Despre ajutorul Horeca. Mici povești adevărate.

01 Jul 2021 | Diverse, Legislatie | 5 comentarii2488 vizualizari
Despre ajutorul Horeca

De câteva zile subiectul zilei printre profesioniștii contabili este raportul de expertiză contabilă extrajudiciară pentru firmele ce desfășoară activități care sunt considerate eligibile pentru obținerea ajutorului de stat.

La rugăminte unor prieteni sau cunoștințe am cedat și am întocmit și eu pentru 4 firme aceste rapoarte. De asemenea am interacționat și cu alți colegi ce au lucrat la astfel de rapoarte, așa că pot povesti ce mi s-a întâmplat și mie și unor colegi de-ai mei legat de acestea:

1. Datele expertului/auditorului nu apar pe site-ul pe care se încarcă datele

Spre exemplu codul meu de parafă nu apărea vizibil în sistemul celor de la ministerul economiei. Aici, mărturisesc, vina este a mea. Deși am depus raportul CECCAR în ianuarie, deși am achitat tot atunci, la zi, toate cotizațiile, iar raportul a fost validat cu succes, am omis să mă programez pentru a mi se ștampila carnetul. Așa că apăream ca fiind fără viză. S-a rezolvat după ce m-am programat și mi s-a ștampilat carnetul. Cumva mă așteptam să apar cu viză valabilă câtă vreme mi-am îndeplinit obligațiile față de CECCAR și să apar pe site ca fiind automat validat și cu viză câtă vreme am raport valid și cursurile și taxele la zi. Asta cred că e o chestie pur birocratică, acum, în secolul 21 – să apari cu viză validă numai după ce ai ștampila pusă în carnet și cred că e ceva ce ar trebui să se schimbe. Dacă și când ai avea nevoie de ștampila respectivă să o primești atunci. Dar trecând peste asta, în cazul meu, vina în acest caz îmi aparține și faptul că nu m-am programat în ianuarie la validarea raportului

Cazuri ca al meu, în care codul de parafă al expertului contabil sau auditorului, au fost mult mai multe și nu au fost toate generate de situații de genul celor din cazul meu. Așa că una din soluții a fost ca datele expertului/auditorilor să fie încărcate manual. Solicitarea trebuia făcută pe mail. Aparent au fost atât de multe solicitări încât adresa de mai s-a blocat, iar acum solicitarea se face prin telefon. Detalii se găsesc în articolul de pe startupcafe.ro.

Aici, tipic românesc, se solicită nu doar numărul de carnet al expertului și numele lui ci și CNP-ul acestuia. De ce ar fi nevoie de CNP? Nu știe nimeni. Pe site CECCAR se poate verifica tabloul membrilor fiecărei filiale folosindu-se doar numele expertului fie că este persoană fizică, fie că este persoană juridică. Iar întrebarea este: la ce folos CNP dacă raportul este întocmit de o societate comercială membră CECCAR?

2. Incertitudinea și modificările foarte din scurt, una pe zi, a procedurilor.

Până vineri, 25 iunie 2021, nu s-a știut data deschiderii procedurii, iar anexa 7 care trebuia completată avea o informație despre valoarea în EUR a bazei de calcul a ajutorului de stat, valoare în EUR ce se calcula la un curs din viitor pe care nimeni nu avea cum să-l cunoască. Așa că rapoartele de expertiză nu aveau cum să fie finalizate ori să conțină și acea anexă pentru simplul motiv că nimeni nu putea completa valoarea în EUR. Abia în acea zi s-a modificat pentru a doua oară procedura și s-a modificat și anexa 7 eliminându-se informația despre valoarea în EUR a bazei de calcul, lucru firesc de altfel, pentru că, logic, dacă eu îți dau valoarea în lei, tu, stat, poți calcula valoare în EUR la cursul BNR din orice zi vei dori.

Ca idee, procedura la OUG 224/2020 a fost publicată la 14 iunie. Adică au fost necesare cinci luni și jumătate pentru elaborarea și publicarea ei. Iar în 18 iunie, 24 iunie și 25 iunie a mai fost modificată de trei ori. Un lucru bun este că una din modificări a indicat și prelungirea cu 12 zile a termenului de înscriere. Dar la cum merg lucrurile, nu sunt sigur că va fi suficient.

3. Rapoartele de expertiză.

Aici a fost o întreagă poveste și începem cu forma în sine a raportului.

CECCAR a elaborat un model de raport, dar până la data la care acel model a fost elaborat de către CECCAR, au fost experți care l-au redactat așa cum au știut ei. Deși ceea ce a pus la dispoziție CECCAR este un model, unii consultanți ce au contractat cu firmele potențial beneficiare a acestui ajutor de stat serviciile de încărcare pe site-ul pus la dispoziție a datelor cerute de procedura la OUG 224/2020, au început să bage de vină acelor rapoarte redactate de către colegi experți așa cum au crezut ei de cuviință, motivul invocat fiind că forma nu este conform mdelului CECCAR. Cumva au crezut că CECCAR obligă la utilizarea acelui raport și automat îl cer pe acesta ca fiind obligatoriu ca formă. Unii au refuzat refacerea lui alții l-au refăcut. Informațiile despre cifre și date contabile erau oricum aceleași, doar forma era diferită.

Conținutul raportului.

Pentru a vedea ce anume trebuie să conțină raportul de expertiză, să mergem la legislație.

Art.2 alin2 din OUG 224/2020, definește ce este baza de calcul pentru ajutorul HORECA, în cazul celor ce o determină în funcție de cifra de afaceri:

(2) Baza de calcul al ajutorului reprezintă:

a) pentru beneficiarii care raportează cifra de afaceri, diferența dintre cifra de afaceri obținută din activitatea eligibilă aferentă anului 2019 și cifra de afaceri obținută din activitatea eligibilă aferentă anului 2020;

iar art. 2 alin 3 spune așa:

(3) Baza de calcul al ajutorului, calculată conform prevederilor alin. (2), este certificată și asumată fie de către un expert contabil sau o societate de expertiză contabilă membru/membră al/a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, selectat/selectată și remunerat/remunerată de către aplicant, fie de către un auditor financiar sau o firmă de audit autorizat/autorizată în România, care sunt membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România, selectat/selectată și remunerat/remunerată de către aplicant.

De asemenea în procedura la OUG 224/2020, avem punctul 4, care la rândul său la pct. 4.3 și 4.4 arată cum se determină baza de calcul (pct. 4.3), cu anumite precizări (pct. 4.4):

4. Modalitatea de acordare a ajutorului de stat
….
4.3. Baza de calcul al ajutorului reprezintă:

a) pentru beneficiarii care raportează cifra de afaceri, diferența dintre cifra de afaceri obținută din activitatea eligibilă aferentă anului 2019 și cifra de afaceri obținută din activitatea eligibilă aferentă anului 2020;

4.4. În stabilirea activităților eligibile care vor intra în baza de calcul, se fac următoarele clarificări:

iar la punctul 4.5 spune despre raportul de expertiză:

4.5. Baza de calcul al ajutorului, calculată conform prevederilor art. 4.3 și 4.4., este certificată și asumată fie de către un expert contabil sau o societate de expertiză contabilă membru/membră al/a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, selectat/selectată și remunerat/remunerată de către aplicant, fie de către un auditor financiar sau o firmă de audit autorizat/autorizată în România, care sunt membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România, selectat/selectată și remunerat/remunerată de către aplicant.

Pornind de la textele de mai sus, date de către legislație, ce anume trebuie că certifice expertul contabil prin raportul său?

Răspunsul este evident: exclusiv cifra de afaceri aferentă activităților eligibile spre finanțare (sau elementele substitutive dacă entitățile nu raportează cifră de afaceri) precum și baza de calcul a ajutorului de stat determinată în funcție de această cifră de afaceri sau elementele utilizate în locul acesteia dacă beneficiarii nu raportează cifră de afaceri.

Doar atât. Legea nu cere ca raportul să certifice sau să asume altceva în afară de baza de calcul. Că determinarea bazei de calcul implică evident indicarea cifrei de afaceri e altceva, dar expertul este obligat să certifice și să își asume exclusiv baza de calcul.

Tutorialul video care a complicat lucrurile legate de raport.

Vineri, 25 iunie 2021, Ministerul Economiei a publicat pe site un tutorial video în care arată cum se vor introduce datele pe site.

Acest tutorial a dus la alte discuții. De ce? Simplu. Pentru că în el arată că cifra de afaceri TOTALĂ se va introduce pe site, defalcată pe coduri CAEN, urmând ca sistemul să arate pe codurile CAEN eligibile, care este baza de calcul a ajutorului de stat.

De ce ar avea un impact asta asupra raportului? Simplu, pentru că în multe rapoarte făcute, firme care aveau activități eligibile pe două coduri CAEN, de exemplu CAEN 5510 și 5610, au determinat cifra de afaceri și baza de calcul pe valorile cumulate a veniturilor din cele două activități așadar a fost necesar să refacă rapoartele și, desigur, calculul bazei.

În ordonanță spune, într-adevăr că baza se determină ca diferență între cifra de afaceri din 2020 și 2019, cifră obținută din activitatea eligibilă (nu activitățile eligibile), dar era recomandat să treacă asta și în procedură la precizări (pct.4.4). Însă cum o astfel de societate are mai multe activități eligibile experții au determinat pe suma cifrelor de afaceri acea bază de calcul. Determinarea distinctă nu are un impact semnificativ pentru că matematic e aceiași diferență, dar implica evident, refacerea raportului cu indicarea distinctă, pe coduri CAEN a cifrelor de afaceri și a bazei de calcul.

A doua problemă generată de acest tutorial a apărut din senin. Fără o justificare legală în spate, doar imaginile din tutorial, consultanții ce încarcă datele pe site au început să ceară refacerea rapoartelor de expertiză cerând – repet – fără a justifica cu o prevedere legală, ca raportul să defalce TOATĂ cifra de afaceri realizată în 2019 și 2020 pe toate codurile CAEN.

Eu, personal, am refuzat categoric să fac asta. Legea mă obligă să certific și să îmi asum doar baza de calcul a ajutorului de stat, iar pentru asta am indicat defalcat pe activități care au fost cifrele de afaceri ale activităților eligibile. Așadar am respectat în raport ceea ce era obligația mea. Nu mi se cerea nicăieri să certific și să indic, defalcat pe coduri CAEN întreaga cifră de afaceri, indiferent de codurile CAEN.

Acei consultanți omit un lucru simplu: pe platformă dânșii sunt reprezentanții LEGALI ai firmei chiar dacă sunt împuterniciți de către firmă. Ei acolo acționează în numele firmei și se prezumă că în calitate de reprezentant, fie el și împuternicit, al firmei știe și are la dispoziție informații furnizate de către firmă pentru a opera cifra de afaceri defalcată pe coduri CAEN.

Raportul de expertiză este necesar doar pentru acele coduri CAEN ce sunt eligibile, nu le cere nimeni nicăieri să prezinte un raport care să indice defalcarea pe coduri CAEN a întregii cifre de afaceri.

Dar cum în România, birocrația și modalitățile ingenioase ale statului de a o suplimenta, sportul suflatului în iaurtul scos din congelator a devenit spor național în interacțiunea cu instituțiile statului așa că am ajuns să cerem noi încă vreo 10 hârtii, just in case, nu că cere legea, dar dacă e să ne ceară cineva să le avem acolo, puse de-o parte.

O a treia problemă legată de defalcarea pe coduri CAEN este una legată de tratamentul contabil și de interpretarea legată de cifră a afaceri aferentă activității eligibile. Și am să vă dau două mici exemple:

1. societate cu cod CAEN 5610 – are o cifră de afaceri de 1.000.000 lei din această activitate. Însă facturează către o societate specializată 10.000 lei ulei uzat ca deșeu. Și înregistrează în 703 – venituri din vânzarea produselor reziduale, acele facturi.

Ajunge să aibă o cifră de afaceri totală de 1.010.000 lei din care pentru activitatea eligibilă doar 1.000.000 lei.

Cum va încărca datele pe site în acest caz? Nu există precizări clare. Nu de alta, dar raportul de expertiză a luat în considerare doar 1.000.000 lei ca fiind aferent activității eligibile, însă cei 10.000 lei deși parte a cifrei de afaceri nu are cum să fie alocată unui alt cod CAEN.

2. societate cu cod CAEN 5630 – are un contract de exclusivitate cu un furnizor de băuturi – alcoolice sau răcoritoare, contract prin care poate beneficia din partea acelui furnizor de plata serviciilor de exclusivitate. Societatea i le facturează și ajunge în situația următoare – are 1.000.000 lei din activitatea cu cod CAEN 5630 și 50.000 lei ca servicii facturate pentru oferirea exclusivității produselor furnizorului. Și aici se pune problema: ce cod CAEN ar alege pentru cei 50.000 lei facturați ca exclusivitate?

Eu mă întreb de ce au defalcat pe coduri CAEN toată cifra de afaceri? La ce le-a stat mintea orare și ce relevanță are ce cod CAEN a generat cifra de afaceri ne-eligibilă pentru ajutorul de stat? Nu era logic să ceară operarea cifrei de afaceri totală și apoi, defalcat pe coduri CAEN doar a activităților eligibile?

5 comentarii

  1. Buna seara, as vrea sa va intreb cum considerati veniturile din facturi de comision pentru inchirierea unor aparate de jocuri de noroc in obtinerea ajutorului de stat Horeca? Sunt facturate in baza codului CAEN 5630, inregistrate in 704 si ar fi venituri ne-eligibile din totalul cifrei de afaceri, nu? Multumesc

  2. Buna ziua,dl.Cristi!Tot despre Horeca vreau sa intreb si eu ceva,daca aveti amabilitatea sa-mi raspundeti:Un srl,infiintat pe 29.09.2023,caen 5520-facilitati de cazare pt.vacante si perioade scurte,fara salariati,are 8 camere,cand ii configurez societatea in Saga c,aleg microinteprindere?In dcl 700,trec impozit pe venit,sau pe profit?beneficiaza de vre-o facilitate?Din suflet va multumesc,cu respect Elena.Nu este platitor de tva.

    1. La HORECA poate fi microîntreprindere chiar dacă nu are salariați. Va datora impozit pe profit doar dacă va obține venituri din alte activități și doar pentru acele venituri.

      1. Va multumesc mult,acum am gasit raspunsul,aici pe blog,dar l-am folosit pe cel de pe forum.Inca o data,va multumesc!

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *