul este că ei colectează când încasează și deduc când plătesc, iar ANAF habar nu are când și cât a încasat ori când și cât a plătit o astfel de firmă. De asemenea, deși o firmă aplică TVA la încasare, va colecta imediat TVA dintr-o factură emisă către un afiliat.
  • Cei care nu aplică sistemul de TVA la încasare, dar cumpără de la una ce aplică, chiar dacă e afiliat, vor deduce TVA doar când plătesc acea factură și nici aici ANAF nu știe când și cât a achitat acea firmă.
  • Toți cei care vând, cu factură, către persoane fizice, pe care nu le trimit în e-factura nefiind obligați, vor avea diferențe între datele lor și cele precompletate.
  • Toți cei care primesc facturi simplificate vor avea diferență între datele lor și cele din documentul precompletat.
  • Toți cei care emit sau primesc facturi pentru servicii prestate, iar partenerul este o firmă din afara României și firma din România este fie scutită de plata TVA fie este persoana obligată la plata taxei.
  • Toți cei care vor efectua ajustarea TVA deductibile pentru bunuri de capital.

 

Știe ANAF că datele din decontul precompletat pot să fie incomplete? Evident că da. Confirmarea este chiar în ordonanță – la art.2 alin.4

În situația în care nu sunt identificate date și informații pentru precompletarea tuturor rubricilor din decontul precompletat RO e-TVA sau acestea rezultă din operațiuni pentru care nu există obligativitatea transmiterii de informații către Agenția Națională de Administrare Fiscală, aceste rubrici rămân necompletate.

Așadar MF/ANAF sunt conștienți că nu au informații complete necesare decontului.

Deși se spune că decontul precompletat va conține informații despre sursele de date și că orice contribuabil va putea solicita raport electronic privind datele și informațiile solicitate, nu este clar ce vor conține, dacă fiecare rând din decont va fi detaliat, etc, chestiuni ce urmează să fie stabilite…ulterior.

Și cu toate că știu că acel decont conține date incomplete, MF stabilește în sarcina contribuabililor de a verifica ei dacă datele din el sunt corecte – art.3 alin. 6. Așadar contribuabilul va verifica dacă ANAF are date și informații corecte! Nu ANAF va verifica acest lucru, nu va implementa sisteme de validare și verificare. Cum ar fi la e-Factura unde refuză să facă niște verificări ceva mai amănunțite. Nu, MF cere firmelor să verifice ei dacă datele sunt corecte.

Ce se întâmplă dacă se identifică diferențe între decontul precompletat și cel depus efectiv de contribuabil?

Dacă am diferențe între cele două de minim 20% și minim 1000 lei în valoare absolută, diferențe ce se calculează în funcție de valorile TVA înscrise în decont sau între câmpurile „Valoare” din decont la acele operațiuni fără TVA, contribuabilii vor fi obligați să verifice datele și să trimită la ANAF până la data de 5 a lunii următoare o notificare, de fapt un document de justificare a acestora în care probabil le va înșira nominal.

Credeați că dacă aveți diferențe mai mici de 20% sau mai mici de 1000 lei scăpați? Nu. Nu scăpați. Pentru că ANAF zice că poate considera totuși un risc fiscal acolo (și credeți-mă am avut notificare pe risc fiscal de câțiva lei). Iar dacă ANAF zice că e risc fiscal vă trimite notificare de conformare și veți avea obligația să verificați datele și să le trimiteți justificarea diferențelor.

Și să vedem ce date trebuie să trimit la ANAF pentru justificarea diferențelor prin intermediul documentului “Nota justificativă privind diferențe RO e-TVA”. Trebuie să trimit informații și date complete și/sau concludente. Sesizați ironia? Date complete și/sau concludente. Așadar pot trimite date complete, iar ANAF să spună că…nu sunt concludente și mă aleg cu risc fiscal. Sau pot trimite date incomplete, iar ANAF să le considere concludente, dar incomplete și iar mă aleg cu risc fiscal.

Cum e posibil ca datele complete să nu poată fi concludente? Arbitrariul acestei formulări legislative este o nouă dovadă de dispreț față de contribuabili.

De unde știu că se cer informații complete și/sau concludente? Din ordonanță.

Unde la art.8 se spune că nefurnizarea sau furnizarea parțială a informațiilor solicitate prin Nota justificativă privind diferențe RO e-TVA pentru clarificarea diferențelor între valorile precompletate prin intermediul decontului precompletat RO e-TVA și valorile completate de către firme prin decontul de taxă pe valoarea adăugată reprezintă indicator de risc fiscal privind nivelul de declarare al taxei pe valoarea adăugată.

Iar riscul fiscal ridicat poate duce la control. Și de unde informații complete și/sau concludente? Tot la art.8 când vine vorba de rambursarea TVA, caz în care firmele prezintă un risc de rambursare necuvenită a TVA și dacă se regăsesc în cel puțin una dintre următoarele situații:

  • a) nu depun în termenul legal Nota justificativă privind diferențe RO e-TVA;
  • b) există diferențe semnificative, astfel cum sunt prevăzute la art. 5 alin. (1), și nu au fost prezentate informații și date complete și/sau concludente prin intermediul documentului “Nota justificativă privind diferențe RO e-TVA”, ce pot conduce la restituirea unor sume necuvenite și concomitent existența riscului unor fapte de evaziune fiscală.

Pornind de aici este evident că în toate cazurile ANAF se așteaptă ca informațiile/datele furnizate să fie complete și/sau concludente. Cum va distinge între date complete și concludente ori date concludente și incomplete, e un mister. Probabil după bunul plac.

Firmele au ca obligații:

  • a) să verifice datele și informațiile din decontul precompletat RO e-TVA transmis prin Spațiul privat virtual;
  • b) să completeze Nota justificativă privind diferențe RO e-TVA prevăzută la art. 6 și să o transmită în termen pentru a justifica diferențele;
  • c) să sesizeze orice erori tehnice care rezultă din implementarea decontului precompletat RO e-TVA.

Dacă nu vor transmite acea notificare vor lua amendă. Termenul este extrem de scurt și a fost stabilit de oameni ce nu au lucrat în viața lor cu firme și nu au contabilizat documente ce stau la baza decontului de TVA.

Se presupune că persoanele interesate pot participa la webinarii ori seminarii organizate de ANAF pentru implementarea acestui sistem. La care ce să răspundă la întrebările despre lipsurile evidente a datelor din sursele lor primare?

 

De unde urgența? De ce e urgent acum?

Doar de dragul de a mai bifa o chestiune digitală? Păi ați adus birocrația în digital. Nu ați ușurat cu nimic activitatea firmelor. Ba ați complicat-o.

Și de ce acum? Să vedem logica – de la data de 1 ianuarie 2025 toate persoanele juridice ce conduc evidență contabilă în partidă dublă, că sunt sau nu înregistrați în scopuri de TVA, vor depune SAFT. Acest fișier va conține absolut toate datele din jurnalele de TVA. Toate! Așadar toate informațiile din decont.

De ce să mai ceri să depună decont? Ok, să-l depună. Dar atunci de ce să mai ceri să justifice vreo diferență între decontul depus și cel generat de ANAF când prin SAFT primești toate, dar absolut toate informațiile necesare. Ba chiar mai mult – și date despre încasări și plăți.

 

Cum poate explica MF că acum cere informații ce oricum urmau să i se trimită? Unde este ceva logic aici? Ce logică are asta?

Și să depui până la 5 a lunii următoare? Păi oameni buni, unii comentatori de serviciu ori habarniști ce nu știu care e volumul de date generat de o firmă mare, ia imaginați-vă situația eMag, ce emite mii de facturi pe zi. Și mii din ele sunt către persoane fizice și e posibil să nu le declare pe toate. Ori firmele de telefonie mobilă. Vor avea diferențe între decontul depus și cel precompletat? Bineînțeles. Și apoi ce vor face?

Vor compara ce cu ce? Ce volum de date? Ce structură vor avea datele necesare comparării. Că dacă primesc un pdf ca raport, cum pot compara datele din pdf cu un set de date stocat în diverse baze de date?

