Home > Legislatie > Proiect MF de modificare a codului fiscal

Proiect MF de modificare a codului fiscal

Sigla-Guv-color_thumbDupă cum știți deja, din media sau de pe diverse siteuri, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de modificare a codului fiscal. Nu prea este normal, dar este “de apreciat” că l-au publicat totuși de pe acum. Puteau să o facă prin 27 decembrie și nu ar fi fost o surpriză pentru nimeni din rândul profesioniștilor contabili sau fiscali pentru că de ceva timp e aproape o obișnuință a acestui minister de a proceda astfel.

Deși în nota de fundamentare inițiatorii proiectului spun că

promovarea acestui act normativ este determinată în principal de necesitatea:
…..
asigurării predictibilității cadrului fiscal aplicabil de către mediul de afaceri pentru anul 2018

din nefericire predictibilitatea este ultimul lucru pe care acest proiect îl asigură. Sigur comparativ cu publicarea în 27 decembrie, e predictibil. E postat ca proiect în octombrie. În ciuda faptului că predictibilitatea fiscală s-ar asigura dacă s-ar aplica doar art.4 alineatul 1 din codul fiscal, restul alineatelor acelui articol trebuind să fie excepții de la regula generală. Dar la noi, mai ales când vine vorba despre MF excepțiile tind să devină regulă, iar regula excepție. Și nu este neapărat vina MF.

Legat de acest proiect – sunt propuneri care, sincer, sunt foarte ok în unele cazuri, altele care stârnesc controverse în altele.

Dacă mă întrebați pe mine, vă spun sincer că mie mi se par foarte în regulă toate propunerile de modificare. Nu sunt de acord 100% cu toate însă, în ansamblu, eu văd o simplificare a fiscalității.

Nu sunt un fan al acestui guvern mai ales datorită modificărilor de cod fiscal venite peste noapte în ianuarie 2017, a introducerii plății defalcate a TVA (care, apropo, există nu e eliminată și orice discuție pe marginea modificării ei este doar o discuție despre intenții nu un fapt concret) precum și a impunerii fără discernământ în toate cazurile a plății contribuțiilor sociale la minimul pe economie în cazul contractelor part-time. Dar una peste alta acest proiect are mai multe plusuri decât minusuri.

Dar să nu mai divagăm și să vedem despre ce este vorba.

1. Impozitul pe profit

Se introduc limitări a costurilor cu dobânda și alte costuri echivalente inserându-se un articol nou prin care se transpun prevederile unei directive europene 2016/1164/UE. Prin articolele nou introduse se definesc categoriile de cheltuieli cu dobânda, alte cheltuieli similare și regulile de deductibilitate pentru acestea.

Se introduce reglementarea regimului fiscal al transferurilor de active, de rezidență fiscală și/sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu permanent pentru care România pierde dreptul de impozitare. Se introduc reguli antiabuz și privind societățile străine controlate.

Sunt reguli aplicate multinaționalelor în principal.

2. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor

Este unul care deși are relativ puține modificări legislative propuse, sunt modificări ce au un impact foarte mare.

– nu va mai conta dacă ai venituri din consultanță de 0,1% sau de 100%
– nu va mai conta dacă ai capital social de 200 lei sau de 200000 EUR
– nu mai contează că firma are venituri din activități în domeniul bancar, al asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, nici din domeniul jocurilor de noroc sau activități de exploatare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor naturale.

Va conta doar volumul veniturilor obținute. Și dacă veniturile și elementele asimilate acestora ce fac parte din baza de impunere pentru microîntreprinderi nu vor depăși echivalentul a 1,000,000 EUR la data de 31/12/2017, de la 1 ianuarie 2018 veți plăti impozit pe venit de 1% sau 3% în funcție de situația salariaților, indiferent de mărimea capitalului sau de tipul activității.

De exemplu:

– dacă la 31/12/2017 aveți venituri de 800,000 EUR și în 2017 ați aplicat impozitul specific, de la 1 ianuarie 2018 veți datora impozit pe venit.

– dacă în anul 2017 ați avut capital social de 46,000 lei și venituri de 200,000 lei de la 1 ianuarie 2018 veți trece la impozit pe venit

– dacă în anul 2017 ați avut venituri doar din consultanță și acestea sunt de 450,000 EUR la 31/12/2017, de la 1 ianuarie 2018 treceți la impozit pe venit

– dacă în anual 2017 ați plătit impozit pe profit pentru că în anul 2016 ați avut venituri de 560,000 EUR, în 2018 veți plăti impozit pe venit dacă la 31/12/2017 nu veți avea venituri mai mari de 1,000,000 EUR

Mă repet și aici: venituri sau elemente ce fac parte din baza de impunere pentru acest impozit și nu cifră de afaceri. Doar cifra de afaceri nu este relevantă în cazul acestui impozit.

3. Impozitul pe venit

Se modifică, art.62 litera m în sensul limitării veniturilor neimpozabile primite din transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și mobile din patrimoniul personal.

Pentru următoarele venituri, se va datora impozit:
– venituri din vânzarea a mai mult de 2 autoturisme, din patrimoniul personal,
– din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal
– pentru câștigurile din transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate şi/sau din transferul aurului financiar definit potrivit legii

Cota de impozit pe venit se modifică de la 16% la 10%. Aceasta se va aplica în toate cazurile în care se face impunerea veniturilor din activități independente, veniturilor din salarii și asimilate salariilor, din cedarea folosinței bunurilor, din investiții, pensii, activități agricole, silvicultură și piscicultură,  premii sau din alte surse.

În cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală ce se reține la sursă, dar pentru care nu există opțiunea de a fi impozit final, impozitul va fi de 7% aplicat la venitul brut (față de 10% în prezent).

În cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală ce se reține la sursă, dar pentru care se exprimă opțiunea de a fi impozit final, acesta se va calcula prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut din care se va scădea înainte de impozitare o cotă forfetară de cheltuieli de 40%.

În cazul activităților impuse la normă de venit fie că e vorba de activități independente fie că e vorba de activități agricole, deciziile de impunere se vor emite pentru impunere cu cotă de 10%.

La fel deciziile de plăți anticipate în baza declarațiilor estimative de venit.

La determinarea venitului impozabil, plata contribuției de asigurări sociale de sănătate va fi cheltuială deductibilă fiscal și va diminua direct baza de impunere. Doar contribuția de asigurări sociale (pentru pensii) se va scădea de către organul fiscal la regularizarea impozitului pe venit – modificându-se în acest sens art.68 alin.5 litera l și art.75.

Acum atât CAS cât și CASS nu sunt deductibile și se regularizează de către organul fiscal.

În ceea ce privește impozitul pe venituri din salarii:

Se modifică cuantumul deducerilor personale. Acestea se vor acorda degresiv în funcție de venitul lunar brut cuprinse între 1951 lei și 3600 lei și sunt acordate în următoarele limite maximale:

– pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere – 510 lei;

– pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere – 670 lei;

– pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere – 830 lei;

– pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere – 990 lei;

– pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere – 1.310 lei.

Se abrogă art.90.

4. Contribuțiile sociale

De la 6 contribuții sociale ajungem la 3. Mari și late.

Contribuțiile sociale obligatorii se vor aplica asupra veniturilor  din salarii sau asimilate salariilor, din activități independente, asupra indemnizațiilor de șomaj sau a celor de asigurări sociale de sănătate.

Cotele de contribuții sociale, pentru pensii (CAS) vor fi:

a) 25 % datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, potrivit prezentei legi;

b) 4 % datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;

c) 8 % datorată în cazul condițiilor speciale de muncă și altor condiții de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.

Așadar, după cum se vede, contribuția angajatorului nu a dispărut cu totul. Ea există în continuare, doar că există pentru cazul condițiilor deosebite de muncă ori a celor speciale.

O modificare este cea de la art.141 litera b, adică la una de la excepțiile de calcul a contribuțiilor sociale.

Textul modificat este acesta: veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de către persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, din activități pentru care există obligaţia asigurării în aceste sisteme potrivit legii. Adică? Adică veniturile obținute de astfel de persoane din alte salarii decât cele plătite de cei care cotizează la acele sisteme proprii sunt supuse contribuțiilor sociale nemaifiind exceptate.

Limita maximă a bazei de calcul pentru CAS este de 5 salarii medii pe economie.

Se menține impunerea bazei de calcul minime pentru cazul veniturilor obținute din contracte individuale de muncă la un salariu minim pe economie. Adică modificările aduse de OG 4/2017 sunt preluate direct în codul fiscal la art.146.

Nu se mai reține CAS la venituri din activități independente la care plătitorul de venit avea obligația reținerii la sursă a CAS.

Baza de calcul LUNARĂ al contribuţiei de asigurări sociale datorate de persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente – nu poate fi mai mică decât salariul minim garantat în plată. Ea poate fi stabilită și la un nivel ales de către persoana fizică, dar nu mai mic de această sumă.

În ce condiții se va datora CAS – obligatoriu – de către persoanele fizice?

1. dacă venitul net, realizat în anul precedent, mai puțin CAS, raportat la numărul de luni de activitate este cel puțin egală cu salariul minim
2. dacă venitul net lunar estimat este cel puțin egal cu salariul minim
3. dacă valoarea lunară a normei de venit este cel puțin egală cu salariul minim
4. în cazul drepturilor de autor, dacă venitul net lunar rămas după scăderea din brut a cheltuielii deductibile, raportat la numărul de luni de activitate este cel puțin egal cu salariul minim valabil în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția.

Persoanele obligate la plata contribuției de asigurări sociale trebuie să depună o declarație la organul fiscal până la 31 ianuarie.

Dacă persoana fizică realizează venituri sub plafonul de mai sus, nu are obligația plății anticipate a CAS pentru anul respectiv. Cu toate acestea poate opta să plătească CAS, voluntar, caz în care poate depune declarația alegând o sumă asigurată, dar care să fie cel puțin egală cu salariul minim.

De exemplu, pornind de la ideea că salariul minim va fi de 1900 lei în 2018:
Un PFA are venit net realizat în 2017, mai puțin CAS, de 18,000 lei adică 1,500 lei/lună, nu va avea obligația plății CAS în 2018. Dar va putea opta pentru a plăti CAS dacă dorește însă doar la o bază de calcul de minim 1900 lei lunar. Asta ar însemna o contribuție de 475 lei/lună adică 5700 lei, minim, anual.

Se introduc și excepții de la plata CAS pentru PFA chiar dacă venitul lunar este mai mare decât salariul minim.

Excepțiile sunt pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități independente care se încadrează într-una dintre următoarele situații:

a) realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor sau venituri din pensii, pentru care sunt asigurate în sistemul public de pensii sau într-un sistem propriu de asigurări sociale, potrivit legii;

b) realizează venituri din activități independente pentru care sunt asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, potrivit legii.

De exemplu: un PFA este salariat al unei firme de unde obține venituri din salarii în baza unui contract individual de muncă și realizează un venit net anual din activități independente de 120,000 lei adică 10,000 lei/lună -  nu va datora CAS fiind exceptat.

Nu contează norma de muncă. De ce nu contează? Pentru că așa cum am arătat mai sus indiferent de norma de muncă baza lunară de calcul pentru CAS e minim echivalentul unui salariu minim brut.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate.

Sunt incluși acum și cetățenii români ce doar au reședința în România nu doar domiciliul. Ca fapt interesant, pentru ANAF este irelevant unde are domiciliul cetățeanul român și-i stabilește și acum CASS chiar dacă nu are domiciliu în România. Am o cunoștință cetățean român și australian care deține în România proprietăți închiriate și care are doar NIF în România fiind reprezentat aici de un reprezentant fiscal. Cu toate că legea e clară – datorează CASS dacă are domiciliu în România, ANAF nu are în baza de date o astfel de setare și emite decizii de impunere pe CASS chiar dacă pe pașaportul lui scrie clar – cetățean român fără domiciliu în România.

Se exclud mai multe categorii de persoane din categoria celor ce sunt asigurați numai cu plata contribuției. Și este extinsă această listă cu mai multe categorii de persoane. Așadar se propune a fi asigurați în sistemul public de asigurări de sănătate, fără a plăti CASS, și următoarele categorii de persoane:

-  pensionari – pentru veniturile din pensii
– persoanele ce sunt în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă – sunt exceptați pentru plata CASS la indemnizația primită pentru acel concediu medical
– șomerii pentru indemnizația de șomaj
– persoanele aflate în concediu de acomodare conform Legii 273/2004 sau în concediu de creștere a copilului conform OUG 111/2010 ori în concediu pentru copil cu handicap
– persoanele fizice beneficiare a ajutorului social
– deținuții, arestații preventiv
– străinii din centrele de cazare pentru returnare sau expulzare
– personalul monahal al cultelor recunoscute în România
– victimele traficului de persoane

Ce venituri sunt supuse CASS?

Veniturile din salarii și asimilate acestora.  Dacă nu obțin venituri din salarii și dacă nu se regăsesc în categoriile de persoane exceptate de la plata CASS, atunci persoanele fizice care obțin venituri din categoriile de mai jos, vor datora și pentru ele CASS:

a) venituri din activități independente, definite conform art. 67 și 671;
b) venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor II, III sau Legii nr. 170/2016, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125;
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor, definite conform art. 83;
d) venituri din investiții, definite conform art. 91;
e) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, definite conform art. 103;
f) venituri din alte surse, definite conform art. 114 și 116 .

După cum se vede față de anul acesta și anii anteriori există la contribuții sociale un mare plus pentru contribuabilii care obțin venituri din salarii și din alte surse. Acum nu vor mai datora contribuții sociale pentru alte categorii de venituri, nici CAS și nici CASS, dacă obțin venituri din salarii.

De exemplu acum un salariat care și închiriază un spațiu și obține venituri din chirii va plăti CASS și pentru acele venituri. De la anul însă, datorită faptului că obține venituri din salarii, pentru venitul din chirii nu va mai datora CASS.

Cota pentru CASS este de 10%.

În cazul veniturilor din salarii, baza lunară de calcul pentru CASS este echivalentul salariului minim garantat în plată. Dacă venitul lunar net este sub acest plafon persoana fizică nu este obligată la plată, dar poate, opțional să se asigure.

Similar CAS și în cazul CASS pentru veniturile obținute de persoanele fizice care nu au venituri din salarii, baza minimă lunară de calcul pentru CASS este echivalentul salariului minim brut pe țară.

De exemplu: o persoană fizică obține în 2017 venituri nete din activități independente  în sumă de 25,200 lei adică 2100 lei/lună. Nu are venituri din salarii fiind singurul său venit. În acest caz va depune la ANAF până în 31/01/2018 o declarație și va datora plăți anticipate pentru CASS calculate prin aplicarea procentului de 10% asupra echivalentului salariului minim. Pe un salariu minim de 1900 lei, va datora 190 lei/lună adică 2280 lei anual.

Dar dacă un salariat obține și el aceleași venituri din activități independente – nu va avea nici obligația declarării și nici a plății CASS. De ce? Pentru că oricum i se va reține din brut o sumă calculată la minim pe economie.

Se abrogă tot ce ține de contribuția de asigurări sociale de șomaj, accidente de muncă și boli profesionale, fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale și contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate.

În schimb se introduce o contribuție nouă. O contribuție asiguratorie pentru muncă.

Aceasta este datorată de către angajatori pentru veniturile din salarii și asimilate acestora și este de 2,25%.

TVA

În virtutea deciziei CJUE C101/2017 se introduce o limitare a dreptului de deducere a TVA și anume cea conform căreia organele fiscale competente au dreptul de a refuza deducerea TVA dacă, după administrarea mijloacelor de probă prevăzute de lege, pot demonstra dincolo de orice îndoială, că persoana impozabilă știa sau ar fi trebuit să știe că operațiunea invocată pentru pentru a justifica dreptul de deducere era implicată într-o fraudă privind taxa pe valoarea adăugată care a intervenit în amonte sau în aval în lanțul de livrări/prestări.

