Home > Legislatie > Codul fiscal – 2016 – Impozitul pe profit

Codul fiscal – 2016 – Impozitul pe profit

November 13th, 2015 Leave a comment Go to comments

Modificările aduse titlului impozit pe profit.

accounting5De la entități scutite de plata impozitului pe profit dispar:

– cultele religioase, pentru: venituri obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult, potrivit legii, venituri obținute din chirii, alte venituri obținute din activități economice, venituri din despăgubiri în formă bănească, obținute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiția ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent și/sau în anii următori, pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, pentru lucrări de construcție, de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru învățământ, pentru furnizarea, în nume propriu și/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor;

– instituțiile de învățământ particular acreditate, precum și cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii învățământului

– asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari recunoscute ca asociații de proprietari, potrivit Legii locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru veniturile obținute din activități economice și care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii, pentru întreținerea și repararea proprietății comune;

Nu vor mai fi entități scutite – ca urmare în vectorul fiscal acestea vor trebui să apară ca plătitori de impozit pe profit și să depună D101.

Dar simplul fapt că nu mai sunt entități scutite, nu înseamnă că vor datora impozit pe profit pentru orice venit obținut. Nu.

Veniturile obținute de aceste entități alături de alte tipuri de venituri obținute de organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale, organizațiile patronale, la calculul rezultatului fiscal vor fi considerate venituri neimpozabile.

Ca o remarcă, în codul fiscal actual aplicabil până la 31/12/2015 apăreau la entități scutite instituțiile de învățământ particular acreditate, precum și cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii învățământului, indiferent că erau unități de învățământ superior ori, dimpotrivă, din ciclul primar sa gimnazial. Inițial de la data de 1 ianuarie doar veniturile obținute de instituțiile de învățământ particular superior acreditate, precum și cele autorizate, veniturile obținute și utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit reglementărilor legale din domeniul educației naționale sunt considerate neimpozabile. În prima fază, așadar, au fost excluse instituțiile de învățământ primar și gimnazial acreditate, creându-se astfel o discriminare între tipurile de învățământ acreditat din România. Ulterior situația s-a reglementat prin OUG 50/2015 prin care s-a modificat textul legii incluzându-se și unitățile de învățământ preuniversitar.

Asociațiilor urbariale li se aplică regulile de stabilire a profitului impozabil similar ONG-urilor.

În cazul celor care obțin venituri din eliminarea din categoria activități de natura pariurilor sportive nu se mai datorează impozitul minim de 5% acesta fiind datorat în continuare doar de cei care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor.

Rezultatul fiscal se calculează ca diferență între veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile și deducerile fiscale și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul și elemente similare veniturilor și cheltuielilor, potrivit normelor metodologice, precum și pierderile fiscale care se recuperează în conformitate cu prevederile art. 31. Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere fiscală.

Vi se pare ceva schimbat? Dacă nu, vă înșelați. A dispărut sintagma dragă autorităților fiscale, cea care a generat de-a lungul anilor multiple abuzuri. Nu știți care? Este vorba de „cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri”. Acum se discută despre venituri, dar mai ales despre cheltuieli înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile fără a se impune ca scop obținerea de venituri impozabile.

Iată textul vechi: „Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul și alte elemente similare veniturilor și cheltuielilor potrivit normelor de aplicare”.

Se înlocuiește noțiune de cheltuială în scopul obținerii de venituri impozabile cu noțiunea de cheltuială efectuată în scopul desfășurării activității economice. Pentru că potrivit codului fiscal, în scopul determinării rezultatului fiscal, contribuabilii sunt obligați să evidențieze în registrul de evidentă fiscală veniturile impozabile înregistrate într­-un an fiscal, precum și cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice, în același an fiscal, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.

Se corelează tratamentul fiscal al erorilor contabile cu tratamentul contabil al acestora, fapt ce anterior nu era reglementat în codul fiscal. Astfel, se introduce ca regulă în codul fiscal că:

– erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama rezultatului reportat, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă acestea și depunerea unei declarații rectificative în condițiile prevăzute de Codul de procedură fiscală;

– erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama contului de profit și pierdere sunt luate în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal în anul în care se efectuează corectarea acestora.

La calcul rezultatului fiscal se iau în considerare, în ce privește stocurile, metodele contabile, stabilite prin reglementări legale în vigoare, privind ieșirea din gestiune a stocurilor.

Dividendele primite de la o persoană juridică română sunt neimpozabile, eliminându-se condiția conform căreia entitatea care primește dividendele trebuie să dețină la data înregistrării acestora, pe o perioada neîntrerupta de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende.

Se va considera profit reinvestit și se va acorda scutire pentru acesta nu numai pentru echipamente tehnologice noi, dar și pentru calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare, precum și în programe informatice, produse și/sau achiziționate, inclusiv în baza contractelor de leasing financiar, și puse în funcțiune, folosite în scopul desfășurării activității economice. Adică cele de la subgrupa 2.1, dar și de la grupa 2.2.9.

Dacă în trimestrul în care activele sunt puse in funcțiune se înregistrează pierdere contabilă, iar în trimestrul următor sau la sfârșitul anului se înregistrează profit contabil, impozitul pe profit aferent profitului investit nu se recalculează.

Deducerile fiscale prevăzute în cazul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare nu se recalculează dacă nu se realizează obiectivele proiectului de cercetare-dezvoltare.

La cheltuieli a dispărut lista de exemple de cheltuieli deductibile, preferându-se termenul generic de cheltuieli efectuate în scopul desfășurării activității economice. Se enumeră doar acele cheltuieli pentru care se limitează parțial sau total deductibilitatea.

Se simplifică modul de calcul al cheltuielilor de protocol prin raportarea la rezultatul contabil și nu la cel fiscal. Astfel limita se va calcula prin aplicarea procentului de 2% asupra rezultatului contabil la care se vor adăuga cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol.

Crește limita cheltuielilor sociale la 5% din cheltuielile de natură salarială față de 2% cât este în prezent. Intră în această categorie și cadourile oferite salariaților nu doar copiilor acestora, indiferent de ocazia cu care se acordă.

Se ia în considerare și regulamentul intern pentru stabilirea naturii sociale a cheltuielilor, recunoscându-se că unele cheltuieli sociale pot fi stabilite de contracte colective de muncă, dar și în baza unui regulament intern.

Deși în România legislația cu privire la scăzăminte este inexistentă iar cea legată de perisabilități este veche, neactualizată și absolut inaplicabilă ruptă total de realitatea economică actuală, în codul fiscal se limitează cheltuiala cu scăzămintele, perisabilități și pierderile rezultate din manipulare/depozitare la cele stabilite potrivit legii. Lege care ori nu există ori nu se poate aplica.

O prevedere incorect enunțată și care așa cum este acum formulată poate duce la abuzuri, este cea care urmează. Se limitează cheltuiala cu pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu. În loc să fie clar texul și să se scrie clar că se limitează cheltuielile cu pierderile tehnologice la nivelul prevăzut de norma de consum din enunț reiese altceva la prima vedere.

Cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția societății în baza contractelor încheiate între părți, în acest scop. Acum nu mai contează tipul contractului, de închiriere sau comodat, ci dor să existe un contract. Anterior era precizat că doar în cazul contractelor de închiriere se puteau deduce aceste cheltuieli.

Ce este foarte important, pentru a putea deduce aceste cheltuieli, dar și prin prisma impozitelor și taxelor locale, a impozitului pe clădiri – este ca pentru utilizarea spațiului să aveți contracte în care să fie indicată exact suprafața, locația, spațiului utilizat pentru firmă.

Limitarea cheltuielilor legate de vehicule de până la 3,5 tone și până la 9 locuri pe scaune este menținută în continuare, doar că acum în cazul diferențelor de curs valutar înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing, limita de 50% se aplică asupra diferenței nefavorabile dintre veniturile din diferențe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora și cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente.

Penalitățile datorate autorităților sunt deductibile dacă sunt datorate în baza unui contract.

În cazul cheltuielilor aferente veniturilor neimpozabile, în situația în care evidenta contabilă nu asigură informația necesară identificării acestor cheltuieli, la determinarea rezultatului fiscal se iau în calcul cheltuielile de conducere și administrare, precum și alte cheltuieli comune ale contribuabilului, prin utilizarea unor chei corespunzătoare de repartizare a acestora sau proporțional cu ponderea veniturilor neimpozabile în totalul veniturilor înregistrate de contribuabil.

Pentru bunurile lipsă sau degradate se acordă dreptul de deducere, făcându-se în sfârșit corelarea cu tratamentul fiscal din punct de vedere al TVA, în unele situații:

– au fost distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră, în condițiile stabilite prin norme;

– au fost încheiate contracte de asigurare;

– au fost degradate calitativ și se face dovada distrugerii;

– au termen de valabilitate/expirare depășit, potrivit legii;

Bineînțeles că iar vom aștepta niște norme pentru situațiile astea și nu știu de ce mă cam tem de unele surprize ce ar putea veni de la norme. S-ar putea să avem iarăși un exces de reglementare și norma să completeze sau să modifice legea în sine. Oricum însă e de lăudat că se corelează, în sfârșit prevederile de la TVA cu cele de la impozit. E de așteptat ca normele să prevadă, în mod rezonabil, atât la TVA cât și la impozit aceleași condiții pentru exercitarea dreptului de deducere, pentru ultimele două cazuri în special.

Pentru pierderile din creanțe se acordă deductibilitate și pentru situații în care acum nu se acordă. Se vor deduce și dacă există polițe de asigurare. Însă cea mai interesantă situație în care se va acorda este cea în care debitorul înregistrează dificultăți financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul.

În ambele situații – atât la stocuri cât și la creanțe, scoaterea din evidență și considerarea lor ca deductibile pentru cazurile în care există polițe de asigurare încheiate, deductibilitatea lor nu este condiționată de existența veniturilor din despăgubire, de despăgubirea efectivă, ci de existența poliței de asigurare pentru aceste situații. În practică, deși codul fiscal, niciodată nu a condiționat de nimic altceva decât de existența poliței de asigurare deductibilitatea unor cheltuieli, unii inspectori au considerat (fapt ce tinde să devină o legiferare neoficială, în controalele ANAF) că nu se poate acorda deductibilitate pe motiv că societatea nu a solicitat despăgubiri asiguratorului, introducând astfel condiționări inexistente în lege.

Cheltuielile de sponsorizare sau mecenat – sunt nedeductibile fiscal, dar se vor deduce din impozitul pe profit datorat în limita unui procent de 0,5% din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 20% din impozitul datorat. Vechiul procent era de 3 la mie din cifra de afaceri.

O altă categorie de cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit sunt cele ce reprezintă cheltuielile înregistrate în evidenta contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupție, potrivit legii. Aici e aproape sigur că vom discuta în majoritatea cazurilor de o retratare fiscală. Și pot apărea situații interesante. Când se va face retratarea? La prima sentință, la cea definitivă? Dacă e vorba de fapte în afara termenului de prescripție? Dacă există rapoarte anterioare ce au dovedit legalitatea deducerii cheltuielilor? Interesant, cum zic.

Similar cheltuielilor de protocol s-a simplifica modul de calcul a rezervei legale. Aceasta este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului contabil, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris și vărsat sau din patrimoniu, după caz.. Totodată aceasta poate constitui element similar veniturilor, proporțional, în cazul reducerii capitalului social.

În cazul ajustărilor pentru deprecierea creanțelor, a fost eliminata condiția conform căreia pentru deducerea ajustării, veniturile aferente creanțelor trebuiau sa fie incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.

Ajustările pentru deprecierea mijloacelor fixe amortizabile pot fi considerate deductibile, dacă se îndeplinesc o serie de condiții, anterior modificării acestea fiind nedeductibile integral.

Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua în calcul amortizarea contabilă. Câștigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcțiune a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, diminuată cu amortizarea fiscală, cu excepția celor la care amortizarea fiscală este limitată la 1500 lei/lună (mijloace de transport) pentru care se ține seama de amortizarea contabilă nu de cea fiscală.

Impozitul pe dividende cuvenite acționarilor persoane juridice este de 5%, de la 1 ianuarie 2016 (modificare operată prin OUG 50/2015)


Vedeți și:

Termeni generali

Impozit pe venit micro întreprinderi

TVA

Impozitul pe venituri

Contribuții sociale

Impozite și taxe locale

  1. Ana
    November 15th, 2015 at 21:20 | #1

    “Penalitățile datorate autorităților sunt deductibile dacă sunt datorate în baza unui contract.”
    Să înţeleg că până la 31.12.2015, penalităţile datorate în baza unui contract, sunt nedeductibile?De exemplu, să zicem concesionarea unui teren de la consiliul local.

    • Cristi
      November 16th, 2015 at 10:38 | #2

      Exact.
      Textul din codul fiscal valabil astăzi:

      b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile, datorate către autoritățile române/străine, potrivit prevederilor legale;

      Textul codului fiscal valabil din 2016

      b) 23 dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile, datorate către autoritățile române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepția celor aferente contractelor încheiate cu aceste autorități;

  2. Ana
    November 16th, 2015 at 15:00 | #3

    Mulţumesc frumos!

  3. Marius
    November 17th, 2015 at 08:48 | #4

    Mie mi se pare ca baza de calcul a celor 2% protocol, a ramas neschimbata, a fost eliminate din baza doar cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale

    • Cristi
      November 17th, 2015 at 10:07 | #5

      Nu a rămas neschimbată. Acum se iau în considerare veniturile impozabile și cheltuielile aferente lor, iar din 2016 se va lua în considerare profitul contabil care e soldul creditor al lui 121 și e dat de diferența matematică dintre toate veniturile, indiferent că sunt sau nu impozabile, ce se transferă asupra contului de rezultat și toate cheltuielile, indiferent că sunt aferente veniturilor sau nu, ce se transferă asupra contului de rezultat.

  4. Marius
    November 17th, 2015 at 10:36 | #6

    Aoleu, m-am uitat la pfa-uri!

  5. Teodora
    May 14th, 2016 at 13:29 | #7

    Buna ziua!

    Va rog sa ma ajutati, administratorul unei societati doreste ca cu profitul obtinut in 2015 sa nu acopere in totalitate pierderea din 2014, o parte din acest profit din 2015 sa ramana nerepartizat, se poate asa ceva? parerea mea e ca nu, dar am nevoie de i parere avizata sa zic asa.Si daca da, la calcul impoizt pe profit 2015 s-a luat in calcul tot, acum trebuie rectificativa pt declaratia101.

    Multumesc aniticpat!

  6. Teodora
    July 13th, 2016 at 13:01 | #8

    Buna ziua!

    Daca am avut in trim 1 impozit pe profit de 3000 lei si in trim 2 am calculat bineinteles pt ianuarie-iunie doar 2000 lei, nu ar trebui sa se inregistreze nota contabila in rosu de 691=4411 1000 lei?

    Multumesc?

    • Cristi
      July 13th, 2016 at 18:07 | #9

      Nu. Regularizarea se face doar în decembrie la finalizarea anului.

  7. Teodora
    July 13th, 2016 at 13:59 | #10

    Buna ziua!
    Daca am avut in trim 1 impozit pe profit de 3000 lei si in trim 2 am calculat bineinteles pt ianuarie-iunie doar 2000 lei, nu ar trebui sa se inregistreze nota contabila in rosu de 691=4411 1000 lei? mentionez ca am completat ca data de inceput calcul este 01.01.2016.
    Multumesc!

  8. Curti Alina-cristina
    February 6th, 2017 at 15:44 | #11

    Ce venituri, in afara veniturilor din chirii (daca este cazul) se iau in considerare la completarea D101 pt Asociatiile de Proprietari? Se trec si penalitatile incasate de la proprietarii care achita chelt. de intretinere cu intarziere? Dar dobanzile incasate de la banci?

    • Cristi
      February 7th, 2017 at 12:32 | #12

      Toate veniturile și toate cheltuielile.
      La rd.20 se înscriu veniturile neimpozabile – iar la 342 cheltuielile aferente lor.

  1. No trackbacks yet.