Cum se vor adapta sistemele contribuabililor când aceștia nu știu procedura de raportare și nici informațiile necesare notificării? În niciun caz peste noapte, că nu ai cum. În unele firme mari va exista o problemă de logistică și de personal pentru a putea să se supună acestor aberații legiferate peste noapte.

Totodată, art.15 din ordonanță e o palmă dată prin ricoșeu – declarații ce se depun acum până în ultima zi a lunii ori până la 25 e posibil să aibă termen modificat, adică înainte de 20 să putem da decontul precompletat. Și se poate modifica acel termin printr-un simplu ordin dat peste noapte.

Și acum zic și eu: în situația dată nu era mai simplu să nu mi se emită de către ANAF niciun decont precompletat? Nu spun să nu-mi trimită nimic. Să mă explic:

Să mă lase să depun decontul, să depun 390, 394, SAFT și ce se mai depune și dacă ANAF identifică diferențe între datele din decont și datele din sursele indicate anterior – să-mi emită o notă de conformare indicând că am diferențe și abia atunci să-mi ceară să le explic.

Și să emită asta în prima zi din lună pentru că atunci are informațiile complete, iar eu să am termen 25 a lunii următoare pentru a le clarifica. Că sună mult mai logic.

Asta dacă nu vor să aștepte 2025 când vor primi SAFT de la toate persoanele juridice.

Și să fie o treabă tipic românească, am mai inventat un comitet. Comitetul Național pentru Decontul precompletat RO e-TVA, format din reprezentanți ai următoarelor entități:

  • a) Ministerul Finanțelor;
  • b) Centrul Național de Informații Financiare;
  • c) Agenția Națională de Administrare Fiscală;
  • d) Autoritatea Vamală Română;
  • e) Serviciul de Telecomunicații Speciale;
  • f) alte entități de drept public sau privat, în calitate de invitați.

Cine sunt acele entități, invitate, nu se știe, dar nu era logic și normal ca în primul rând să fie organizațiile profesionale implicate direct în gestionarea informațiilor fiscale și contabile? Adică CCF și CECCAR? Și organizații patronale? Că așa pot invita un sindicat ce să spună că e în regulă cu decontul ăla, ce mai contează el acolo?

Iar responsabilitățile lui sunt:

  • a) monitorizează activitatea de elaborare a analizei de business pentru implementarea, operaționalizarea și gestionarea decontului precompletat RO e-TVA;
  • b) monitorizează activitatea de dezvoltare, testare, punere în producție a decontului precompletat RO e-TVA în vederea operaționalizării până la data de 1 august 2024;
  • c) monitorizează modul de ducere la îndeplinire a măsurilor necesare pentru operaționalizarea decontului precompletat RO e-TVA și asigură luarea măsurilor necesare;
  • d) colaborează cu mediul de afaceri pentru asigurarea transparenței implementării decontului precompletat RO e-TVA;
  • e) elaborează rapoarte privind stadiul implementării și operaționalizării decontului precompletat RO e-TVA pe care le prezintă ministrului finanțelor spre analiză și aprobare;
  • f) elaborează recomandări pentru îmbunătățirea modului de dezvoltare, implementare, testare și operaționalizare a decontului precompletat RO e-TVA;
  • g) îndeplinește orice alte atribuții pentru asigurarea implementării, operaționalizării şi gestionării decontului precompletat RO e-TVA, în conformitate cu obiectivele prevăzute în ordonanța de urgență.

Așadar STS ce are rol tehnic și restul organismelor de acolo vor monitoriza activitatea de analiză de bussines? De bussines? Niște instituții publice?! Serios? Acum vor analiza? După ce au dat legea?

Activitatea de dezvoltare și testare a decontului? E clar că nu au nimic definitivat acum. Nici proceduri nici mediu de test nici …nimic. Și rapoartele alea vor sta în pixul ministrului. Care le poate aproba în cel mai minimal format și apoi firmele să se descurce cum știu ele.

Parcă văd mesajele alea – „Subsistem sursa EFACTURA volum informații cod BT 998776772 nu corespunde cu datele din D300 r1c2 și datele din SAFT ledgers sursa 198i937872”, iar o firmă va sta și se va întreba ce a vrut să spună autorul.

Mi-e realmente greață. Să pornești de la premisa că toți fac evaziune pentru că tu stat nu ești în stare să o identifici ori nu vrei și să muți munca de verificare de la tine la firme și să le și pedepsești pentru asta, e sfidător.

Instrumentul acesta al amenințării cu amenda și inventarea de obligații peste obligații este unul ce a devenit obositor și contraproductiv. Eu ce să zic când statul, din banii mei, plătește sinecuri? Când cumpără la suprapreți bunuri? Când ține angajați plătiți să nu facă nimic? Eu ce să zic.

Ce să zic când statul modifică peste noapte legile și vorbește de predictibilitate? Acest cuvânt și-a pierdut sensul în România.

 


 

OUG 69/2024 ce tocmai s-a publicat, este ordonanța ce modifică OG 28/1999 privind aparatele de marcat fiscale și OUG 120/2021 privind sistemul e-Factura.

Case de marcat – OG 28/1999

Modificările aduse acestui act normativ sunt minore ca text. Ca implicații însă aceste modificări vor duce la costuri suplimentare.

Ce se modifică?

  • În cazul bonurilor fiscale emise către persoane ce solicită înscrierea codului fiscal pe bon, acum se spune că se înscrie codul de identificare fiscală a acestuia (înainte era reglementată înscrierea codului de TVA al clientului). În realitate pe acele bonuri, în cazul neplătitorilor de TVA era înscris codul fără RO al acestora. Această modificare legislativă nu face altceva decât să alinieze cumva legislația la ceea ce se întâmpla oricum.
  • Se introduce această obligație legată de informațiile ce se tipăresc pe bon: „data și ora emiterii bonului fiscal, numărul de identificare al bonului fiscal, precum și seria fiscală a aparatului de marcat electronic fiscal definit la art. 3 alin. (2) se tipăresc pe bonul fiscal și sub formă de cod QR.

Adică elemente ce se tipăresc și acum pe orice bon urmează să fie tipărite în continuare, dar casele vor trebui să tipărească și un cod QR ce să conțină acele elemente.

Motivația este aceasta: „introducerea elementelor suplimentare pe bonul fiscal în format QR facilitează preluarea automată de date de către aplicații informatice, în vederea verificării de către contribuabili, inclusiv de pe dispozitive mobile, a realității emiterii, cu un aparat de marcat fiscalizat, a bonurilor fiscale primite de la operatorii economici”.

Vreau să știu câte persoane, câte firme știți voi, să fi vrut să verifice dacă datele înscrise pe un bon fiscal ce are NUI atribuit de ANAF, sunt reale sau nu. Adică dacă acea serie este ok. Și ce aplicații există ce preiau aceste elemente în acest moment în evidența lor? Că eu sincer nu știu pe nimeni să pună la îndoială acele elemente înscrise pe un bon fiscal. Și nici nu știu ce relevanță are pentru cumpărător seria fiscală a aparatului fiscal emitent al bonului. Este relevant pentru aplicația cumpărătorului, numărul, data bonului, conținutul acestuia – dacă ține loc de factură simplificată și metoda de plată folosită.

Contribuabilii vor face un mare nimic. Adică cu sau fără acel cod QR aceleași informații sunt și acum scanate și recunoscute de unele aplicații.

Ce se întâmplă cu casele de marcat actuale? Păi vor fi testate la ICI. Și dacă ICI zice că ele pot tipări cod QR înseamnă că sunt ok, dacă nu, cei care le dețin, ghinion, vor fi nevoiți ca în maxim doi ani să cumpere altele! Adică o casă cumpărată azi cu 1000 lei o schimbi că nu poate imprima un cod QR.

Cum știe ICI că poate sau nu tipări acel cod QR când ține de producătorul casei să modifice softul existent cu unul ce teoretic poate face asta? Nu e clar, dar probabil dacă producătorul nu modifică softul sau spune că tehnic e imposibil să pună un astfel de soft, ICI va spune că asta e, casa nu poate tipări cod QR și cei care dețin acel model vor fi nevoiți să cumpere altă casă de marcat.

