Partidă simplă. Norme vs. cutume.

22 Feb 2016 | Contabilitate | 54 comentarii3469 vizualizari

accounting1Am tot scris despre partida simplă de ceva timp. Am scris și înainte de apariția OMFP 170/2015 și după.

Am pus recent un mic test, un chestionar legat de trei situații ipotetice. Spuneam acolo că două persoane fizice din trei nu întocmesc NIR și nici raport de gestiune. Doar unul din  cei trei are așa ceva.

Și v-am rugat să îmi răspundeți care din cei trei procedează incorect. Care încalcă legea și ce reglementare legală încalcă.

Înainte de a vă spune ce date am colectat prin formularul încorporat în postarea respectivă, aș dori să mulțumesc celor care au postat comentarii și, probabil, au și completat chestionarul pe blog argumentându-și poziția, dar și celor care nu au postat comentarii, dar au completat chestionarul postat în articol.

Îmi cer scuze celor care au postat comentarii pentru faptul că nu le-am publicat decât acum, dar am vrut să nu fie influențate răspunsurile de comentariile plasate anterior.

Iată statistica răspunsurilor primite

ChestionarPFA

Ce am remarcat din datele colectate prin chestionar?

Întrebarea din  chestionar a fost pusă invers față de cea din articol, în mod intenționat. Am întrebat în articol cine a procedat incorect, iar prin chestionar am cerut să mi se răspundă cine a procedat corect.

Am cerut, prin chestionar, părerea celor care au dorit să-l completeze, legat de legislația încălcată. Ei bine aici se pare că opinia unora din cei care au completat chestionarul este că cei despre care credeau că au încălcat legea, ar fi încălcat doar ordinele emise de MF nu și legea contabilității.

Asta este în sine o problemă. Ordinele indicate de mine sunt subsecvente legii contabilității, așa că în primul rând ar încălca legea contabilității prin eventuala nerespectare a ordinelor indicate.

Unii au indicat că se încalcă doar ordinul 170/2015, alții doar ordinul 3512/2008 deși eu nu am spus că povestea s-a întâmplat în 2015 ci am vorbit la prezent când acest ordin este abrogat.

Un răspuns a fost, cred, pus așa să fie. S-au bifat toate opțiunile din chestionar. Toți au procedat corect și toți au încălcat legislația, ceea ce, evident, e imposibil.

Să vedem însă, dacă e chiar așa. Oare cine procedează incorect. Ce lege ar încălca, ce reglementare contabilă a încălcat cineva aici.

Care este legea ce reglementează organizarea și conducerea contabilității în România? Este legea 82/1991.

La articolul 1 din lege sunt reglementate categoriile de persoane ce au obligația conducerii contabilității în România.

Ce remarcăm însă la articolul 1 din lege? Că primele patru alineate, alineatele 1-4, se referă exclusiv la persoane juridice.

Doar alineatul 5 al art.1 din Legea 82/1991 se referă la persoane fizice. Să-l vedem:

(5) Persoanele fizice care desfășoară activități producătoare de venit, definite de Codul fiscal, și ale căror venituri sunt determinate în sistem real au obligația să conducă evidența contabilă pe baza regulilor contabilității în partidă simplă sau, la opţiunea acestora, pe baza regulilor contabilității în partidă dublă, potrivit reglementărilor contabile emise în acest sens, cu excepția situației în care în legislația fiscală se prevede altfel.

Ce înțelegem noi de aici?

1. Nu orice persoană fizică autorizată are obligația de a conduce evidență contabilă. Doar acele persoane fizice care determină venitul în sistem real.
2. Persoanele fizice care sunt obligate să conducă evidență contabilă o pot conduce în partidă simplă sau dublă, în funcție de opțiunea lor, respectând reglementările contabile emise de MF în acest sens.
3. Excepții nu sunt prevăzute de norme contabile sau legislație contabilă ci sunt prevăzute de legea fiscală, dacă sunt.

Care sunt reglementările contabile aplicabile?
Începând cu anul 2015 vorbim de OMFP 170/2015 – emis tocmai avându-se în vedere art.1 alin.5 din legea 82/1991.

Acestea permit conducerea evidenței în partidă simplă sau dublă, prin opțiune, emițând chiar și reglementări legate de transpunerea din partidă simplă în partidă dublă.

Pe micul test pus de mine era vorba despre evidența în partidă simplă.

Ce reprezintă evidența contabilă în partidă simplă?
Ne lămuresc reglementările aprobate prin OMFP 170/2015, care la capitolul II punctul 1 ne spun că

În sensul prezentelor reglementări, contabilitatea în partidă simplă reprezintă ansamblul registrelor şi documentelor financiar-contabile, legal reglementate, care servesc la evidenţierea în contabilitate, în mod cronologic şi sistematic, a operaţiunilor economico-financiare consemnate în documentele justificative.

Și continuă menționând că persoanele care conduc contabilitatea în partidă simplă pot utiliza formularele financiar-contabile prevăzute în prezentele reglementări sau numai o parte din acestea, în funcţie de elementele specifice activităţii desfăşurate, astfel încât acestea să permită determinarea informaţiilor necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

Se dă posibilitatea acestor persoane să folosească, atenție, nu obligă să folosească ci doar se dă posibilitatea, de a se folosi și de documentele aprobate de OMFP 3512/2008. De asemenea acestea pot folosi și alte documente reglementate de legi specifice.

Între timp OMFP 3512/2008 a fost abrogat. De anul acesta se aplică OMFP 2634/2015. Care ce să vezi, cui credeți că i se adresează? Cine sunt cei obligați să aplice prevederile lui? Păi ne spune ordinul – persoanele prevăzute de legea contabilității la articolul 1 alineatele 1-4.

Persoanele fizice fiind prevăzute la art.1 alin.5 din Legea 82/1991 au vreo obligație în a respecta acest ordin? Nu, pentru simplu motiv că nu li se adresează.

Ce ordin au obligația de a respecta? OMFP 170/2015, cu siguranță.

Dar ce documente obligă OMFP 170/2015 să fie întocmite de persoanele fizice care conduc evidența în partidă simplă? Capitolul II punctul 2 ne lămurește: “formularele financiar-contabile prevăzute în prezentele reglementări sau numai o parte din acestea, în funcţie de elementele specifice activităţii desfăşurate, astfel încât acestea să permită determinarea informaţiilor necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare”.

Care sunt formularele financiar-contabile prevăzute de OMFP 170/2015?
Capitolul V secțiunea 1 din ordin   le enumeră. Iată-le:

  • Registrul-jurnal de încasări şi plăţi – cod  14-1-1/b
  • Registrul-inventar  – cod  14-1-2/b
  • Fişa mijlocului fix  – cod 14-2-2
  • Factura**)  – emisă cu respectarea prevederilor codului fiscal referitoare la factură
  • Aviz de însoţire a mărfii – cod 14-3-6A
  • Listă de inventariere – cod  14-3-12
  • Chitanţă  – cod  14-4-1
  • Chitanţă pentru operaţiuni în valută – cod  14-4-1/a
  • Dispoziţia de plată/încasare către casierie – cod  14-4-4
  • Statul de salarii – cod  14-5-1/k

    Vedeți pe undeva, pe aici vreun document legat de stocuri? Vedeți pe aici: notă de recepție, fișă de magazie sau bon de consum ori de predare?

    NU. Aveți vreo obligație legală să le întocmiți? NU. Cred că este clar de ce. Nu spune nimeni că nu le puteți întocmi  –  dar numai dacă așa doriți, nu pentru că sunteți obligați legal.

    Mi s-a adus ca argument pentru întocmirea NIR punctul 16 din normele aprobate prin OMFP 170/2015. Numai că punctul respectiv se referă la actul de dobândire, adică factură, borderou de achiziții, contract de vânzare cumpărare, bon fiscal, etc. Nicidecum la NIR.

    Vă rog să vă uitați la lista documentelor aprobate de OMFP 3512/2008 sau a celor de la OMFP 2634/2015. Cu atenție vă rog. V-ați uitat? Dacă da, spuneți-mi unde vedeți pe undeva documentul numit “Raport de gestiune”. Vă rog să îmi arătați vreun act, vreo reglementare, normă, lege sau orice alt act, aflat în vigoare în ultimii 10 ani care să reglementeze forma și conținutul, modul de completare, arhivare, etc. al documentului cerut de toate organele de control și numit raport de gestiune? Puteți? Este că nu prea puteți? Să nu-mi spuneți că scrie de el în OMFP 3512/2008. Da, e menționat în conținutul ordinului deși nu e prevăzut în lista de formulare și, mai mult are un document indicat în același paragraf, document ce-l poate substitui, iar în OMFP 2634/2015 și acea mențiune a dispărut, iar eu nu asta am întrebat. Eu am întrebat dacă știți vreun act legal aprobat aflat în vigoare în ultimii 10 ani care să-i reglementeze forma, codul de formular, conținutul, modul de completare, semnare, circulație, arhivare, ca de exemplu pentru “document cumulativ” ce are și formă și cod de formular și mod de utilizare.

    Știți de ce nu contează documentele de stocuri în cazul evidenței în partidă simplă? Pentru că aceasta e una de încasări și plăți. Nu una de angajamente. Știți că nu contează valoarea stocului în preț cu amănuntul? Nu are relevanță. Defel. Nu are nici un impact asupra evidenței contabile în partidă simplă.

    Revenind la micul meu test. Toate cele trei persoane procedează corect. Toate respectă legislație. Știți de ce?

    A – cel impus la normă de venit – pentru că el nu este obligat să conducă evidență contabilă. Pentru că legea contabilității pur și simplu nu i se aplică. Nu i se aplică nici OMFP 170/2015 și nici ordinele 3512/2008 și nici 2634/2015.

    B – primul impus în sistem real – respectă legea pentru că nu e obligat să întocmească NIR. Am arătat mai sus de ce. Raport de gestiune e ceva ce, legal, nu există, e mai mult o cutumă, dar nu poți fi amendat că nu respecți o cutumă. Poți fi amendat că nu respecți legea.

    C – al doilea impus în sistem real – faptul că întocmește NIR și are un document numit raport de gestiune, nu-l face cu nimic mai presus decât B. Omul a ales să facă și niște documente pe care legea, altfel, nu-l obligă să le întocmească, dar nici nu-i interzice. Dacă nu ar fi întocmit NIR nu ar fi încălcat legislația defel pentru simplul motiv că nu avea obligația întocmirii acestor documente.

Revenind puțin la rezultatele chestionarului meu.

Este incredibil cât de multe persoane consideră că persoana impusă la normă de venit trebuie să întocmească documente contabile. Sincer nu mi-a venit să cred. Am crezut că deja e clar pentru toată lumea că cei impuși la norme de venit nu au obligații contabile.

Cutuma bate norma – în mod evident. Foarte mulți dintre cei care au răspuns consideră obligatoriu raportul de gestiune și NIR deși nu este chiar așa.

Din păcate mulți inspectori ai ANAF comit abuzuri de drept atunci când:
– cer raport de gestiune, document inexistent și, totodată, irelevant
– cer NIR sau documente legate de stocuri persoanelor fizice
și pentru asta îi amendează în baza legii contabilității, cel mai des articol invocat fiind art.41 alineatul 2 literele b sau c, uitând să citească legea de la început și, mai ales, necunoscând normele și temeiul legal al emiterii lor de către MF.

Da, există o cutumă împământenită de a se întocmi NIR la comerț, de a se genera raport de gestiune. Mulți contabili se uită oripilați când le spui că nu e obligatoriu NIR în toate cazurile, că raport de gestiune nu există și nu e reglementat nicăieri, că la PFA contabilitatea trebuie să fie simplă și, din păcate, argumentul lor este “păi dacă nu le ai pe astea îți iei amendă de la fisc”, în loc să fie unul bazat pe un text de lege.

Aici țin să-i critic pe colegii mei, contabili, pentru că în loc să-și susțină punctul de vedere și să-și argumenteze poziția, preferă să întocmească documente și dacă nu trebuie. Pentru ca apoi să se plângă de faptul că sunt sufocați de hârtii, că ANAF solicită declarații stufoase și câte și mai câte. Oameni buni, nu ANAF este de vină că vă complicați existența în mod inutil câteodată. Nu. Voi sunteți de vină că uneori aplicați principiul “suflă și-n iaurt” în loc să vă susțineți argumentat punctul de vedere.

Să nu credeți că eu sunt scutit de critici. Eu nu reușesc să-i conving pe unii din cei cu care colaborez că pot face cum spun eu. Știți de ce? Pentru că oamenii se tem. Se tem de amenzi, de mers prin instanță, de eventuale hărțuiri care apar. Consecința – ajung să facă mai  multe hârtii decât ar fi necesar. Și apoi ne plângem cu toții de abuzuri și de faptul că muncim prea mult.

Sper însă ca și prin intermediul acestui articol să le mai deschidem ochii unora dintre inspectori ori, de ce nu, persoanelor fizice interesate.

54 comentarii

  1. Un articol foarte bun Cristi ! …. de altfel si in Codul Fiscal la art 69 alin (8) se prevede clar ca la norma de venit nu e obligatorie nicio evidenta contabila . ( dar trebuie sa fie atent cand depaseste 220.000 lei pt plafon la TVA sau 100.000 euro pt plafon de trecere la sistem real ).

    “Art 69 (8) Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit au obligaţia să completeze numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală şi nu au obligaţii privind evidenţa contabilă. “

    1. Mulțumesc. Ai dreptate, dar nu am vrut să aduc în discuție codul fiscal pentru că am vrut să scot în evidență faptul că legea contabilității e suficient de clară.

