Codul Fiscal. Primul proiect de modificare pentru 2014.

Ministerul Finanțelor a publicat în data de 14/11/2013 un proiect de modificare a codului fiscal, proiect ce conține noile prevederi legate de impozitul pe construcțiile speciale, noua modalitate de calcul a accizei, etc.

După cum remarcați, nu e vorba de codul fiscal rescris. E vorba de a publica, urgent, modificările despre care se tot discută de câteva zile.

Să vedem, înarmați cu răbdare și tutun (pentru cine folosește) specifice unui post extrem de lung, care sunt modificările propuse a se aplica de la 1 ianuarie 2014:

1. Se introduce un impozit nou, în lista impozitelor, taxelor și contribuțiilor reglementate de codul fiscal: impozitul pe construcții

2. Contribuabilii inactivi care desfășoară activitate economică în perioada în care au fost declarați inactivi și li s-a anulat codul de înregistrare în scopuri de TVA, vor putea efectua ajustarea TVA pentru bunuri aflate în stoc, servicii neutilizate sau active corporale fixe, inclusiv bunuri de capital, la data re-înregistrării în scopuri de TVA. Ajustarea se va reflecta în primul decont de taxă. Aceștia, în perioada în care au codul în scopuri de TVA anulat, vor colecta TVA pentru operațiunile taxabile realizate în perioada respectivă fiind supuși plății taxei.

3. Cei care au optat potrivit legislației contabile ca exercițiul financiar să fie diferit de anul calendaristic, pot opta ca exercițiul fiscal să fie același cu anul calendaristic. Adică, dacă ați optat ca exercițiul financiar al firmei dvs. să fie de la 1 aprilie anul curent până la 31 martie anul viitor, veți putea opta ca anul fiscal să fie de la 1 ianuarie la 31 decembrie, independent de intervalul de timp ales pentru exercițiul financiar. De ce se poate realiza asta? Pentru că, așa cum am mai scris aici, o entitate are obligația de a conduce evidență contabilă și evidența fiscală, cele două fiind total diferite chiar dacă evidența fiscală folosește date din evidența contabilă și rezultatul evidenței fiscale se înscrie în evidența contabilă.

4. Dividendele primite de o persoană juridică română vor fi venituri neimpozabile dacă sunt primite de la o altă persoană juridică română sau de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situată într-un stat terţ, astfel cum acesta este definit la art.20¹ alin.(3) lit.c), cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, numai dacă persoana juridică română care primeşte dividendele deţine, la data înregistrării acestora potrivit reglementărilor contabile, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende. Până acum veniturile din dividende primite de la o persoană juridică română erau integral neimpozabile.

Dacă societatea obține venituri din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri,  sau din lichidarea acestor persoane juridice, dacă la data vânzării/cesionării inclusiv, contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare sau este în lichidare, atunci acele venituri vor fi neimpozabile.

Similar se va proceda și pentru diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare. Acestea sunt impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării persoanei juridice la care se deţin titlurile de participare, cu excepţia celor aferente titlurilor de participare pentru care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute anterior (limita deținerii de capital să fie inferioară celor 10%).

Pentru ca dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de la o filială a sa situată într-un stat membru, să fie neimpozabile, aceasta trebuie să îndeplinească 3 condiții cumulative. Ultima condiție se modifică astfel: “la data înregistrării venitului din dividende deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 2, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 1 an”, scurtând perioada de la 2 ani la 1 an. La fel și pentru cazul celor primite de un sediu permanent din România.

5. Cheltuielile de sponsorizare și mecenat precum și cele pentru burse private,  se vor calcula ca sume maxim deductibile în limita a 3 la mie din cifra de afaceri sau 20% din impozitul pe profit. Dacă reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul „cifra de afaceri” această limită se determină potrivit normelor.

Noutatea este însă alta. Se acordă posibilitatea de a scădea aceste cheltuieli din impozitul pe profit al exercițiilor fiscale viitoare, prin reportare în următorii 7 ani.
Spre exemplu: o entitate face o sponsorizare în sumă de 15000 lei într-un an fiscal. Limita maxim deductibilă în anul respectiv este 3500 lei. În următorii 7 ani societatea va putea reporta diferența de 11500 lei (15000 lei – 3500 lei) și o va putea deduce din impozitul pe profit din anii următori, respectând stabilirea deductibilității maxime impusă de cele 2 limite (3 la mie din cifra de afaceri sau 20% din impozitul datorat)

6. Dacă gradul de îndatorare e mai mare de 3,  societățile pot reporta suma ce depășește acest grad de îndatorare în anii următori, până la deductibilitatea lor integrală cu excepția cazurilor în care entitatea își încetează activitatea ca urmare a fuziunii sau divizării, caz în care dreptul de reportare se va transfera entităților noi înființate, proporțional cu activele și pasivele transferate. La fel și în situația contribuabililor care nu îşi încetează existenţa ca efect al unei operaţiuni de desprindere a unei părţi din patrimoniul acestora, transferată ca întreg.

7. Dacă o persoană juridică străină rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat din Spaţiului Economic European îşi desfăşoară activitatea în România printr-un sediu permanent şi acel sediu permanent obţine venituri dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat din Spaţiului Economic European iar acele venituri sunt impozitate atât în România cât şi în statul unde au fost obţinute veniturile, atunci impozitul plătit în statul de unde au fost obţinute veniturile, fie direct fie indirect prin reţinerea şi virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit ce se determină potrivit prevederilor prezentului titlu.

La fel se va deduce și pentru persoana juridică străină care obţine venituri dintr-o proprietate imobiliară situată în România sau din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română.

8. Se instituie reguli speciale de declarare și plată a impozitului pe profit, prin plăți anticipate, aplicabile pentru primul an celor ce vor opta ca exercițiul fiscal să fie anul calendaristic deși exercițiul financiar este diferit de acesta.

9. În cazul impozitului pe dividende – acesta nu se calcula în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor deţine, la data plăţii dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioadă de 2 ani împliniţi până la data plăţii acestora inclusiv. Se reduce limita de timp de la 2 ani la 1 an.

10. Vor fi deductibile la calculul venitului impozabil – contribuțiile efectuate în numele angajaţilor la fondurile de pensii facultative, în conformitate cu legislaţia în materie precum şi cele la schemele de pensii facultative calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, efectuate către entităţi autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, în limita echivalentului în lei a 400 de euro pentru fiecare participant, într-un an fiscal. După cum vedeți se introduce posibilitatea ca entitățile autorizate să fie oriunde în UE dar acestea trebuie să fie autorizate și fondul către care se plătește să fie definit astfel de către ASF.

11. Cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, altele decât instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi, sunt limitate ca deductibilitate la nivelului dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, pentru împrumuturile în lei, în vigoare la data restituirii împrumutului şi respectiv, nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută. Nivelul ratei dobânzi se actualizează și se publică prin hotărâre de Guvern.

12. Determinarea venitului impozabil din salarii – se face prin aplicarea cotei de impozit asupra bazei de calcul. Baza de calcul se determină diferit pentru funcția de bază și în afara funcției de bază. Regulile sunt cele cunoscute: baza de calcul se stabilește prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii, cu respectarea prevederilor Uniunii Europene sau ale convenţiilor/acordurilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială în care România este parte, iar în cazul funcției de bază se mai scad și deducerea personală, contribuția sindicală plătită în luna respectivă și contribuţiile la fondurile de pensii facultative, la schemele de pensii facultative calificate, efectuate către entităţi autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, în limita anuală a echivalentului în lei a 400 de euro. Textul modificat detaliază partea de contribuții sociale și partea legată de pensiile facultative.

13. În cazul veniturilor din arendă obținute în natură, dacă prețurile medii, în funcție de care se calculează venitul, se modifică în cursul anului fiscal, noile prețuri vor duce la recalcularea venitului începând cu data de 1 a lunii următoare comunicării lor către direcțiile regionale fiscale.

14. Pentru venituri din arendă nu se va mai putea opta pentru impunerea în sistem real în baza contabilității în partidă simplă.

15. Dacă pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor se datorează, conform titlului IX² din codul fiscal, contribuții sociale, acestea se vor deduce din venitul realizat indiferent de modul de impunere (în sistem real, norme de venit sau cote forfetare de cheltuieli)

16. Cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee şi leguminoase pentru producţia de masă verde destinate furajării animalelor,  în cazul persoanelor fizice/membrilor asocierilor fără personalitate juridică pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit şi a celor prevăzute la art. 72 alin. (2) nu generează venit impozabil numai dacă sunt deţinute de contribuabilii respectivi.

17. Se precizează că normele de venit din agricultură sunt pentru acele categorii de produse vegetale și animale prevăzute la art.72 alin.2 din codul fiscal și se abrogă tabelul cu normele de venit pentru perioada 1/02/2013-31/12/2013 prevăzut la art.73 alin.3 cod fiscal.

18. Veniturile din promovarea produselor/serviciilor nu mai sunt cele stabilite de lege, ci sunt cele rezultate ca urmare a practicilor comerciale.
Materialele publicitare, pliantele, mostrele, punctele bonus acordate cu scopul stimulării vânzărilor nu reprezintă venituri impozabile.

19. Orice venituri identificate de organele fiscale, în baza Codului de Procedură Fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei de impozitare. Dacă până acum aceasta era obligatoriu ajustată exclusiv pe baza procedurilor şi metodelor indirecte de reconstituite a veniturilor sau cheltuielilor, acum ajustarea pe aceste proceduri și metode nu mai este exclusivă. Este posibilă, dar nu e exclusivă.
O astfel de abordare poate genera însă abuzuri de drept. Pentru că un organ fiscal poate ajusta baza de impozitare și după metode empirice și neargumentate economic în baza unor opinii personale mai degrabă decât în baza unei metodologii clare. Nu spun că așa se va întâmpla, dar se poate deschide calea spre așa ceva.

20. Pierderea fiscală se reportează și pentru veniturile din silvicultură și piscicultură pentru 5 ani.

21. Plățile anticipate în contul impozitului pe venit se vor efectua în 4 rate egale până la 25 a ultimei luni din trimestru, iar plata impozitului anual se va efectua conform deciziei de impunere.

22. În cazul în care, în perioada de prescripţie a obligaţiilor fiscale, organele de inspecţie fiscală constată nedepunerea declaraţiei de venit, termenul scadent al obligaţiei de plată stabilită în urma verificărilor este termenul limită prevăzut pentru emiterea deciziilor anuale de impunere stabilit prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

23. Pentru persoanele fizice nerezidente în România, dar care sunt rezidente ale unui stat membru UE sau al Spațiului Economic European, se introduc reguli speciale privind deducerile ce i se pot acorda. Acestor persoane beneficiază de aceleaşi deduceri ca şi persoana fizică rezidentă, la stabilirea bazei de calcul pentru veniturile impozabile obţinute din România. Baza de calcul se determină după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcţie de natura acestuia.
Limita deducerilor este aceiași cu cea stabilită prin legislația din România pentru persoanele fizice rezidente
Deducerile se acordă dacă persoana fizică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat din Spaţiul Economic European prezintă documente justificative şi dacă acestea nu sunt deduse în statul de rezidenţă al persoanei fizice.
Regulile speciale, privind deducerile, nu se aplică acelor persoane rezidente într-un stat din Spațiul Economic European (altul decât un stat membru UE), cu care România nu are are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii

24. Dacă din străinătate se obțin venituri ce, potrivit codului fiscal, în România ar fi neimpozabile, atunci acestea vor fi considerate neimpozabile.

25. În cazul veniturilor din arendare realizate în 2013 și a căror venit anual impozabil a fost stabilit în sistem real, obligațiile fiscale sunt cele aflate în vigoare la data stabilirii venitului.

26. Se modifică criteriul legat de veniturile din consultanță și management pentru microîntreprinderi. Se elimină astfel posibilitatea ca o societate să emită o factură de consultanță pe o sumă derizorie ieșind astfel de la impunerea ca microîntreprindere. Va fi nevoie ca veniturile din consultanță și management să fie de peste 20%, inclusiv, din venitul total pentru ca o societate să nu fie încadrată ca microîntreprindere.

27. Dacă o microîntreprindere va realiza mai mult de 65000 de euro într-un an sau dacă va obține venituri din consultanță/management în proporție de peste 20%,  va trece la impozit pe profit de la data de întâi a primei luni din trimestrul în care are loc depășirea, impozitul pe venit fiind considerat plată anticipată în contul impozitului pe profit.

28. Se repară, în sfârșit, nedreptățile de la acest titlu.  Nu pot să nu mă întreb de ce MF nu a făcut chestia asta mai demult. Pentru că nu era în interesul său, evident. Dar iată că o face. Destul de tardiv, dar o face. La ce mă refer:
– se elimină precizarea legată de subvenții. Până acum erau neincluse în baza de impozitare doar subvențiile din exploatare. Acestea erau venituri neimpozabile, dar mai existau și alte tipuri de venituri din subvenții – cele pentru investiții de exemplu, ce, din păcate, nu erau excluse. După modificarea codului fiscal, orice venit din subvenții va fi venit neimpozabil.
– se elimină din categoria veniturilor impozabile și veniturile din diferenţe de curs valutar,  veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanţelor şi datoriilor în lei în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial. Adică acele venituri ce sunt datorate exclusiv fluctuațiilor cursului valutar.
– se scad din veniturile totale și veniturile din reduceri comerciale acordate ulterior facturării, adică acele reduceri ce se contabilizează prin contul 709. Acum acestea sunt ignorate de MF în sensul că impozitul se aplică asupra venitului obținut din vânzarea de bunuri, la valoarea lui integrală, neinfluențată de reducerea comercială, chiar dacă reglementările contabile spun clar că aceste reduceri, deși înregistrate prin cont de clasa 7 nu sunt venit ci reduc venitul obținut din vânzarea bunurilor.

29. Se adaugă însă la veniturile impozabile, mărindu-se baza de impozitare, și următoarele:
– reducerile comerciale primite (cele ce se contabilizează prin contul 609) – reduceri care, culmea, nu reprezintă un venit și nu a reprezentat niciodată așa ceva ci o ajustare a cheltuielilor. Dar, MF procedează ca de obicei – ce dă cu o mână, ia cu cealalată.
– în trimestrul IV al fiecărui an, în baza de impozitare se va include și diferenţa favorabilă dintre veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanţelor şi datoriilor în lei în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului.

30. Veniturile din dividende plătite de o persoană juridică română sau persoană juridică cu sediul social în România, înfiinţată potrivit legislaţiei europene, unei persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene ori unui sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene, situat într-un alt stat membru al Uniunii Europene sunt scutite de impozit, cu respectarea cumulativă a unor condiții.

31. Ca urmare a unei decizii a Curții Europene de Justiție, în baza de impozitare a TVA nu intră sumele achitate de o persoană impozabilă în numele şi în contul altei persoane şi care apoi se decontează acesteia, inclusiv atunci când locatorul asigură el însuşi bunul care face obiectul unui contract de leasing şi refacturează locatarului costul exact al asigurării, astfel cum s-a pronunţat Curtea Europeană de Justiţie în cauza C-224/11 BGŻ Leasing sp. z o.o., precum şi sumele încasate de o persoană impozabilă în numele şi în contul unei alte persoane. Această precizare va duce la posibilitatea societăților de leasing să refactureze asigurarea plătită de ei către asigurator în numele și contul utilizatorului dacă utilizatorul nu o face. Acum pentru a nu plăti TVA la asigurare în cadrul unui contract de leasing, utilizatorul trebuie să achite acea asigurare unei societăți de asigurare. Dacă nu o face, plătește societatea de leasing, dar aceasta îi refacturează utilizatorului asigurarea cu TVA. Nu va mai fi cazul după intrarea în vigoare a acestei modificări.

32. Ajustarea bazei de impozitare a TVA în cazul desfiinţării totale sau parţiale a contractului pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, înainte de efectuarea acestora, dar pentru care au fost emise facturi în avans sau  în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea ori preţurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum şi în cazul desfiinţării totale ori parţiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauză ca urmare a unui acord scris între părţi sau ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile sau în urma unui arbitraj

33. Scutirea de taxă de la art.142 alin.1 lit c se aplică pentru orice situație în care persoana care achiziționează bunurile ar avea dreptul la rambursarea integrală a taxei care s-ar datora, conform prevederilor art. 147²

34. Art. 147² se modifică.

35. Ajustarea de TVA nu se mai efectuează, conform art.148, pentru:
– bunuri distruse, pierdute sau furate, în condiţiile în care aceste situaţii sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de persoana impozabilă. Până acum doar bunurile distruse sau pierdute ca urmare a unor calamități naturale sau de forță majoră erau exceptate de la efectuarea ajustării, iar în cazul furtului (în totală contradicție cu prevederile de la impozitul pe profit) era necesar să se aștepte hotărârea judecătorească definitivă pentru a se putea ajusta.
De acum însă ajustarea nu mai este necesară dacă pentru orice distrugere, pierdere sau furt de bunuri, persoana impozabilă demonstrează sau confirmă corespunzător fiecare situație în parte.
– situaţiile prevăzute la art. 128 alin.8. adică pentru bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne, acordarea în mod gratuit de bunuri în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor sau, mai general, în scopuri legate de desfăşurarea activităţii economice, în condiţiile stabilite prin norme sau pentru acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare.

Ce a dispărut? Acum se face ajustarea pentru bunurilor de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum şi activelor corporale fixe casate, altele decât bunurile de capital, în condiții stabilite prin norme și nici în cazul perisabilităţilor, în limitele prevăzute prin lege, precum şi a pierderilor tehnologice sau, după caz, al altor consumuri proprii, în condiții stabilite prin norme. Pentru acestea, dacă modificarea va intra în vigoare, nu se va mai face ajustare numai dacă se demonstrează că sunt distruse, pierdute sau furate. Altfel efectuarea ajustării va fi obligatorie.

Atenție! Pentru bunurile furate în 2013, ajustarea se face numai dacă va exista sentință definitivă chiar dacă acea sentință va fi în 2015 spre exemplu.

36. Nu se mai face ajustarea TVA în cazul bunurilor de capital pentru care la achiziție s-a aplicat limitarea deduceri taxei la 50% conform art.145¹ cod fiscal și nici în cazul în care bunul de capital este pierdut, distrus sau furat, în condiţiile în care aceste situaţii sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător.

37. Înregistrarea în scopuri de TVA conform art.153 este necesară pentru cazul în care ar exista realizate operaţiuni scutite de taxă, conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 – 5 şi lit. b), în cazul în care cumpărătorul ori clientul este stabilit în afara Comunităţii sau în cazul în care aceste operaţiuni sunt în legătură directă cu bunuri care vor fi exportate într-un stat din afara Comunităţii, precum şi în cazul operaţiunilor efectuate de intermediari care acţionează în numele şi în contul altei persoane, atunci când aceştia intervin în derularea unor astfel de operaţiuni.

38. Se interzice vânzarea de țigarete către persoane fizice la un preț mai mic decât prețul cu amănuntul declarat, iar ca excepție de la OG 99/2000, vânzările cu prime nu se aplică produselor accizabile supuse regimului de marcare cu banderole sau timbre

39. Pentru antrepozite fiscale valoarea garanției poate fi redusă la cerere până la nivelul garanției minime,  prin proceduri și condiții ce vor fi stabilite ulterior prin norme

40. Modul de calcul al accizelor e clar. Se determină la cursul euro de la 1 octombrie al fiecărui an, dar ca excepție, dacă cursul euro este mai mic față de anul precedent, atunci acestea se vor calcula astfel:  se va determina acciza în funcție de cursul euro la 1 octombrie și se va actualiza cu indicele de inflație.

41. În cazul celor ce aplică standardele internaționale  de raportare financiară și care aleg ca metodă de evaluare ulterioară modelul bazat pe cost, valoarea impozabilă a clădirilor ce aparțin acestora va fi valoarea rezultată din raportul de evaluare emis de un evaluator autorizat

42. Se introduce un titlu nou – titlul IX³ “Impozitul pe construcții” ce reglementează aplicarea, calculul, declararea și plata a acestui impozit (cunoscut mai nou ca impozit pe clădiri speciale).
Cine datorează acest impozit?
Persoanele juridice române, persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România și persoanele juridice cu sediu social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene. În cazul bunurilor ce fac obiectul unui contract de leasing financiar, impozitul îl va datora utilizatorul, iar în cazul leasingului operațional impozitul va fi datorat de către locator.

Cine nu datorează impozitul pe construcții?
Persoanele fizice, instituţiile publice, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiile, fundaţiile şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial.

Ce se înțelege prin construcții?
Construcţiile sunt cele prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.2139/2004.

Cota de impunere este 1,5%.

Baza de impozitare va fi valoarea construcțiilor aflate în  patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor, din care se scade:
  a) valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, pentru care se datorează impozit pe clădiri, potrivit prevederilor titlului IX, de către contribuabil sau proprietar, după caz. Atenție! deducerea se justifică cu documentaţia corespunzătoare care atestă comunicarea acestei valori către proprietar;
  b) valoarea construcţiilor şi a lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru construcţiile, aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ teritoriale;
  c) valoarea construcţiilor din subgrupa 1.2.9. „Terase pe arabil, plantaţii pomicole şi viticole din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.2139/2004, cu modificările ulterioare

Dacă sunt modificări în cursul anului – creșteri sau descreșteri a bazei de impozitare, impozitul nu se recalculează. Modificările se vor lua în considerare pentru anul fiscal următor celui în care au avut loc modificările.

Care este termenul de declarare și plată al acestui impozit?
Se declară până la 25 mai și se plătește în două rate egale, până la 25 mai inclusiv, respectiv până la 25 septembrie.
Pentru persoanele juridice ce-și încetează existența în decursul unui an, perioada pentru care datorează impozitul se recalculează corespunzător.
Contribuabilii nou înființați datorează impozitul pe construcții din anul următor înființării.

Impozitul pe construcții este venit al bugetului de stat, nu al bugetelor locale, ca urmare va fi administrat de ANAF.

Update: Proiectul a fost deja (normal) aprobat. Modificările s-au concretizat în OUG 102/2013 ordonanță publicată în Monitorul Oficial 703/15 noiembrie 2013.

Transparență decizională ok, dezbatere publică – o zi – suficient se pare, predictibilitate zero, etc.

• cod fiscal
• proiecte legislative