Uite așa se creează cerere în piață. Vii periodic și mai inventezi ceva, ce real nu ajută pe nimeni, pentru ca unele firme să vândă case de marcat. Peste vreo 5 ani vor cere probabil să fie în cod QR și alte informații și iarăși o luăm de la capăt. Ori vor cere ca o casă de marcat să salveze în cloud fiecare bon emis. Și iar avem modificări și cumpărăm alte case de marcat.

Cum cresc costurile? Păi la cei care au case ce pot tipări acel cod, cu siguranță prin plata unui update al softului casei și/sau driverului casei. Adică adaptări ale softurilor existente. La cei ce, iată, au avut ghinion și au case ce nu pot tipări cod QR costurile cresc prin cumpărarea unei case de marcat noi, prin adaptarea softurilor folosite dacă ele sunt conectate la un PC.

Contează asta pentru MF? Nu. Combate evaziunea acel cod QR? Sub nicio formă! Justificarea implementării lui este hilară și lipsită de logică și nu ajută pe absolut nimeni decât pe acele firme ce vând case de marcat.


e-Factura

Când ziceai că începe să se așeze treaba cu e-factura și că încep să funcționeze lucrurile, cu mici sincope, mai rare, dar existente, vine MF cu modificări la acest sistem.

  • De la 1 iulie 2024 termenul de trimitere în sistemul e-factura este de 5 zile calendaristice nu lucrătoare.
  • De la 1 iulie 2024 pe relația B2C – se pot emite facturi opțional. Adică o factură emisă de o firmă către o persoană fizică se va putea trimite și ea în sistemul e-Factura chiar dacă nu este una pentru servicii turistice achitate cu vouchere de vacanță ce acum e obligatoriu să fie trimisă. Însă de la 1 ianuarie 2025 trimiterea în e-Factura a oricărei facturi emise pe relația B2C va deveni obligatorie. Excepție vor face facturile simplificate emise în condițiile legii. Adică bonurile fiscale cu cod fiscal al clientului ori acele facturi emise de operatori ce au primit aprobarea de la MF pentru a emite acest tip de facturi.
  • Problema facturii emise către persoane fizice este una ce ține de datele personale. Standardul e-Factura va obliga pe cei care emit facturi către persoane fizice să le ceară CNP. Altfel o factură fără CNP nu se va putea trimite prin acest sistem.
  • În cazul bunurilor valorificate prin executare silită – cei care valorifică prin executare silită bunurile respective sunt cei obligați la emiterea facturii și, implicit, la trimiterea ei în sistemul e-Factura și nu furnizorii în numele cărora se emit acele facturi.
  • Se va înființa, cum altfel, un Registru – RO e-Factura executări silite.
  • Nu există obligația de a se trimite în sistemul e-Factura acele facturi emise pentru operațiuni ce nu intră în sfera TVA ori nu se cuprind în baza de impozitare a TVA (286 cod fiscal – alineatul 4). De exemplu dacă emiteți o factură de penalități ce nu intră în baza de impozitare a TVA conform art.286 CF, nu veți avea obligația de a trimite în e-Factura acea factură.
  • Autofacturile emise de persoanele impozabile stabilite în România conform art. 266 alin.2 CF, în baza prevederilor art. 319 alin. 8 CF, se consideră facturi emise în relația B2B. Cine emite autofactura o va trimite în sistemul RO e-Factura.
  • Misiunile diplomatice, oficiile consulare, Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiții, organism internaționale (altele decât cele menționate înainte), recunoscute ca atare de autoritățile publice din România, forțele armate ale altor state membre ori ale NATO – nu sunt obligate să transmită facturi prin acest sistem, dar dacă doresc se pot înscrie în sistemul RO e-Factura. Furnizorii lor din România vor trimite facturile către aceștia prin sistemul e-Factura doar dacă beneficiarul facturii este înscris în acel registru.
  • Asociațiile și fundațiile, partidele politice, cultele, care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 CF, nu au obligația utilizării sistemului național RO e-Factura pentru facturile emise în perioada 1 iulie 2024-30 iunie 2025.
    Acestea pot opta pentru utilizarea e-Factura. În situația în care optează pentru transmiterea facturilor în sistemul național RO e-Factura, aceste persoane sunt obligate să fie înregistrate în Registrul RO e-Factura opțional.
    Dacă acestea vor desfășura activități economice au obligația de a solicita înscrierea în Registrul RO e-Factura obligatoriu până la data de 1 iulie 2025, în cazul în care nu au optat deja pentru aplicarea sistemului RO e-Factura. Persoanele prevăzute la alin. (1) care încep să desfășoare activități economice după data de 30 iunie 2025 au obligația de a solicita înscrierea în Registrul RO e-Factura obligatoriu înainte de a începe desfășurarea activităților economice și sunt înscrise în registru în termen de 3 zile lucrătoare de la data solicitării.
  • Cei care vor factura către aceste asociații și fundații (neînregistrate în scopuri de TVA) ori către partide sau culte, livrări bunuri ori prestări de servicii – nu au obligația transmiterii facturilor emise către acestea prin sistemul e-Factura, cu excepția situației în care beneficiarii sunt înscriși în Registrul RO e-Factura opțional sau, începând cu data de 1 iulie 2025, în Registrul RO e-Factura obligatoriu.
  • Nu este interzis să trimiteți prin e-factura orice factură chiar dacă beneficiarul nu este înscris în acel registru.
  • Agricultorii persoane fizice care aplică Regimul special pentru agricultori prevăzut la art. 315^1 CF, nu au obligația utilizării e-Factura pentru facturile emise în perioada 1 iulie 2024-30 iunie 2025.
    Aceștia pot opta pentru utilizarea e-Factura. În situația în care optează pentru transmiterea facturilor în sistemul e-Factura, aceste persoane sunt obligate să fie înregistrate în Registrul RO e-Factura opțional caz în care sunt înscrise în Registrul RO e-Factura, opțional, începând cu data de 1 a lunii următoare exercitării opțiunii.
  • Agricultorii – persoane fizice înscriși în registrul agricultorilor – au obligația de a solicita înscrierea în Registrul RO e-Factura obligatoriu până la data de 1 iulie 2025, în cazul în care nu au optat deja pentru aplicarea sistemului RO e-Factura.
    De asemenea cei care încep să desfășoare activități economice după data de 30 iunie 2025 au obligația de a solicita înscrierea în Registrul RO e-Factura obligatoriu înainte de a începe desfășurarea activităților economice și sunt înscrise în registru în termen de 3 zile lucrătoare de la data solicitării.
  • Operatorii economici care livrează bunuri/prestează servicii către agricultorii – persoane fizice – înscrise în registrul agricultorilor nu au obligația transmiterii facturilor emise către aceștia prin sistemul RO e-Factura, decât dacă beneficiarii sunt înscriși în Registrul RO e-Factura opțional sau, începând cu data de 1 iulie 2025, în Registrul RO e-Factura obligatoriu.
  • Se reglementează posibilitatea notificării ANAF pentru cazul în care beneficiarii unei facturi, ce este obligatoriu a fi transmise prin sistemul RO e-Factura, nu primesc facturile prin sistem în termenul de 5 zile de la emiterea facturii, pentru livrări de bunuri/prestări de servicii pentru care plata se face la momentul livrării/prestării
  • Procedura de notificare și măsurile ce urmează a fi luate de organul fiscal în vederea transmiterii facturilor de către emitenți prin intermediul sistemului se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
  • Cu toate că se introduce posibilitatea de notificare, iată că nu se scutesc de sancțiuni beneficiarii. Ar fi fost logic să scutești de sancțiunea cu 15% din valoarea facturii pe cel care a primit factura fizic și a și achitat-o, nu a primit-o prin sistemul e-factura și a notificat ANAF în acest sens. Așa cum este acum formulată legea dacă primești factura fizic și o înregistrezi fără să o fi primit prin e-factura, înseamnă contravenție. Și devine stupid să consideri contravenție o faptă notificată la ANAF și a cărei rezolvare nu depinde de tine ci de un terț.

Mici precizări legate de e-Factura

  • O factură ce apare trimisă cu același număr și dată la ANAF se stornează. Nu. Nu se stornează. Trebuie verificat dacă nu cumva a doua factură este una corectată. Dacă e dublată în sistem se notifică ANAF legat de acest lucru deși normal sistemul nu ar trebui să permită trimiterea a două facturi identice. Din păcate un singur caracter schimbat în factura inițială înseamnă o altă factură pentru ANAF chiar dacă numărul și data sunt identice cu una trimisă inițial.
  • Factura nu mai poate fi trimisă tipărită ori prin mail. Fals. Nu există absolut nicio interdicție în acest sens. Obligația de a trimite facturile prin sistemul e-Factura nu înseamnă că acestea nu pot fi trimise și listare ori în format pdf mai departe. De altfel am și arătat mai sus că sunt cazuri în care facturile se pot trimite mai departe ca până acum.
  • Dacă nu am obligația de a trimite factura în sistemul e-factura nu o pot trimite. Fals. O pot trimite, doar că nu înseamnă că beneficiarul – care nu este înregistrat în registrul RO e-Factura – o și primește ori că se consideră primită de acesta. De aceea în aceste cazuri e necesar să se trimită, mai departe ca până acum.
  • Nu pot deduce cheltuiala sau TVA dacă factura nu este primită prin e-Factura. Eu zic că e fals. Pot deduce. Dacă factura e obligatoriu să-mi fie trimisă prin e-Factura și nu este, înregistrarea ei la mine duce la o sancțiune egală cu 15% din valoarea facturii

18 comentarii

    1. Tot vei prinde cel puțin o lună în care vei avea de verificat datele. Cel puțin o lună.
      În plus asta nu este o opțiune pentru cei care au cifra de afaceri dpvd al TVA peste plafon ori pentru cei care, din rațiuni fiscale aleg să devină plătitori de TVA.

  1. Daca:
    (i) decontul precompletat RO e-TVA contine date si informatii privind opratiunile economice declarate si transmise de persoanele impozabile in sistemele informatice ale MF SI ANAF- art.2.-(1), din ordonanta;
    (ii) persoanele impozabile pot solicita electronic rapoarte privind datele si informatiile din sursele de date utilizate – art.2.-(5) teza a 2-a, din ordonanta;
    (iii) pentru a da un rost real acestui proiect de digitalizare si atingerii obiectivelor implementarii,
    Decontul precompletat RO e-TVA sa aiba denumirea Decont RO e-TVA, sa constitue titlu de creanta iar in/la continul acestuia (sa contina suplimentar coloane cu antet: diferente baza, diferente TVA, justificarea diferentelor, etc.) sa fie incorporat, prin procedeu informatic, actualul format D300.
    Se cunoaste, ca si la nivelul contribuabililor, se utilizeaza sisteme informatice de tinerea evidentei contabile si fiscale a tuturor operatiunilor economice. Asadar, la primirea decontului RO e-TVA persoana impozabila incarca decontul TVA cu datele si informatiile din evidenta proprie, diferentele ( daca exista) vor fi justificate, in conditiile unei evidente tinuta conform cu normele aplicabile, oricand in timp real si corect, nemaifiind necesare formulare, termene,etc. cum sunt: formular Notificare diferente operatiuni impozabile; formular Notei explicative privind diferentele RO e-TVA. De asemenea, decontul RO e-tva sa permita atasarea de fisiere pdf. semnate digital a jurnalelor de TVA (Cumparari, Vanzari), altor fisiere. Sunt sigur ca daca procedurile de implementare a acestui proiect de digitalizare RO e-TVA porneau de jos in sus, de la nivelul celor care infaptuiesc actul economic, printr-o atragere si ascultare cat mai larga a acestora, rezultatul putea fi altul decat cel prognozat prin actualele proceduri, in opinia mea, facute la presiune politica.

