Home > Legislatie > Modificare codul muncii

Modificare codul muncii

munca2După cum probabil ați auzit deja, Guvernul României, a adoptat/discutat în ședința de guvern din 4 august o ordonanță de urgență pentru modificarea codului muncii al cărui proiect îl puteți consulta în acest document.

UPDATE: Propunerea este deja publicată în M.O. sub forma OUG 53/2017.

Să vedem despre ce e vorba:

Guvernul a tras concluzia că cei care utilizau muncă “la negru”, pentru mai mult de 5 persoane, în realitate, nu pățeau nimic. Cei care aveau 1-5 persoane fără contract erau amendați, iar ceilalți erau trimiși în judecată și ITM pierdea procesele pe motiv că lipsea pericolul social al faptei.

Motivarea spune totul:

În exercitarea activității de control, inspectorii de muncă au identificat numeroase situații în care angajatorii utilizau mai mult de 5 persoane, fără încheierea unui contract individual de muncă, intrând astfel sub incidența art. 264 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, și angajând răspunderea penală a angajatorilor.

Din analiza modului de soluționare a acestor dosare penale, în cvasitotalitatea cazurilor, organul de cercetare penală și instanța de judecată au pronunțat soluții de neîncepere a urmăririi penale sau de achitare, după caz, în considerarea lipsei de pericol social al faptei.

Tot în motivare se spune că dacă ar fi existat prevederea conform căreia s-ar fi putu achita în 48 de ore jumătate din minimul amenzii contravenientul ar fi fost stimulat sa plătească benevol amenda contravențională, iar lipsa acelei prevederi dimpotrivă, a determinat creșterea numărului de contestații în instanță cu efect negativ asupra încărcării rolului instanțelor de judecată și mai ales de diminuare a încasărilor la bugetul de stat. O motivare mai hilară ca asta nu am văzut. Adică o firmă ce era amendată cu 10000 lei/persoană pentru 4 persoane fără contract ar fi plătit benevol jumătate din minim adică 5000 lei/persoană – 20000 lei și nu ar mai fi contestat amenda?

Guvernul a modificat art.16 din codul muncii, definind munca “la negru” sau mai bine zis munca nedeclarată – denumirea oficială a muncii “la negru”.

Ce este, așadar, munca nedeclarată? Doar munca fără contract de muncă? Nu, conform noii modificări. Iată ce reprezintă muncă nedeclarată:

– dacă primiți la muncă una sau mai multe persoane fără să îi încheiați contract de muncă în formă scrisă, anterior zilei de începere a activității stabilită în contract – e muncă nedeclarată

– dacă primiți la muncă una sau mai multe persoane, pentru care chiar dacă aveți încheiat contract de muncă în formă scrisă, dar nu ați trimis registrul de evidență a salariaților la ITM cel târziu în ziua anterioară începerii activității așa cum este ea consemnată în contractul de muncă – e muncă nedeclarată.

– dacă aveți un salariat al cărui contract de muncă este suspendat și în perioada de suspendare acesta este primit la muncă – se consideră că folosiți muncă nedeclarată. De exemplu aveți cerere de concediu fără plată din partea unei persoane și-i suspendați contractul, dar acesta revine la muncă mai repede, este necesar să declarați încetarea suspendării cel târziu în ziua revenirii lui pentru a nu avea probleme.

– dacă aveți salariați cu normă parțială și aceștia sunt la muncă în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial  se consideră că folosiți muncă nedeclarată.

Dacă primele două situații sunt cumva logice și, zic eu, normale, ultimele două pot provoca mici probleme.

Situația cu salariatul cu activitatea suspendată: teoretic nu se poate demonstra decât dacă există o astfel de situație la data controlului, practic pot apărea situații de abuz.

Problema salariatului cu normă parțială pleacă de la prevederea conform căreia aceștia nu pot presta ore suplimentare. Ok, dar dacă am program de muncă în ture nu-i pot înscrie programul în contractul de muncă. Pentru că așa cum e acum prevederea, mă obligă să-i înscriu programul de muncă. Ori, în realitate, sunt situații în care cel cu ore/lună nu poate avea un program fix.

De asemenea, angajatorul e obligat să păstreze o copie a contractului de muncă la locul de desfășurare a activității pentru fiecare salariat care își desfășoară activitatea în acel loc. Asta nu ar fi o problemă în multe situații, dar poate fi o problemă în multe altele. De exemplu: păstrarea copiei CIM a angajaților firmelor de construcții, care au mai multe șantiere. De exemplu o firmă de construcții are lucrări edilitate în 3 localități. Și salariații azi sunt la o lucrare pentru că e nevoie de ei acolo, mâine la alta, etc.? Ce face firma? Dă o copie a CIM a tuturor angajaților dirigintelui de șantier? Prevederea asta e ok dacă ai un ABC un bar, dar nu în toate cazurile. De exemplu: cum poate o firmă de exploatări forestiere să țină o copie a CIM în pădure? Când azi e la o partidă, mâine la alta? Cine să le țină acele copii?

Și întrebarea e: care e beneficiul păstrării unei copii a CIM la locul de muncă? Câtă vreme acesta există în formă scrisă și este trimis în registrul de evidență? De ce ai ține o copie acolo? Să ce?

Amenzile pentru cele de mai sus:

– pentru munca nedeclarată – primirea la muncă fără contract, ori fără ca acesta să fi fost transmis la ITM, ori primirea la muncă a unei persoane ce are contractul de muncă suspendat – se sancționează cu amendă de 20.000 lei/persoană aflată în aceste situații

– pentru un salariat cu normă parțială identificat ca fiind la muncă în afara programului – amenda este de 10.000 lei/persoană. Eu cred că va fi una din cele mai folosite contravenții pentru că așa cum am arătat este imposibil să înscrii programul în CIM și pentru inspectorii ITM va fi mai simplu să considere că e la muncă în afara programului.

Acestea pot fi achitate la nivelul a jumătate din minim în 48 de ore. Adică în loc de 20.000 lei/persoană se pot achita 10.000 lei/persoană în 48 de ore. Și așa crede Guvernul că va crește nivelul încasărilor la buget din amenzi și că nu vor exista sau se vor limita contestațiile.

Tot pentru astfel de situații, în cazul primelor trei situații de muncă nedeclarată – inspectorii ITM pot dispune sancțiunea complementară de închiderea punctului de lucru, dar închiderea nu se poate face fără respectarea unei proceduri ce urmează să fie stabilită ulterior.

Angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenționale aplicate și după ce demonstrează că a remediat deficiențele care au condus la sistarea activității: prin încheierea contractului individual de muncă, transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților sau, după caz, încetarea suspendării contractului individual de muncă și constituirea și plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucrătorului pe perioada în care a prestat activitate nedeclarată.

Acest text e cel ce va face ca achitarea amenzii să devină prioritară pentru unii pentru că, după cum vedeți, dacă se dispune suspendarea activității, reluarea ei e condiționată, în primul rând de achitarea amenzii aplicate.

De asemenea Guvernul schimbă modul de întocmire actelor adiționale.  Mai exact acesta a modificat art.17 alin.5 prin care orice modificare a elementelor de la art.17 alin.3 se putea face într-un termen rezonabil. Dacă până acum acestea se puteau întocmi ulterior, într-un termen de 20 de zile lucrătoare de la data apariției modificării, acum acestea vor trebui întocmite obligatoriu anterior producerii modificării. Așadar schimbările de salariu, de funcție, de normă, de …orice se vor face prin act adițional înainte de data la care se decide schimbarea. Dar atenție! De trimis în registrul salariaților se vor transmite tot ca până acum. Doar că data actului adițional nu mai poate fi ulterioară modificării contractului de muncă ci anterioară. Așadar nici măcar în ziua producerii schimbării ci anterior acesteia. Ca idee dacă vreți să modificați de la 1 septembrie 2017 salariul unei persoane actul adițional va fi întocmit în data de 31 august cel târziu, va produce efecte de la 1 septembrie și se va trimite în registrul salariaților cel târziu la 27 septembrie (19 zile lucrătoare de la data la care produce efecte).

M-am pripit: se modifică și termenul de trimitere în REVISAL a modificărilor de contract. Acestea se trimit obligatoriu în REVISAL cel târziu cu o zi înainte de data de la care produc efecte.

Dacă nu procedați astfel, nu întocmiți actele adiționale anterior modificării CIM, amenda este de 10000 lei.

Aici însă e o problemă – când vine vorba de modificări ale CIM anterior datei de la care produc efecte. De ce e o problemă? Pentru că nu în toate cazurile este posibil. De exemplu unul din elementele de la art.17 alin.3 e sediul angajatorului. Întrebare: cum modific prin act adițional – anterior producerii de efecte schimbarea sediului social? Cum? Ce relevanță are sediul social dacă eu am codul fiscal al firmei? Cum pot eu să închei act adițional azi când nu știu de când produce efect schimbarea sediului social? Logic ar fi ca o astfel de limitare să apară în cazul modificării CIM pe elemente ce țin de salariat – salariu, funcție, normă, loc de muncă, durata concediului, dar nu pe altele ce nu se pot anticipa. Ce fac dacă într-o firmă cu 500 de salariați o salariată se decide să se căsătorească civil și nu anunță și îmi aduce actul de identitate nou la o lună după ce-l obține? Pentru că eu trebuie să schimb conform art.17 alin.3 și identitatea părților, iar legea nu spune că identitatea se stabilește pe baza CNP sau a numelui. Cu ce sunt eu de vină , angajator, că nu am știut că se căsătorește și-și schimbă numele?

O altă modificare se referă la pontaj, mai exact la evidența orelor lucrate de salariat. Eu am aici o problemă cu cutumele legate de pontaj. Deși textul de lege e clar – evidența orelor – mulți oameni insistă să treacă în loc de ore exprimate în numere tot felul de abrevieri – preluând în pontaj legenda capului de tabel din formularul existent.

Oricum, formularul actual de pontaj nu mai este de actualitate. De ce? Pentru că, potrivit modificării codului muncii evidența orelor lucrate nu se va face doar înscriind numărul de ore lucrate ci și ora începerii activității și ora de final a activității zilnice.

Textul art.119 va fi acesta:

Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidenta orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit a programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru.

Atenție! Pontajul se întocmește zilnic. La începerea programului se va consemna ora de începere, iar la terminarea programului se va consemna ora de terminare a acestuia.

Cum această ordonanță urmează să fie dezbătută în Parlament este posibil să sufere și modificări, deși e puțin probabil.

A fost deja publicată. E vorba de OUG 53/2017.

  1. Gheorghe Ion
    August 7th, 2017 at 15:55 | #1

    A fost deja publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr.644 din luni_07 august 2017 – Ordonanta de Urgenta nr.53 din 4 august 2017 pentru modificarea si completarea Legii nr.53/2003 – Codul muncii.
    In acelasi Monitor Oficial, au fost publicate OUG nr.52 si nr.55 din 4 august 2017, prima cu privire la restituirea sumelor reprezentand taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, a doua referitoare la concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor.

    • Cristi
      August 7th, 2017 at 16:26 | #2

      Mulțumesc. Am pus update.

  2. August 7th, 2017 at 16:44 | #3

    Aia cu actele aditionale, char este balamuc total.

  3. Peterfi Eva
    August 7th, 2017 at 16:59 | #4

    Buna ziua.OUG 53/2017 schimba art.17 alin (5) ,care implicit schimba si termenul de comunicare in Revisal, conform art.4 alin(2) din din HG.877/2016 :”Orice modificare a elementelor prevazute la art.3 alin.(2) lit.a),d)-l) se transmite in registru in termenul prevazut la art.17 alin(5) din Legea 53/2003…”.Prin urmare termenul de comunicare ale modificarilor ar fi ziua lucratoare anterioara datei producerii modificarii?!

  4. Marius
    August 7th, 2017 at 18:46 | #5

    Asa se pare. Eu nu inteleg, daca vreau sa modific salariul cu 1 Septembrie (ca asta e la litera l), cum il voi opera in Saga in data de 31 August, ca la validarea statului de plata pe August imi va lua salariul valabil cu 1 Septembrie. Probabil cu un update :-)

    • Cristi
      August 7th, 2017 at 19:34 | #6

      Nu-l ia. Dacă adaugi statul pe august la o actualizare de date nu-ți preia modificările de salariu/normă.

  5. vali
    August 7th, 2017 at 18:53 | #7

    Pai de ce sa-l operezi in saga la 31 august daca se aplica de la 1 septembrie? Inchei actul aditional la 31 august, il operezi in saga incepand cu 1 septembrie si il transmiti prin ReviSal ca si pana acum, in 19 zile lucratoare. Eu asa am inteles de mai sus, din articol!

    • Cristi
      August 7th, 2017 at 19:23 | #8

      Am corectat între timp :)
      Termenul de trimitere în REVISAL pentru normă, salariu, etc. era cel de la art.17 alin.5 din codul muncii, iar acesta modificându-se, implicit e modificat și în HG 500/2011.

  6. Razvan
    August 7th, 2017 at 21:17 | #9

    De ce s-ar modifica HG 500/2011 in privinta asta? De exemplu, au abrogat art. 9 alin (1) sa poata da amenda maxima de 20 de mii. De ce nu ar fi mentionat si modificarea asta acum, in ordonanta? Eu sunt de parere ca raman 19 zile de la incheierea actului aditional de transmis in revisal :)

    • Cristi
      August 7th, 2017 at 21:25 | #10

      Și eu am zis la fel, dar citește art.4 alin.2 din HG 500/2011. Acela, pentru anumite elemente, preia termenul de la art.17 alin.5 din codul muncii, articol ce tocmai a fost modificat în sensul că modificările se fac anterior intrării în vigoare.

  7. Marius
    August 7th, 2017 at 21:24 | #11

    Nu raman cele 20 (nu 19) zile, Cristi ti-a explicat mai sus de ce.
    Si atunci nu zic bine ca daca in August am salariu 1000 si din Septembrie vreau 2000, sunt obligat sa modific in Salariati/Revisal cel tarziu in 31.08, dar asa, cand validez statul pe August, prin 5.09 de exemplu, nu-mi ia in August noul salariu de 2000, pa care am vrut sa-l modific doar din Septembrie?

  8. Marius
    August 7th, 2017 at 21:27 | #12

    …si vad ca din cauza OG astuia, nu mai pot comenta de pe mobil, ca daca introduc un caracter, imi dispare butonul verde Submit Comment.

  9. Marius
    August 7th, 2017 at 21:28 | #13

    :-)

  10. Razvan
    August 7th, 2017 at 21:29 | #14

    Da da, in HG nu are termene in zile, trimite la art 17(5), corect.

  11. contabil…inca:)
    August 7th, 2017 at 21:35 | #15

    1.Deci e clar …in data de…sa zicem x , inchei cim/ act aditional in care am efecte din ziua x+1, si tot in ziua x transmit revisal. Corect?…
    2. Dar cu un act aditional din 1 august cum fac acum, in 8 august?…
    3. Nu am gasit data de la care se iau in considerare prevederile ordonantei? .
    4…Logic ar fi ca tot ce este incheiat inainte de 7 august, data publicarii ordonantei, sa poata fi declarat in revisal in 20 zile…si ce este incepand cu 8 august , cu o zi inainte.?

    • Cristi
      August 8th, 2017 at 13:41 | #16

      1. da
      2. eu l-aș trimite. și dacă aș primi amendă aș motiva că nu aveam cum să cunosc faptul că, peste noapte, apare o modificare legislativă care să-mi interzică.
      3. dacă nu e specificată, conform legii, ordonanța intră în vigoare de la data publicării ei. adică din 7 august. Dar intră în vigoare doar dacă a fost comunicată Parlamentului spre aprobare și de aici circul din aceste zile.
      4. ba da, așa ar fi logic. Dar vi se pare că reglementările actuale sunt generate de logică?

  12. Laurentiu
    August 8th, 2017 at 08:45 | #17

    Laurentiu :
    Art.15 lit.c/OUG 53 din2017 : “In sensul prezentei legi, munca nedeclarata reprezinta :
    c)primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta are contractul individual de munca suspendat”
    Daca firma “Y” angajeaza un salariat care are cim suspendat la firma “X” , firma Y este in culpa? Din textul actului normativ asa reiese, avand in vedere ca legiuitorul nu a detaliat acest aspect iar, in instanta, aceste detalii sunt deosebit de importante.

    • Cristi
      August 8th, 2017 at 13:38 | #18

      Asta e o interpretare forțată. Să ne înțelegem: suspendarea se face pe contract, ori dacă eu am un contract de muncă cu acea persoană și nu l-am suspendat nu e problema mea dacă el are sau nu alt contract de muncă în altă parte contract care să fie suspendat sau activ. Codul muncii tratează contractele individual nu cumulat.

  13. laura bolboaca
    August 8th, 2017 at 09:14 | #19

    ok , dar oare ce se intampla in cazul in care un salariat lipseste nemotivat? de unde doamne stiu cu o zi inainte??, soferii sa care dupa ei copii dupa CIM, cum ramane cu confidentilaitatea acestui act cand exista posibilitatea ca , colegii sa gaseaca acea copie?de ce noi ca si angajatori avem obligatia pastrarii lor sub cheie.Ce rolul …are revisalul daca nu il poti consulta in orice moment( de ex.in cazul rovinetei , chiar dc nu ai asupra ta dovada o poti accesa oricand electronic).

    • Cristi
      August 8th, 2017 at 13:37 | #20

      Nimic. Absențele nu suspendă automat contractul de muncă. În plus dacă salariatul chiar nu e la muncă, logic, nu va avea cum să fie prins la muncă.
      Restul întrebărilor adresați-le celor de la ministerul muncii. Logica o știu doar ei, noi restul se pare că nu avem aceiași logică cu a guvernanților ori nu suntem în stare să o pricepem.

  14. mary
    August 8th, 2017 at 10:05 | #21

    Te rog ajuta-ma intr-o problema, in afara subiectului codului muncii. IMPOZIT SPECIFIC
    Am o societate comerciala care la 31.12.2016 a avut CA 45000 Euro. cod CAEN principal 1610, 70% din CA. Activitati secundare 5610, 5510, restaurant si cazare. firma a fost platitoare de impozit pe profit la 2016 si ianuarie 2017. la 01.02.2017 am modificat vectorul fiscal si am trecut la micro, deoarece ma incadram sub 500.000 euro, iar normele pentru impozitul specific nu erau aparute si in lege dupa cum si tu ai scris spunea ca daca ai si alte venituri nu platesti impozit specific. au aparut normele in aprilie si spun ca trebuie platit si imp profit si specific, dar eu sunt micro din februarie, platesc doar la ianuarie specific? cei de la finante s-au contrazis in afirmatii, unii spun una altii spun alta. Multumesc pt lamuririle care le aduci de fiecare data.

  15. mary
    August 8th, 2017 at 10:06 | #22

    mary :
    Te rog ajuta-ma intr-o problema, in afara subiectului codului muncii. IMPOZIT SPECIFIC
    Am o societate comerciala care la 31.12.2016 a avut CA 450000 Euro. cod CAEN principal 1610, 70% din CA. Activitati secundare 5610, 5510, restaurant si cazare. firma a fost platitoare de impozit pe profit la 2016 si ianuarie 2017. la 01.02.2017 am modificat vectorul fiscal si am trecut la micro, deoarece ma incadram sub 500.000 euro, iar normele pentru impozitul specific nu erau aparute si in lege dupa cum si tu ai scris spunea ca daca ai si alte venituri nu platesti impozit specific. au aparut normele in aprilie si spun ca trebuie platit si imp profit si specific, dar eu sunt micro din februarie, platesc doar la ianuarie specific? cei de la finante s-au contrazis in afirmatii, unii spun una altii spun alta. Multumesc pt lamuririle care le aduci de fiecare data.

    • Cristi
      August 8th, 2017 at 13:35 | #23

      Eu am scris că cei într-o astfel de situație nu trec la mico ci erau implicit plătitori de impozit specific și de impozit pe profit.
      Depinde și ce alte venituri există. Dacă sunt din asociere cu o altă persoană – pentru jocuri de noroc, trebuia să rămână și va rămâne obligatoriu plătitor de impozit pe profit.
      În situația dată, fie că există, fie că nu există, venituri din jocuri de noroc, trebuie anulată înregistrarea ca micro și trebuie rectificat D100 pe trimestrul 1 în sensul în care se depune D710 cu sumă inițială la micro și sumă zero la suma corectă, se depune D100 cu impozit pe profit calculat la trimestrul 1 – oricât ar fi el. Rectific prin D710 și la trimestrul II – la micro sumă inițială cea declarată – sumă corectă zero.
      Apoi – dacă am venituri din jocuri de noroc – de la trimestrul II depun D100 cu impozit pe profit și cu specific pe primele 6 luni. Dacă nu am venituri din jocuri de noroc – ci alte venituri – depun D101 în august cu profit pe primele 7 luni și D100, tot în august, cu specific pe primele 7 luni și de la 1 august trec la micro.

  16. mary
    August 8th, 2017 at 10:12 | #24

    450.000 Euro, scuze

  17. ionutz
    August 8th, 2017 at 13:49 | #25

    Deci pana la urma actele aditionale se trimit inanite de data producerii efectelor (modificare salariu etc ) sau in 20 zile de la intocmire ?
    Este sigur cum spune Cristi ?
    Alte pareri ?

  18. Monika
    August 8th, 2017 at 14:56 | #26

    cand intra in vigoare ordonanta aceasta?

    • Cristi
      August 8th, 2017 at 15:00 | #27

      A intrat în vigoare la data publicării, adică ieri.

  19. MARIA
    August 8th, 2017 at 14:59 | #28

    Multumesc. mai o problema, sunt niste erori la bilant. sti ceva?
    la formularul 30 lipseste contul 5191, iar la randul 48, 49 dubleaza niste sume.

    • Cristi
      August 8th, 2017 at 15:03 | #29

      Nu sunt erori la bilanț. Eventual refaceți actualizarea și dați apoi actualizare date. Creditele în lei nu se înscriu în formularul 30. Nu cred că se dublează sumele acolo.

  20. florin
    August 8th, 2017 at 19:21 | #30

    Exista posibilitatea ca la un angajat sa-i schimb functia in 17 ale lunii, sau din 25 sa-i maresc/ micsorez salariul, sau doar sa fie cu 1 ale lunii???

    • Cristi
      August 9th, 2017 at 16:58 | #31

      Există. Se poate schimba oricând. Doar că în luna în care schimbați norma/salariul e nevoie de calcule manuale în stat.

  21. Anisoara
    August 9th, 2017 at 14:18 | #32

    Buna,

    Te rog un raspuns: Azi, 09.08.17, am apucat sa modific in Revisal, datele unui CIM scriind la data producerii efectelor – 01.08.17. Abia apoi am vazut noile prevederi. Am mers la Corectie Contracte, am selectat acelasi salariat, si m-am dus la data producerii efectelor – 10.08.17. Am dat Salvare, dar nu-mi ia aceste noi date in Raportul per salariat; acolo, tot data de 01.08.17 a ramas. Cum fac acum?
    Multumesc.

    • Cristi
      August 9th, 2017 at 16:59 | #33

      Verificați istoricul salariatului și faceți acolo corecția datei respective dacă e necesar.

  22. Andrada
    August 9th, 2017 at 15:41 | #34

    Si cum vom declara zilele de absenta nemotivata?
    Daca angajatul nu se prezinta la lucru, nu aveam cum sa transmit CFS prin Revisal cu o zi inainte.

    • Cristi
      August 9th, 2017 at 17:01 | #35

      Nicicum. Ce treabă are una cu alta? Suspendarea se trimite exact ca până acum. Dar absențele nu constituie obligatoriu motiv suspendare a CIM. Ele pot duce la suspendare, dar nu e obligatoriu. Ar fi și imposibil să fac suspendare pe 1 oră de exemplu dacă am absență de o oră într-o zi.

  23. vali
    August 9th, 2017 at 16:58 | #36

    Pentru florin: Exista posibilitatea, nu este interzis, dar nu te sfatuiesc, fiindca in luna respectiva trebuie sa faci caculele MANUAL. De aceea este indicat sa faci modificarile cu data de 1 ale lunii. Depinde cat vrei sa te complici si sa iti cresti probabilitatea de a gresi!

  24. Daniela St
    August 10th, 2017 at 12:22 | #37

    Daca fac Act aditional pentru a trece de la 4h la 8h cu 31.07 si-l dau azi in Revisal 10.08 mai pot? Azi s-au gindit unii patroni ca ar fi mai bine sa aiba salariatii pe 8h sa nu aiba probleme cu noile modificari ale Codului Muncii.

    • Cristi
      August 11th, 2017 at 14:23 | #38

      Da, dar problema e că nu se poate face retroactiv. Eu sunt de acord că el la începutul lui august putea fi întocmit și trimis în 20 de zile și că în cazul în care îl fac acum cu 1 august și-l trimit în REVISAL acum ar fi o chestie normală, dar poate fi motiv de amendă și de asemenea de contestație :) Cred că în instanță s-ar câștiga, dar înseamnă să vă asumați așa ceva.

  25. mary
    August 10th, 2017 at 16:15 | #39

    Exista foi colective de prezenta model nou?

  26. cristina
    August 11th, 2017 at 10:00 | #40

    Buna ziua!

    Va rog sa ma indrumati si pe mine cum sa procedez in situatiile de mai jos:
    1. Am un salariat pensionar limita de varsta cu cim de 4 ore/zi. Daca si unde bifez?
    2. Am un salariat pensionar limita de varsta cu cim de 8 ore/zi. Daca si unde bifez?
    3. Am un salariat cu cim de 8 ore/zi la un angajator si cu cim de 1 ora/zi la alt angajator. Daca si unde bifez? Ce dovezi trebuie sa-mi aduca?

    Multumesc foarte mult!

    • Cristi
      August 11th, 2017 at 14:30 | #41

      1. La detalii, la pensionar. Se debifează contribuțiile pentru șomaj.
      2. La fel ca la punctul 1
      3. Depinde. Nu contează câte contracte are și cu ce norme. Contează veniturile realizate, cumulat, pe contractele respective în lună. Nu știu să vă spun ce trebuie să aducă sau dacă el trebuie să aducă ceva pentru că acest caz e cel în care procedura se stabilește prin ordin ANAF și acesta nu există momentan. Dar de principiu:
      – dacă veniturile cumulate depășesc sau sunt de cel puțin 1450 lei lunar se bifează în detalii opțiunea nouă “Baza de calcul contribuții egală cu salariul”
      – dacă veniturile cumulate nu depășesc sau sunt mai mici de 1450 lei lunar opțiunea nouă “Baza de calcul contribuții egală cu salariul” rămâne nebifată.

  27. ALINA
    August 17th, 2017 at 16:19 | #42

    Lamurire privind noul pontaj cu ” ora de incepere si ora de sfarsit program de lucru”. Contractul de munca si regulamentul intern (semnat de toti angajati) prevede la capitolul”Durata muncii”: astfel : timp de munca de 8ore/zi /40 pe saptamana, iar programul de lucru dupa cum urmeaza :08.00-17.00 cu pauza intre 12.30-13.30/inegal”
    intrebare : cum trec in pontaj ca salariatul vine la 08.00 si pana la 17.00 are 9 ore de munca(nu 8 cum e legal) si …. semneaza la venire si plecare, iar pauza de masa e inegal repartizata , si unde o scad in pontaj , cu 9 ore depasesc nr ore saptamina???
    multumesc

    • Cristi
      August 18th, 2017 at 12:13 | #43

      Pauza de masă, conform codului muncii, nu face parte din timpul de muncă, așa că între ora de începere și ora de terminare a programului poate fi o diferență mai mare de 8 ore, dar în pontaj se va înscrie timpul efectiv lucrat adică diferența dintre cele două ore și apoi se scade din acea diferență și timpul aferent pauzei de masă.

  28. Klara
    August 17th, 2017 at 21:24 | #44

    Buna seara,

    Avem angajati studenti, cu timp partial, pe telesales si pe traduceri de specificatii tehnice la produsele pe care le comercializam.
    Peste vara vin 8 ore, deci le-am modificat norma de munca. Dar cand incepe scoala vom reveni la program de 4 ore.
    Intelegerea noastra era sa vina cand si cum pot, in functie de cum le permite orarul, astfel incat sa-si faca cele 20 de ore pe saptamana.
    Cum o sa le fac pontajul daca nu au orele de venire si de plecare batute in cuie?
    Nu pot sa-i oblig sa respecte un anumit interval orar de munca pentru ca nu asa ne-am inteles cand am incheiat contractul. Sau asta ar trebui sa fac?

    Multumesc.

    • Cristi
      August 18th, 2017 at 12:11 | #45

      Le faceți așa pontajul exact așa cum lucrează. Nu în toate cazurile se poate înscrie, în CIM, în mod exact programul de muncă al celor cu normă parțială.

  29. cristina
    August 18th, 2017 at 10:09 | #46

    La pensionar nu bifez în detalii opțiunea nouă “Baza de calcul contribuții egală cu salariul” ?
    Multumesc!

    • Cristi
      August 18th, 2017 at 12:07 | #47

      Ba da, dacă intră la excepțiile prevăzute de codul fiscal. Nu toți pensionarii sunt exceptați de la calculul contribuțiilor sociale la minim pe economie.

  30. cristina
    August 18th, 2017 at 12:29 | #48

    Este pensionat limita de varsta. Sa inteleg ca pot pune bifa, da?

  1. No trackbacks yet.