Ce nu văd însă în proiectul de modificare a codului fiscal este plafonul de scutire pentru care România a cerut și a primit derogare de la UE. Și anume modificarea lui de la 220,000 lei la 300,000 lei

Accize

Se propune confiscarea cisternelor, recipientelor şi mijloacelor de transport utilizate în transportul produselor accizabile în cazurile de evaziune cu produse accizabile.


Concluzii

Ce plusuri văd eu aici:

1. simplificarea declarațiilor și a administrării fiscale a obligațiilor fiscale
2. simplificarea calculelor legate de impozite și contribuții sociale la veniturile din salarii
3. pentru unele firme trecerea la micro este un avantaj
4. pentru PFA care au venituri din salarii dispar contribuțiile sociale
5. pentru PFA care au venituri doar din activități independente contribuțiile sociale se calculează obligatoriu la o bază de calcul aleasă (CAS) sau realizată (CASS) numai dacă realizează venituri de cel puțin un salariu minim lunar
6. PFA pot opta pentru plata contribuțiilor chiar dacă nu au venituri nete lunare ce să fie cel puțin egale cu baza de calcul

Minusuri

Prea puține. Ele vin din sfera impactului impozitului pe venit asupra firmelor ce acum plătesc impozit pe profit și care sunt pe pierdere în mod obiectiv sau au marje mici de profit. Firme care pot fi afectate de o astfel de modificare. Dar nici aici nu sunt toate firmele afectate. De exemplu o firmă pe care o știu are acum 72300 lei impozit pe profit pe 9 luni.Și estimarea este că va mai avea circa 30000 lei impozit pe ultimul trimestru. Nu va ajunge la venituri de 1000000 EUR la 31/12 și presupunând că în 2018 ar avea venituri de 4400000 lei ar datora 1% impozit adică 44,000 lei/an și ar câștiga doar din această reducere cel puțin 60,000 lei pe care i-ar putea fie investi fie ar majora salarii sau i-ar avea ca dividend.

Un alt minus este preluarea taxării muncii part time la minim pe economie indiferent de situații. Deși sunt situații și situații. Poate o clarificare pe sectoare de activitate ar fi fost de dorit.

Am văzut și tot felul de calcule comparative în care se arată cât s-ar pierde la salarii. Nu sunt de acord cu toate. Am și eu un calcul comparativ. E mai jos. Făcut la nivelul unui salariat cu un salariu minim și fără persoane în întreținere:

calcul2018v1p

Așadar la o creștere a salariului minim de la 1450 lei la 1900 lei, o creștere de 450 lei brut avem o creștere de doar 97 lei pe net. Totalul costurilor angajatorului crește cu 162 lei, iar impozitele și taxele cresc cu doar 65 lei.

În eventualitatea păstrării modalității de acum cu contribuții salariați și angajator și cu reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, iar în rest păstrarea acelorași procente, corelată cu o creștere a salariului minim de la 1450 lei la 1550 lei costurile angajatorului ar crește cu 124 lei, netul ar crește cu 130 lei, dar taxele ar scădea cu 6 lei. Însă dacă salariul minim ar crește de la 1450 lei la 1650 lei de exemplu netul ar fi  mai mare cu 205 lei însă costurile angajatorului ar crește cu 246 lei iar taxele cu 41 lei.

Dar am mai făcut un calcul. Dacă am un salariat cu 3100 lei net acum și vreau să-i păstrez același net, cum sunt eu angajator influențat? Care îmi sunt costurile? Dar nivelul taxelor?

calcul2018v2p

Și am constatat că îmi scad costurile cu 11 lei pentru că îmi scad taxele. Așa că pentru mine va fi avantajos să-i plătesc același net salariatului respectiv fără nici un fel de problemă.


Ce impact are majorarea minimului la o sumă mare?

Guvernul nu a propus măsuri tranzitorii pentru firme. Nu le-a legiferat prin acest proiect mărirea brutului pentru a prelua în brut diferența rezultată din eliminarea, în mare parte a contribuțiilor sociale datorate de angajator și preluarea lor în majoritate la angajat.

Dar a procedat altcumva. A propus modificarea salariului minim brut garantat în plată.

Pentru angajatori va fi necesar să facă analize, însă, la prima vedere, la venituri mari pot exista reduceri de costuri și ca urmare angajatorii vor putea să mențină același net chiar preluând  în brut sarcina fiscală pe care o suportau ei anterior. La salarii mici, la normă întreagă ori la un nivel egal cu minimul pe economie, creșterea va fi, pe net, foarte mică, e adevărat, dar costurile în ansamblul lor nu vor crește foarte mult. Probabil există analize care să arate că majoritatea salariaților sunt la minim pe economie și o creștere cu 65 lei/angajat a taxelor datorate ar putea duce la colectarea unor sume suficiente pentru finanțarea bugetului.

Însă creșterea salariului minim are și alte efecte – creșterea punctului amendă de exemplu. Sau a costurilor cu plata zilierilor.

  1. Laurentiu Rutcovschi
    October 28th, 2017 at 19:28 | #1

    Conform proiectului de modificare a Codului fiscal:„ La articolul 146, după alineatul (5) se introduc trei noi alineate, alineatele (51)- (53), cu următorul cuprins:
    ”(51) Contribuţia de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, calculată potrivit alin. (5), nu poate fi mai mică decât nivelul contribuţiei de asigurări sociale calculată prin aplicarea cotei prevăzută la art. 138 lit. a) asupra salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ. „

    Sa inteleg ca de la 01.01.2018 daca am un salariat cu 2h/zi si Salariu 500 lei brut- CAS (1900lei*25%=475lei) -CASS(500*10%=50 LEI)=-25 LEI(rest de plata negativ??)

    Aduce salariatul banii de acasa?….

    • Cristi
      October 30th, 2017 at 14:12 | #2

      Să fim serioși. Chiar credeți că se va întâmpla asta? Ce angajator normal la cap sau salariat ar permite asta?
      Pe de altă parte am văzut tot felul de abordări de genul: am acum salariu 2000 lei și în ianuarie tot 2000 lei. Dar angajatorul care nu va muta în brut cheltuielile de acum cu taxele pe care le datorează și le va păstra în profitul său va avea probleme în a-și păstra salariații.
      Pentru că acum are salariu de 2000 lei, dar mai are taxe de 600 lei așa că o comparație corectă la costuri egale ar fi 2000 lei în anul 2017 versus 2600 lei în 2018.
      La fel la minim de acum de 363 lei/2 ore normă, costul este de 674 lei/salariat dacă nu realizează un salariu minim sau nu se află în excepții. Așa că o comparație corectă ar fi raportat la 674 lei/salariat de la 1 ianuarie. În acel caz, costurile angajatorului ar fi 689 lei/lună, o creștere de 15 lei, costurile de taxe ar fi 309 lei/lună și netul i-ar scădea cu 294 lei. Pentru a menține un net de 303 lei și în ianuarie 2017, costurile angajatorului ar fi 990 lei (inclusiv contribuția asiguratoare) și taxele 687 lei adică un plus de 316 lei provenit din taxe suplimentare față de nivelul lui 2017.

  2. Cristina
    October 29th, 2017 at 07:19 | #3

    Mulțumim ptr. exemplificări Cristi.

  3. sm_noname
    October 29th, 2017 at 08:25 | #4

    Multumim pentru informatiile detaliate.

    La transferul taxelor de la angajator la angajati exista o problema reala, avand in vedere ca CAS si CASS se va calcula la minim pe economie, mai exact situatia celor cu norma de 1-2 ore/zi (fara alte venituri salariale). Vor aduce bani de acasa?

  4. Point
    October 29th, 2017 at 11:22 | #5

    Nici un angajator nu va dori sa plateasca salarii marite
    si vor micsora fortat salariul net in detrimentul angajatilor.
    Multi angajatori habar nu au nici acum cat platesc la stat contributiile
    Statul sa dea banii inapoi populatiei fiindca oamenii nu vor mai avea pensii
    Sistemul de sanatate este bolnav si taxeaza ,
    asa ca un om sanatos n ar trebui sa plateasca toata viata lui taxe ca sa sustina tiganii si puturosii
    Acest guvern si Parlament trebuie sa isi dea demisia.
    E cel mai prost de pana acum.

    • Cristi
      October 30th, 2017 at 14:15 | #6

      Probabil. Dar mulți nu-și vor păstra salariații procedând în acest fel. Dacă nu vor transfera un cost pe care îl au și acum în salarii și-l vor duce în profit nu îi văd bine pentru că-și vor pierde salariații.
      Un angajator care nu știe cât plătește contribuții la stat, fie nu le plătește fie e total dezinteresat așa că îi este cam indiferent că sunt în sarcina lui sau a salariatului.
      În rest sunt opinii politice nu au treabă cu discuția tehnică legată de acest proiect :)

  5. Vranau Sorina
    October 29th, 2017 at 11:28 | #7

    Multumesc frumos! Ca de obicei ,ati facut o sinteza foarte buna a modificarilor

  6. Dan
    October 29th, 2017 at 18:00 | #8

    Pentru o persoana fizica autorizata care obtine venituri din activitati independente, mai mari decat salariul minim pe economie, cum se calculeaza CASS? 10% din venitul impozabil?
    Daca raspunsul este DA, inseamna ca reducerea de 6 procente la impozit este diminuata de cresterea CASS de l 5.5%, la 10%, nu? Adica, scaderea efectiva a cheltuielilor cu taxele este de 1,5%?

    • Cristi
      October 30th, 2017 at 14:21 | #9

      Nu. Baza de calcul este un salariu minim pe economie indiferent de valoarea venitului net dacă valoarea lui medie lunară este mai mare decât un salariu minim.
      Și se elimină și regularizarea sumei respective.

  7. Vali
    October 29th, 2017 at 21:54 | #10

    Toate bune și frumoase. Dar până la urmă care este logica acestei treceri a contribuțiilor numai in sarcina angajatului? Am înțeles că suntem singurii din Europa care fac asta. Cine si ce are de câștigat?

    • Cristi
      October 30th, 2017 at 14:17 | #11

      Nu sunt doar în sarcina angajatului :)
      Sau cel puțin nu în toate cazurile.
      Au promis că majorează salariile? Au promis! Nu au promis că le majorează pe alea nete :)
      Și o astfel de creștere, mai ales a minimului aduce efecte colaterale.

  8. October 30th, 2017 at 08:26 | #12

    Cei cu firme de consultanta o sa fie cei mai bucurosi :)

  9. anca
    October 30th, 2017 at 08:54 | #13

    Multumim , foarte frumoasa prezentarea.

  10. laura bolboaca
    October 30th, 2017 at 13:36 | #14

    din pacate se reduc cheltuielile deductibile la impozitul pe profit , numai in cazul CAS actualii 15,8% din sarcina angajatorului cad, ei nu vor mai fi cheltuiala

    • Cristi
      October 30th, 2017 at 15:29 | #15

      De ce s-ar reduce? Nimeni nu vă oprește ca cei 15,8% să-i mutați în salariul angajaților.
      Există și un alt efect al creșterii costurilor salariale prin majorarea, în acest fel, a salariilor. Creșterea limitei deductibile pentru cheltuieli sociale.

  11. Ligia
    October 30th, 2017 at 16:08 | #16

    Si cum o sa fie cu cei cu timp partial, cum se vor calcula contributiile?

    • Cristi
      October 30th, 2017 at 16:21 | #17

      La brut dacă se încadrează la excepții sau la minim pe economie dacă nu se încadrează la excepții.

  12. Vali
    October 30th, 2017 at 17:29 | #18

    Așa este! Asta cred că e singura explicație plauzibilă. Am crescut salariile , am respectat promisiunile dar acolo nu era specificat netul sau brutul. Praf in ochi. Uite cucul nu e cucul. Pentru că nici punctajul la pensie nu se mărește deoarece se mărește si salariul mediu pe economie. Se măresc proporțional toate elementele formulei de calcul a punctajului.

  13. Kontab Kont
    October 31st, 2017 at 13:28 | #19

    Foarte bun materialul!

    Multumim mult Dl.Cristi!

  14. Ana
    November 1st, 2017 at 19:11 | #20

    Mulțumim mult de tot!

  15. Cicero Diana
    November 3rd, 2017 at 15:33 | #21

    da, eu am acest caz, cu un salariu brut de 500 pe 2 ore, ca mai mult nu-mi permit, nu mai are loc de munca in alta parte, deci imi va aduce bani de acasa….pai nu e aberant???

    • Cristi
      November 6th, 2017 at 11:26 | #22

      Și acum costul dvs e doar 500 lei? Mă îndoiesc. Eu cred că e mai mare. Eu zic că e 813 lei costul angajatorului, acum, la 2 ore și 500 lei brut. Așadar vă permiteți 813 lei acum. La un astfel de brut pe proiectul de cod fiscal taxele ce se plătesc în plus sunt 312 lei și e o scădere a netului de la 397 la 148 lei. În nici un caz nu ar veni cu bani de acasă. Dar este evident nerentabil pentru salariat să mai lucreze în aceste condiții raportat la net. Este avantajos pentru el din punct de vedere al cotizării la pensie, dar în rest nu. Este nerentabil pentru angajator să-i mențină același net pentru că ar înseamna o creștere a costurilor de la 813 lei la 1086 lei doar pentru a-i menține netul. Asta înseamnă 273 lei creștere de costuri generată exclusiv de creșterea de taxe.

  16. Amalia
    November 8th, 2017 at 21:47 | #23

    @Cristi
    Nu am inteles cum ati explicat la timp partial. Care ar trebui sa fie brutul salariatului cu 2 ore? Eu zic ca ar trebui sa fie 968 lei, din care contributii 1900×35%=665 lei, venit net 303 lei.Unde gresesc?

    • Cristi
      November 9th, 2017 at 10:14 | #24

      Nu greșiți dvs. Era la mine o eroare în formula de calcul a CASS ce era calculat la realizat nu la 1900 pentru acele situații. Mulțumesc pentru observație.

  17. Amalia Rosu
    November 9th, 2017 at 12:25 | #25

    Eu multumesc, doar aici m-am lamurit cum se va calcula la timp partial. Si as mai avea o nelamurire: guvernantii ne spun ca va creste contributia salariatului la pensie, adevarat. Dar cum ma avantajeaza asta, cand pensia se calculeaza ca raport intre brut realizat si venit mediu in luna respectiva? Daca imi creste venitul brut, va creste si venitul mediu, deci nu ma intereseaza procentul de contributie. Asa este, sau gresesc?

  18. Bucsa Mariana
    November 11th, 2017 at 14:57 | #26

    Si cum va fi cu compensarile dintre Contributia pentru concedii si indemnizatii – angajator si sumele de recuperat pt. CM.

    • Cristi
      November 11th, 2017 at 15:09 | #27

      Nicicum. Probabil se va reglementa distinct. Urmează probabil modificarea OUG 158/2005. Sau se va reglementa o compensare din Contribuția asiguratorie.

  19. sm_noname
    November 14th, 2017 at 06:43 | #28

    A aparut si actul normativ in MO:
    http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/194621
    Totusi cei care au venituri din activitati independente, precum au si venituri din salarii, vor platii contributii sociale cel putin pe minim pe economie pentru ambele venituri (chiar daca venituri din activate independenta este modica), sau am inteles gresit?

  20. Amalia
    November 21st, 2017 at 11:24 | #29

    Am o situatie ipotetica: 2 salariati cu timp partial 2 ore/zi, care presteaza aceeasi munca, dar unul realizeaza venituri si in alta parte, unul nu. Eu cum ar trebui sa negociez salariile brute, ca sa obtina acelasi net, de 400 lei: la cel care realizeaza venituri doar pe acest contract, trebuie sa ii acord minim 1065 lei, la cel care lucreaza si in alta parte, ii acord 700 lei. Pentru aceeasi munca, eu pe unul il discriminez, pentru ca, contributia lui la pensie este mai mica decat a celuilalt. Si daca cel care lucreaza si in alta parte parte vine luna urmatoare si spune ca nu mai realizeaza alte venituri, eu sunt obligata sa renegociez salariul?

    • Cristi
      November 21st, 2017 at 14:50 | #30

      Aveți dreptate. Discriminare apare și dacă un PFA are venituri și din salarii :)
      Dar momentan cu asta defilăm.

  1. No trackbacks yet.