    1. Decontul E-TVA să constituie titlu de creanță? Așa, din prima? Pe bune? La câte societăți plătitoare de TVA ții evidența?

    1. Știu că sunt cumulative. Dar dacă am prestări de servicii pe intracomunitar se face diferența la valoare, nu pe TVA. Și acolo e din start 100% diferența și în mod cert mai mare de 1000 lei.
      În plus diferența asta nu este clar dacă e la nivel de rând ori la total. Că pe rând poate să se încadreze în limite, dar pe total nu.
      Și, mai mult, tot în ordonanță spune că dacă ANAF consideră că poate exista un risc fiscal poate trimite notificarea și la cei ce au diferență mai mică. Și crede-mă că am avut o notificare pentru 1830 lei la firmă cu CA de 6.000.000 lei și impozit pe profit de 450.000 lei. Sau notificare pentru o redevență deja achitată, redevență de 180 lei.

  2. Pragul de semnificatie ce indelineste conditiile cumulative de minim 20% in cota procentuala si o valoare absoluta de minimum 1.000 lei rezulta din compararea valorilor inscrise in randurile din decont_300 TVA cu cele corespunzatoare de decont RO e-TVA coloana “TVA”.
    In situatia in care pentru anumite randuri nu este permisa inscrierea sumelor in coloana “TVA” identificarea diferentelor se realizeaza prin compararea sumelor inscrise in coloana “Valoare”.

    1. Dar tor nu e clar dacă se face compararea rând cu rând sau se cumulează rândurile și se face diferența pe total.

      1. La art.5(1) din ordonanta, sintagma “identifica diferente semnificative” inlatura, in opinia mea, posibilitatea cumularii valorilor care depasesc pragul. Textul articolului antementionat, nu are o redactare unitara, in sensul ca teza a 1-a prevede ca se identifica diferente semnificative rezultate din compararea valorilor precompletate si valorile completate prin decont 300 iar la teza a 2-a diferentele semnificative rezulta din compararea valorilor inscrise in randurile decontului 300 cu cele corespunzatoare randurilor din decontul RO e-TVA.

  3. Eu as zice ca ar fi mai corect sa transmita decontul e-TVA pana pe 25 ale lunii si sa modifice termenul pt depunerea D300 de catre contribuabili pe 30 ale lunii, iar termenul pt Nota explicativa sa fie pana la urmatorul 25. Sa nu mai introduca termene noi in cursul lunii, pt ca si asa avem destule!

  4. Din aparitiile publice ale ministrului finantelor se intelege ca nu exista, in acest moment, dorinta de a se renunta la acest proiect. De asemenea, am putea intelege ca in bugetul pe anul 2024 au fost prevazute venituri din TVA si pe seama unei presupuse digitalizari, iar aceasta (digitalizarea) nu poate fi implementata din varii motive. Totusi, daca s-a legiferat atat de instant cu acest mecanism, mare consumator de resurse pentru stat si pentru contribuabili, pentru prima faza consider ca obligatia transmiterii Notei justificative privind diferențe RO e-Decont TVA să fie doar pentru cei care înregistrează diferențe în plus la TVA de dedus (nu și cei care au dedus valori mai mici de TVA decât cel înscris în predecont) sau în minus la TVA colectat (nu și cei care TVA-ul colectat este mai mare decât cel înscris în predecont), fara prag de semnificatie. Ulterior, pragul de semnificatie, sa fie aplicabil doar in masura in care, pe baza de analize publice, efectuate du furnizate de catre CNIF, acesta se justifica. Referitor la termene, nu-i prea corect, ca acestea sa fie modificate/stabilite prin ordine ANAF, initial, acestea fiind stabilite prin lege.

  5. 27 iunie 2024 | Detalii proiect
    Proiect de ordin al președintelui ANAF pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului “Decont precompletat RO e-TVA”

  6. Buna ziua!
    Pentru firmele de agricultura, care si transporta cerealele (orz, grau, etc.) si care depasesc cele 500 kg si 10.000 lei, au obligatia transmiterii prin e-transport? Daca da, ce cod aleg la NC , de exemplu pentru grau?

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *