Ajutorul statului român.

Cum ne ajută statul? Uneori corect. Uneori defel, iar uneori ai prefera ca statul să te lase în pace, pentru că în ciuda declarațiilor oficiale legate de ajutor mai mult te încurcă și îți complică existența.

Acordând însă statului prezumția de bună intenție, pornind de la premisa că intenția este bună, nu putem face decât să constatăm că punerea în practică este, uneori, deficitară. Uneori ajutorul este doar scriptic, unul care deși pus pe hârtie, legiferat, nu duce la un ajutor real sau, dimpotrivă, uneori este imposibil de pus în practică.

Am să dau câteva exemple din ultima perioadă.

Primul exemplu – OUG 30/2020.

OUG 30/2020 – privind instituirea plății de către stat a indemnizației de șomaj tehnic salariaților care sunt în șomaj tehnic, cu contractul de muncă suspendat în baza codului muncii.

Art. XII. –
(1) În vederea acordării sumelor necesare plății indemnizației prevăzute la art. XI alin. (1), angajatorii depun, prin poșta electronică, la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, precum și a municipiului București, în raza cărora își au sediul social, o cerere semnată și datată de reprezentantul legal însoțită de o declarație pe propria răspundere și de lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizație, asumată de reprezentantul legal al angajatorului, conform modelului care va fi aprobat prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale și publicat ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Știți ce este frumos? Că atunci când au prevăzut obligația trimiterii documentelor, au uitat că acestea trebuie procesate și că a procesa manual sute de persoane înscrise în liste este o sarcină imposibilă. În plus este ilogică o procesare manuală. Ce credeți că au făcut? Au început să ceară, la început cu vă rugăm frumos, apoi, dintr-o dată, imperativ, trimiterea listei cu persoanele beneficiare a indemnizației, în format Microsoft Excel, format ce asigura preluarea automată a acelor liste.

Problema nu este că au solicitat așa ceva, problema este modul în care statul, prin instituțiile sale, a făcut asta. În loc să fie o solicitare prietenească, de multe ori a fost una arogantă, imperativă, în ciuda faptului că nu avea în spatele său nici cea mai mică bază legală. Au greșit și în loc să explice ce și cum, au preferat să fie, uneori, aroganți și să amenințe cu nedecontarea dacă nu primesc acele fișiere. Repet: nu toți funcționarii au făcut asta, dar unii da.

Credeți însă că legea s-a modificat? Că au modificat legea sau ordinele de aplicare în sensul de a solicita acele informații într-un format electronic ce să poată fi prelucrat automat? Nu. Textul de lege a rămas la fel.

Revenind la textul de lege citat: scrie acolo așa – “depun prin poșta electronică””. Ce este poșta electronică? Este “electronic mail”, e-mail, cum este cunoscut. Așadar angajatorii ar trebui să trimită prin mail documentele solicitate de stat pentru decontarea indemnizației de șomaj tehnic, la o adresă de mail pusă la dispoziție de AJOFM.

Așa s-a procedat în aprilie pentru luna martie. Însă la finele lunii aprilie a apărut, din senin, OBLIGAȚIA de a se trimite documentele printr-o platformă on-line pusă la dispoziție de către guvern. Este vorba despre platforma aici.gov.ro

De unde această OBLIGAȚIE? Pentru că trimiterea documentelor era permisă doar prin acea platformă. Dacă se trimiteau documentele la AJOFM ori la AJPIS prin e-mail, cum de altfel cerea legea, fie venea răspuns automat că acea adresă nu mai este valabilă, fie pur și simplu erau considerate nedepuse.

Să ne înțelegem: nu contestă nimeni utilitatea acelei platforme, nu contestă nimeni dreptul guvernului de a solicita utilizarea acelei platforme, dar OBLIGAREA persoanelor să folosească acea platformă în ciuda a ceea ce cere legea sună așa: noi am dat legea și nu ne interesează ce scrie acolo, voi faceți cum vă spunem noi. Este același lucru “trimite prin poșta electronică” cu “încarcă datele pe o platformă on-line”? Bineînțeles că nu. Este același lucru a spune, “trimite prin poșta electronic” cu “trimite prin internet”? Nu. De ce? Pentru că a trimite prin internet nu înseamnă doar trimitere prin e-mail ci poate fi și prin clienți de mesagerie, prin încărcare de fișiere pe platforme comune sau dedicate, etc.

Nu ar fi fost logic să vină cu o ordonanță de urgență care să spună așa:

De la data de 1 mai 2020, art. XII din OUG 30/2020 se modifică și va avea următorul conținut:

Art. XII. –
(1) În vederea acordării sumelor necesare plății indemnizației prevăzute la art. XI alin. (1), angajatorii depun, prin internet, utilizând platforma guvernamentală aici.gov.ro, la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, precum și a municipiului București, în raza cărora își au sediul social, o cerere semnată și datată de reprezentantul legal însoțită de o declarație pe propria răspundere și de lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizație, asumată de reprezentantul legal al angajatorului, conform modelului care va fi aprobat prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale și publicat ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Era mai simplu, eficient și totodată legal. Așa,  din comentariile ce mi-au ajuns pe blog, la un moment dat îmi spunea cineva că a trimis la AJPIS, prin mail, documentele așa cum a trimis la începutul lui aprilie și a aflat după data de 10 mai că nu mai poate recupera indemnizația pentru că nu a trimis documentele prin platforma guvernamentală. Cine a greșit? Omul care a procedat așa cum cere OUG 30/2020 sau cei care au respins documentele primite pe mail pe motiv că nu le-a trimis prin portalul guvernamental?

Povestea documentelor ce se trimit prin acea platformă este și mai “frumoasă”.

Documentele sunt niște formulare PDF care au câmpuri ce necesită completarea lor. Așa cum sunt, de exemplu, declarațiile fiscale ce se depun, on-line, la ANAF. Însă cele de pe platforma respectivă au fost create de așa natură încât nu era permisă generarea lor automată. Dacă cererea și declarația se puteau completa în 2-3 minute, listele în schimb nu se pot completa în 2-3 minute dacă ai mai mulți salariați în șomaj tehnic. Cum marea majoritate a angajatorilor aveau statele de salarii în programele lor de contabilitate, bineînțeles că au fost interesați dacă acele informații se puteau prelua direct din baza lor de date și dacă informațiile puteau fi transpuse automat în fișierul pdf cu acele liste.

Ei bine, nu se putea. Se puteau completa doar parțial anumite informații. La solicitarea adresată gestionarilor platformei, solicitare legată de a se modifica acele fișiere pentru a se permite completarea lor programatică, automată, prin inserarea în cadrul lor a informațiilor respective, răspunsul a fost ceva de genul “Asigurați-vă că deschideți fișierele PDF cu Adobe Reader și nu direct din browserul de internet. Asigurați-vă că aveți o versiune de Adobe Reader recentă și că ați salvat în calculatorul dvs fișierele respective.”

La solicitarea trimisă direct pe platforma respectivă, primul răspuns a venit în engleză:

Așadar o solicitare făcută, în fapt, unei platforme a guvernului român, platformă adresată exclusiv contribuabililor români, primește răspuns automat în engleză

Al doilea mail, la fel, în engleză, mă informa că statul solicitării, a avansat “Suport Aici.gov.ro changed the status to In Progress.” și ultimul mail primit mă informa că:

Buna ziua,

“Sectiunea de “Ajutor” din portal va ofera posibilitatea de a raporta o problema tehnica sau un comportament anormal.

In cazul in care ati deschis recent o cerere de depunere documente utilizand portalul aici.gov.ro , va rugam sa luati legatura cu institutia catre care v-ati adresat pentru a va oferi mai multe detalii legate de aceasta.
Pentru probleme legate de completarea informatiilor in documentele .PDF va rugam sa ne contactati la numarul de telefon [021.444.0000|tel:0214440000] program luni – joi 09:-16:00 ; vineri 09:00 – 13:00

O zi buna,

Eu nu am depus o cerere de depunere documente ci am întrebat dacă este posibil să se modifice acele pdf-uri pentru a permite preluarea automată a informațiilor în documentele respective. Și am sunat și la numărul acela de telefon, iar persoana cu care am discutat, în ciuda bunelor intenții de care a dat dovadă, nu avea cunoștință despre cine ar trebui să facă asta singurele informații cu care m-ar fi putut ajuta fiind cele legate de ce anume conțin documentele și cum se procedează pentru completarea lor, chestiuni care nu făceau obiectul apelului meu.

Într-un târziu, undeva după data de 10 mai, s-a rezolvat problema încărcării datelor în listele respective, fișierul pdf fiind modificat în acest sens.

Cu toate astea nu pot să nu mă întreb: dacă se trimiteau documentele solicitate, redactate de firme, conform modelului aprobat prin ordin de ministru, cu un conținut similar, semnate olograf de reprezentantul legal,  conform legii, scanate în fișier pdf, erau valabile? Pentru că legea nu te obligă să folosești un formular dinamic sau creat într-un anumit fel, ci te obligă la un anumit conținut și formă a documentului.

Și asta, repet, pentru simplul fapt că nu au corelat OBLIGAȚIA cu legea. Legea nu te obligă la ceea ce guvernul te obligă implicit prin restricții de ordin tehnic, restricții care nu-și găsesc corespondent în lege. Ori dacă legea nu interzice, limitează sau restricționează o acțiune, înseamnă că a proceda așa cum este permis, reprezintă, de fapt, respectarea legii legea, iar limitarea, interzicerea sau restricționarea unei acțiuni înseamnă acționarea în afara textului de lege.

Al doilea exemplu – legat tot de OUG 30/2020, mai exact de Legea 59/2020 care aprobă ordonanța.

Parlamentul României a pus în discuție ordonanțele de urgență adoptate de guvern și printre altele a aprobat OUG 30/2020 aducându-i modificări și completări. Legea de aprobare, modificare și completare este Legea 59/2020.

Și ce citim în lege? Că s-a introdus în OUG 30/2020 un articol nou, care spune așa:

(1) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare, angajatorii pot acorda tichete de masă salariaților ale căror contracte de muncă sunt suspendate în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ca urmare a instituirii stării de urgență.

(2) Salariații prevăzuți la alin. (1) primesc tichetele de masă exclusiv pe suport electronic. Valoarea tichetelor de masă pe suport electronic este transferată lunar salariaților de către unitatea emitentă de tichete de masă pe suport electronic, corespunzător numărului de zile lucrătoare din luna pentru care se face transferul, conform contractului încheiat de unitatea emitentă cu angajatorul.”

La prima vedere și din mailurile extrem de “entuziaste” a emitenților de tichete, pare că este o măsură excelentă, care vine să ajute firmele și salariații. Doar că lucrurile nu sunt chiar atât de limpezi. De ce? Să vedem:

În esență această modificare spune că angajatorii pot acorda tichete electronice de masă salariaților chiar dacă au suspendate contractele de muncă și valoarea tichetelor se transferă lunar de către angajatori.

Toate bune și frumoase, dar….:

1. Legea 59/2020, după cum rezultă clar din textul citat mai sus, spune că suspendarea contractelor de muncă trebuie să fie o consecință a instituirii stării de urgență, stare de urgență care a fost instituită la data de 16 martie 2020 și s-a încheiat în data de 14 mai 2020.

2. Legea 59/2020 intră în vigoare la data de 22 mai 2020, adică la mai bine de o săptămână de la terminarea stării de urgență.

3. Legea se aplică doar pentru viitor nu pentru trecut, așadar se poate aplica doar de la data de 22 mai încolo.

Ținând seama de cele scrise anterior constatăm că angajatorii nu pot acorda tichete, în condițiile legii, salariaților care au fost în șomaj tehnic în perioada 16 martie 2020 – 14 mai 2020, din simplul motiv că de la data de 15 mai nu mai au suspendat contractul de muncă.

Nu vor putea acorda tichete nici salariaților a căror CIM se suspendă după data de 14 mai, pentru că suspendarea nu mai este ca o consecință a instituirii stării de urgență ci a celei de alertă de la acea dată. Nu pot acorda tichete retroactiv pentru că legea operează pentru viitor.

Așadar cine ar putea beneficia de acele tichete? Doar acei salariați a căror contracte de muncă au fost suspendate începând cu data de 16 martie până cel târziu în 14 mai și care sunt și acum suspendate. Și de când se pot acorda tichete? Doar din 22 mai.

Al treilea exemplu.

Acesta vine din OUG 69/2020. OUG 69/2020 a fost adoptată și publicată în data de 14 mai și a intrat în vigoare la aceiași dată. Adică în ultima zi din starea de urgență.

Ordonanța instituie facilități fiscale pentru contribuabilii persoane fizice, prin acordarea de bonificații pentru plata integrală a sumelor datorate în baza declarației unice și depunerea ei prin internet până la data de 30 iunie 2020, dar nu numai.

Ordonanța instituie și facilități fiscale pentru prime sau stimulente acordate de către angajator, din fondul de salarii, pentru perioada stării de urgență decretate potrivit legii pentru prevenirea răspândirii epidemiei COVID-19, persoanelor fizice care realizează venituri din salarii în baza contractului individual de muncă, ca urmare a desfășurării de activități care presupun contact direct cu cetățenii și sunt supuse riscului de infectare cu SARS-CoV-2.

Facilitatea în acest caz consta în faptul că aceste sume sunt scutite de contribuții sociale fiind taxate doar cu impozitul pe venituri din salarii.

Care este textul legii?

Articolul III

Facilități fiscale aplicabile sumelor reprezentând premii/stimulente

(1) Prin derogare de la prevederile art. 139, 157 și 220^4 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, sumele reprezentând stimulente/prime acordate de către angajator din fondul de salarii, pentru perioada stării de urgență decretate potrivit legii pentru prevenirea răspândirii epidemiei COVID-19, persoanelor fizice care realizează venituri din salarii în baza contractului individual de muncă, ca urmare a desfășurării de activități care presupun contact direct cu cetățenii și sunt supuse riscului de infectare cu SARS-CoV-2, nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale, contribuției de asigurări sociale de sănătate, respectiv al contribuției asiguratorie pentru muncă, reglementate la titlul V „Contribuții sociale obligatorii“ din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Persoanele fizice beneficiare ale sumelor prevăzute la alin. (1), precum și activitățile desfășurate de către acestea care presupun contact direct cu cetățenii se stabilesc prin decizia angajatorului la care își desfășoară activitatea. Pentru aplicarea regimului fiscal stabilit la alin. (1) decizia angajatorului constituie document justificativ.

(3) Prevederile alin. (1) se aplică pentru sumele acordate începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, pe perioada stării de urgență decretate potrivit legii, plătite până la data de 30 iunie 2020 inclusiv.

Textul pare clar și atunci de ce zic eu că e un fals ajutor, că nu se poate aplica? Pentru că primele două alineate sunt clare, dar al treilea le face, cumva, inutile. Al treilea alineat spune că primele două se aplică doar pentru sume care sunt plătite începând cu data intrării în vigoare a ordonanței, adică începând cu data de 14 mai 2020 și că acele sume trebuie să fie plătite PE perioada stării de urgență (nu PENTRU perioada stării de urgență), decretate conform legii, și plătite cel târziu până la 30 iunie 2020 inclusiv.

Păi starea de urgență s-a încheiat în data de 14 mai 2020. Atunci cum aplic eu acele scutiri de contribuții pentru astfel de prime dacă eu achit aceste prime în data de 25 mai de exemplu? Sau dacă aș vrea să achit în iunie aceste sume?

Dacă achit în 25 mai 2020 astfel de prime suntem în intervalul 14 mai – 30 iunie 2020, dar sunt aceste sume plătite “pe perioada stării de urgență, decretate potrivit legii”? NU, pentru că starea de urgență a încetat la data de 14 mai, fix în ziua adoptării ordonanței. Așadar pentru a avea scutire de contribuții trebuia să plătesc sumele fix în ziua de 14 mai pentru a mă încadra în prevederile respective. Dar atunci ce sens are întinderea perioadei de plată până la data de 30 iunie 2020?

• opinii