Home > Diverse > Politicienii noștri..

Politicienii noștri..

Compania de cercetare și consultanță politică organizează un concurs de  selecție a tinerilor experți politici – stiridinmoldova.mdAflați la putere sunt la fel cu cei care au fost la putere și, din păcate, sunt semne că și cei care vor veni la putere sunt la fel cu cei de acum și cei care au fost deja la putere. Unii politruci, alții mai spălați, cu idei progresiste, toți au intenții bune, cel puțin declarativ, unii îi critică pe alții, ba chiar se bat cu pumnul în piept afirmând că ei ar avea soluții mai bune decât ceilalți și ar face lucrurile mult mai bine. Declarativ toți sunt campioni. Apoi ajung la putere și vine momentul când declarațiile trebuie traduse în viața de zi cu zi și aplicate practic. Iar când vine vorba de practică…viața ne demonstrează cum, dintr-odată, parte din declarațiile alea se dovedesc a fi niște aiureli.

Lipsa de logică existentă la nivelul conducerilor ministerelor din România, indiferent ce partide au fost sau sunt la guvernare, este crâncenă uneori. Lipsa de logică ori prevederile care nu se justifică nu depind de cine guvernează. Opiniile personale țin loc de lege și acum ca în trecut, iar modul interesant de a completa legea cu opinii proprii ce adaugă câte ceva la lege sau prin care se ignoră parte din lege, este o chestiune care încet, încet va pune pe butuci orice lucru care încă mai funcționează normal în țara asta.

Azi, două mici exemple:

Primul vine de la Ministerul Muncii, minister condus de o doamnă care, plătită fiind aproape întreaga ei viață doar din bani publici, trimite oamenii să-și găsească pe lângă jobul principal și slujbe part-time și-i îndeamnă să nu se mai plângă de valoarea salariului minim.

Zilele acestea a fost publicat ordinul 585/2021 prin care modelul cadru al contractului de muncă se modifică și se și completează.

Se modifică punctul F legat de atribuțiile postului. Am văzut că lumea spune că e simplificare faptul că e modificat acel punct. Hai să fiu eu ăla rău, cârcotașul de serviciu și să bag de vină susținând că nu este chiar așa. La prima vedere așa pare, simplificare, dar dacă privim lucrurile și din altă perspectivă vedem asta:

Prin OUG 37/2021, art.17 alin.4 din codul muncii, a fost modificat astfel:

Elementele din informarea prevăzută la alin. (3) trebuie să se regăsească și în conținutul contractului individual de muncă, cu excepția fișei postului pentru salariații microîntreprinderilor definite la art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, pentru care specificarea atribuțiilor postului se poate face verbal.

Așadar nu este necesară la microîntreprinderi fișa postului, specificarea atribuțiilor postului putând fi făcută verbal. Adică prin viu grai. Apoi vine Ordinul 585/2021 și spune așa:

1. Litera F se modifică și va avea următorul cuprins:

"
F. Atribuțiile postului

Atribuțiile postului sunt prevăzute în fișa postului, anexă la contractul individual de muncă, cu excepția microîntreprinderilor cu până la 9 salariați, definite la art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, care vor completa o scurtă caracterizare/descriere a activității:

. . . . . . . . . ."

Deci: chiar dacă legea spune că pot specifica verbal atribuțiile postului, prin acest ordin se include de facto fișa postului direct în CIM în scris, sub forma unei descrieri succinte, chiar și pentru salariații unei microîntreprinderi. Suntem, iarăși, în situația în care ordinul bate legea. Dacă nu le completez în CIM așa-i că, în caz de control, nu contează că le-am specificat verbal așa cum îmi dă voie legea? Așa-i,  vor răspunde toți cei care au fost controlați de către ITM vreodată. Toți cei care habar nu au cum se face un astfel de control o vor da, filosofic, la întors încercând să argumenteze că nu așa procedează ITM, că nu așa ar trebui să procedeze, că….

Ba mai mult, la solicitarea expresă a salariatului angajatorul este obligat să-i furnizeze acestuia fișa postului. Chiar dacă e trecută în CIM, chiar dacă este specificată verbal. (art.17 alin.4^1 din codul muncii). Așadar simplificarea este…?

Dar modelul de contract se și completează cu acea obligație a angajatorului, de informare a salariatului, despre care am mai scris deja că este lipsită de logică:

c1) să informeze angajatul cu privire la obligația de a adera la un fond de pensii administrat privat;”

Obligația de informare, conform ordinului, se aplică doar persoanelor prevăzute la art.30 din Legea 411/2004. Cine sunt persoanele prevăzute de acest articol 30 din Legea 411/2004?

Art. 30. – Legea 411/2004
(1) Persoanele în vârstă de până la 35 de ani, care sunt asigurate potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, și care contribuie la sistemul public de pensii, trebuie să adere la un fond de pensii.

(2) Persoanele, altele decât cele prevăzute la alin. (1), în vârstă de până la 45 de ani, care sunt deja asigurate și contribuie la sistemul public de pensii, pot adera la un fond de pensii.

(3) Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt exceptate de la prevederile alin. (1), în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028 inclusiv.

După cum vedeți sunt 3 categorii de persoane prevăzute de art.30:

1.  cei de până la 35 de ani care sunt obligați prin lege să adere la un fond privat de pensii
2.  cei cu vârsta între 35 și 45 ani care pot opta să adere la un fond de pensii
3. cei care lucrează la angajatori din domeniul construcțiilor care aplică facilitățile pentru construcții, salariați care sunt exceptați de la obligația de aderare dacă au până la 35 de ani pentru că excepția este, ilogic, doar pentru alin.1 nu și pentru alin.2.

Acum, nu era mai logic și mai clar ca în ordin să scrie că obligația de informare se aplică doar persoanelor prevăzute la art.30 alin.1 din legea 411/2004?

Eu zic că da. Pentru că la cum este formulat ordinul, ești obligat să informezi despre aderarea la un fond privat de pensii toate persoanele angajate ce sunt prevăzute la art.30 din lege. Indiferent că sunt sau nu obligate să adere.

Că spiritul legii este să informezi doar pe cei obligați, adică cei de la alin.1 al art.30 din Legea 411/2004, este evident, dar cum noi știm că în practică organele de control ale statului uneori nu sunt atât de subtile și se leagă de litera legii, iar aceasta nu distinge, în acest caz, între cele 3 categorii de persoane, un inspector poate cere informarea tuturor salariaților de până la 45 ani despre această obligație pe motiv că fac parte din persoanele prevăzute de acel articol 30 din legea 411, indiferent că ar fi obligați sau nu să adere.

Întrebarea ce revine este: cui folosește această informare? Salariatului? Să zicem că lui. Îl informez, și? Ce se întâmplă dacă nu aderă? Nimic, absolut nimic! Prin lege este repartizat oricum la un astfel de fond. La fel s-ar întâmpla dacă nu l-aș informa. Așadar, cui folosește această obligație instituită în sarcina angajatorului? Angajatorului nu. Salariatului? Nici atât. Atunci cui folosește?

Să luăm un exemplu din ceea ce se poate întâmpla în practică: angajez un om, 30 de ani, îl informez că e obligat să adere la un fond de pensii, deși poate el este deja înscris la un astfel de fond. Pleacă de la mine peste 1 an la alt angajator. Îl informează și acel angajator. Revine la mine după 1 an. Îl informez iarăși. Și? A fost informat deja de trei ori despre o obligație ce-i revine prin lege în condițiile în care oricum era deja înscris la un fond. Ce am realizat cu acea informare repetată că este obligat să adere la un fond de pensii? Răspunsul este unul singur: absolut nimic. Am produs niște hârtii care nu au nici o utilitate reală, nici un efect practic. Omul acela este demult repartizat undeva.

Este extrem de frustrant să vezi că statul român face tot posibilul să introducă niște reglementări care nu servesc practic nimănui și se și laudă cu ele. Ba, mai mult chiar, generează birocrație inutilă și situații potențial conflictuale între organele de control și angajatori în acest caz, pentru ceva ce este perfect inutil.


Exemplul doi vine de la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), condus de un domn care a avut unele intervenții și inițiative legislative pe care și eu le-am apreciat și lăudat. Dar care acum, cu prilejul lansării schemelor de ajutor de stat, e la cârma unui minister ce a cam dat-o în bară, la modul practic cu modul de aplicare. O grămadă de oameni se plâng fie de procedurile greoaie, fie de limitările aduse artificial, fie de faptul că banii nu sunt plătiți, etc. Au fost probleme cu microgranturile, au fost probleme cu măsura 2, au fost probleme cam la orice schemă de ajutor de stat lansată de acest minister.

Să vă exemplific cu ajutorul de stat pentru Horeca. Am asistat pe cineva la încărcarea pe site a documentelor. E o întreagă aventură. Unii riscă să renunțe din cauza acelei proceduri complet neintuitive de acolo.

Dar nu despre asta vreau să discut acum ci, așa cum am discutat și la exemplul anterior legat de Ministerul Muncii, vreau să discutăm despre lipsa de logică aplicabilă într-o speță.

Există aici o listă de răspunsuri la întrebările referitoare la accesarea schemei Horeca. Ei bine, în acea listă există această întrebare cu răspunsul aferent:

24. Întrebare: în raportul de expertiză trebuie menționate defalcat și codurile CAEN neeligibile cu sumele aferente lor ? sau doar codurile CAEN eligibile?
Răspuns MEAT: trebuie menționate toate codurile CAEN. Indiferent dacă sunt eligibile sau nu. Pe baza lor se construiește cifra de afaceri totală a companiei.

Problema răspunsului MEAT este că…nu are nici o bază legală. Absolut nici una. De altfel după cum vedeți nici nu face trimitere la un text de lege. Este pur și simplu o opinie. Textele legale în ceea ce privește raportul de expertiză sunt:

Art. 2. – din OUG 224/2020

„(1) Ajutorul se acordă beneficiarilor sub forma unor granturi în cuantum de 20% din baza de calcul, rezultată din desfășurarea activităților aferente codurilor CAEN prevăzute la art. 3 alin (2), în anul 2020 comparativ cu anul 2019, dar nu mai mult de echivalentul în lei al sumei de 800.000 euro la nivel de întreprindere. Cifrele utilizate trebuie să fie brute, înainte de deducerea impozitelor sau altor taxe.

(2) Baza de calcul al ajutorului reprezintă:

a) pentru beneficiarii care raportează cifra de afaceri, diferența dintre cifra de afaceri obținută din activitatea eligibilă aferentă anului 2019 și cifra de afaceri obținută din activitatea eligibilă aferentă anului 2020;

….

(3) Baza de calcul al ajutorului, calculată conform prevederilor alin. (2), este certificată și asumată fie de către un expert contabil sau o societate de expertiză contabilă membru/membră al/a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, selectat/selectată și remunerat/remunerată de către aplicant, fie de către un auditor financiar sau o firmă de audit autorizat/autorizată în România, care sunt membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România, selectat/selectată și remunerat/remunerată de către aplicant.”

Punctul 4 din procedura de aplicare a OUG 224/2020

„4.3. Baza de calcul al ajutorului reprezintă:

a) pentru beneficiarii care raportează cifra de afaceri, diferența dintre cifra de afaceri obținută din activitatea eligibilă aferentă anului 2019 și cifra de afaceri obținută din activitatea eligibilă aferentă anului 2020;

4.5. Baza de calcul al ajutorului, calculată conform prevederilor art. 4.3 și 4.4., este certificată și asumată fie de către un expert contabil sau o societate de expertiză contabilă membru/membră al/a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, selectat/selectată și remunerat/remunerată de către aplicant, fie de către un auditor financiar sau o firmă de audit autorizat/autorizată în România, care sunt membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România, selectat/selectată și remunerat/remunerată de către aplicant.”

Art. 6. – din OUG 224/2020

(2) În vederea acordării ajutorului de stat, reprezentanții furnizorului au obligația să verifice următoarele:

b) existența raportului de expertiză contabilă, semnat electronic de expertul contabil, sau a raportului de audit, semnat electronic de auditorul financiar;

c) corespondența dintre baza de calcul anuală obținută din activitatea eligibilă aferentă anilor 2019 și 2020, declarată pe propria răspundere de către aplicant în formularul de înscriere, cu valorile calculate, certificate și asumate de către expertul contabil sau de către auditorul financiar

Ce înțelegem noi din art.2 din OUG 224/2020 și punctele 4.3 – 4.5 din procedură? Varianta 1: înțelegem că experții contabili sunt obligați să certifice și să defalce ÎNTREAGA cifră de afaceri pe coduri CAEN indiferent că sunt sau nu eligibile spre finanțare?

Sau

Varianta 2: înțelegem că experții contabili prin raportul de expertiză sunt obligați să certifice și să își asume exclusiv baza de calcul a ajutorului de stat pornind, exclusiv, de la elementele ce o determină, respectiv cifra de afaceri din activități eligibile realizată în anii 2019 și 2020.

Eu zic că varianta 2 este cea care are susținere în legislația aplicabilă. Vă invit să identificați, în textele de lege citate de mine sau oriunde în altă parte a legislației aplicabile în această speță, textul din care rezultă obligația experților contabili de a defalca întreaga cifră de afaceri pe coduri CAEN eligibile sau nu în cadrul raportului de expertiză întocmit pentru ajutorul de stat acordat conform OUG 224/2020.

Găsiți pe undeva? Nu? Atunci cât de legal și argumentat este răspunsul MEAT? Poate constitui lipsa acestei defalcări – defalcarea pe coduri CAEN a întregii cifre de afaceri – din raportul de expertiză extrajudiciară un motiv de respingere a solicitării ajutorului de stat? Eu zic că, legal, nu. Dar în practică cu un astfel de răspuns asumat de MEAT, chiar fără nici o justificare legală în legislația actuală, cam care credeți că sunt șansele să nu?


Dacă la guvernare era acum un alt partid cred că săreau toți în sus de indignare și criticau lipsa de coerență și de logică a acestor situații. Întotdeauna însă cei de la guvernare sau susținătorii lor găsesc niște scuze și justificări, chiar dacă ele sunt menite să acopere incoerența, lipsa de logică și incompetența celor ce produc aceste situații. Lucru care nu este normal defel.

Categories: Diverse Tags: ,
  1. laurentiu
    July 23rd, 2021 at 17:33 | #1

    Personal, consider ca prin Ordinul nr.585/02.07.2021, Ministerul muncii si-a permis, contrar prevederilor Legii 24/2000, sa modifice unilateral legea . Astfel prevederile art. 17 alin.4 si 4¹ din Legea 53/2003(r) au fost modificate prin Ordinul 585. Art.17(4) spune ca:” Elementele din informarea prevăzută la alin. (3) trebuie să se regăsească şi în conţinutul contractului individual de muncă, cu excepţia fişei postului pentru salariaţii microîntreprinderilor definite la art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şicompletările ulterioare, pentru care specificarea atribuţiilor postului se poate face verbal.
    (4¹) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), la solicitarea scrisă a salariatului, angajatorul este obligat să îi comunice în scris fişa postului cu specificarea atribuţiilor postului. ”
    Ordinul 585/2021:
    ” Litera F se modifică și va avea următorul cuprins:
    F. Atribuțiile postului
    Atribuțiile postului sunt prevăzute în fișa postului, anexă la contractul individual de muncă, cu excepția microîntreprinderilor cu până la 9 salariați, definite la art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, care vor completa o scurtă caracterizare/ descriere a activității: ___________________________________________________” .
    Legea a prevazut doar doua modalitati : verbal si in scris , strict la solicitarea scrisa a salariatului.

    • Cristi
      July 24th, 2021 at 09:23 | #2

      Dumneavoastră spuneți exact ceea ce spun și eu: ordinul bate legea sau adaugă la lege, un lucru perfect anormal, dar care din păcate ajunge să devină regulă în România.

  2. Gheorghe Ion
    July 23rd, 2021 at 19:51 | #3

    Constatam ca politicienii nostri sunt sustinuti si de consultanti, acestia din urma, opinand ca prevederile Ordin 585/2021 sunt aplicabile si contractelor individuale de munca in derulare in sensul incheierii unor acte aditionale.

    • Cristi
      July 24th, 2021 at 09:26 | #4

      Nu pot să nu vă dau dreptate. Dar aici e o chestiune mai nuanțată, în sensul că sfaturile legat de încheiere a unor acte adiționale vin probabil tot din dorința de a proteja angajatorul împotriva unor eventuale excese de zel a inspectorilor.

  3. Robert
    July 29th, 2021 at 14:32 | #5

    Va multumesc pentru articolul pertinent si pentru efortul pe care-l depuneti de fiecare data.

    As avea doua intrebari.

    1. Aceste modificari nu impacteaza revisalul, nu trebuie depus nimic, corect?

    2. un salariat care are varsta mai mica de 35 de ani si este angajat de cativa ani, mai e necesar sa opteze obligatoriu pentru pensia privata ?
    In mod normal acest salariat este deja participant la unul dintre cele 7 fonduri de pensii private obligatorii(Pilonul II) care funcționează în România. deci n-ar mai avea sens sa opteze din nou.
    corect?

    • Cristi
      July 30th, 2021 at 11:58 | #6

      1. Da, nu au nici o treabă cu REVISAL
      2. Nu. În esență nici nu este problema angajatorului dacă va opta sau nu, dacă e repartizat sau nu. Angajatorul are doar obligația de informare despre faptul că ar fi obligat să adere. Oricum, potrivit legii, dacă nu aderă benevol la un fond privat de pensii, salariatul va fi repartizat aleator la unul.

  1. No trackbacks yet.