  2. Un articol exceptional, Cristi!…pacat ca nu l-ai scris acum vreo 3-4 ani, cand m-am luptat cu morile de vant,….avand o inspectie fiscala si m-au omorat cu raportul de gestiune la o firma de exploatare…

  3. F.tare articolul…anul trecut, de Craciun, o I.I. a fost vizitata de Anaf si I s-au cerut NIR -urile pt.marfa achizitionata…bine ca le avea, dar …..

    1. Peste tot cer cei de la ANAF aceste documente. Eu am vrut să scot în evidență faptul că solicitarea, într-un mod imperios, este lipsită de temei legal. A raportului de gestiune, împotriva căruia am eu ce am, este abuz pe față câtă vreme de foarte mulți ani el, în realitate nu exista ca document reglementat. Cu toate astea ANAF și nu numai îl cereau la control și unii chiar agresiv spunând firmelor că lipsa lui duce la amenzi, dar fără a arăta concret ce lege ar încălca. Cel mult se indica generic “legea contabilității” și cam atât.

  4. Interesant si clar. Cu toate astea, cu legea in mana, statul o tine tot pe calea lui si merge pe obiceiurile de pana acum. Nu stiu cand o sa ajungem si noi la chestii simple si utile tuturor – si contribuabilului, dar si statului.

    1. Într-un fel și noi suntem de vină pentru asta. Eu mi-am propus ca anul ăsta să cer în scris de la ANAF anumite chestii. Le-am mai cerut, dar eu am întrebat ceva legat de lege și răspunsul a fost că în USA codul fiscal din România are legătură cu navetele spațiale picate din cer. Adică nu avea nici o legătură cu întrebarea. Sau am primit răspunsuri care îmi citau exact textul de lege despre care întrebam ceea ce e o aberație, pentru că știu și eu să citesc dar eu ceream un punct de vedere legat de modalitatea corectă de aplicare a legii nu ceream să mi se citeze textul.

  5. Și totuși dacă cei cu norma de venit nu conduc evidenta contabila după ce date își depun declarația 392B ?
    O evidenta tot ar trebui să-și facă ma gândesc :)

    1. Cornel, să nu-mi spui că și tu amesteci contabilitatea cu evidența fiscală.
      Sunt două tipuri de evidențe reglementate diferit și eu aici m-am referit strict la contabilitate.
      Și pentru a nu lăsa loc de dubii iată:
      – orice persoană impozabilă (PFA, societate, liber-profesionist, II, etc) are obligația conducerii evidenței fiscale chiar dacă nu are obligația conducerii evidenței contabile
      – evidența fiscală e reglementată de codul de procedură fiscală și codul fiscal, dar în principal de codul de procedură fiscală
      – evidența contabilă este reglementată de legea contabilității urmată de ordine specifice de reglementare
      – cele două tipuri de evidențe nu se exclud, dar nici nu sunt total dependente una de cealaltă
      Spre exemplu ești obligat să conduci jurnale de cumpărări și vânzări chiar dacă nu conduci evidență contabilă. poți fi un PFA la normă de venit dar să fi plătitor de TVA. Asta nu înseamnă că ești obligat să conduci RJIP.

  6. da Cristi stiu evident ca nu se confunda evidenta contabila cu cea fiscala .
    Nu asta era ideea in intrebare ..
    Deci pana la urma un neplatitor de TVA , la norma de venit de unde isi ia datele pt 392B?
    Din jurnale de C-V , pe care are sau nu are obligatia sa le conduca?
    Nici nu mai stiu unde is reglementate jurmalele astea…a fost un ordin 1372/2008 abrogat prin ordinul 4144/2015 .
    Dar in asta doar atat scrie ca se abroga si nu pune nimic in loc…

    1. Evidența fiscală este obligatorie conform CPF art.108
      Jurnalele sau registrele pentru evidență fiscală sunt reglementate de codul fiscal. Ordinele ANAF ce le reglementează sunt emise tocmai în baza reglementărilor din codul fiscal.
      Jurnale de TVA trebuie să conducă orice persoană impozabilă vezi art.321 (acolo nu se vorbește doar de persoane înregistrate în scopuri de TVA)
      Registru de evidență fiscală trebuie să întocmească orice plătitor de impozit pe profit în baza art.19 CF și persoanele fizice ce obțin venituri pentru care impunerea se face în sistem real conform art.68 CF.
      Jurnalele de TVA sau registrul de evidență fiscală pentru societăți comerciale nu au un format obligatoriu, forma lor fiind orientativă în reglementările ANAF. Conținutul lor trebuie să permită determinarea bazei impozabile.
      De ce nu există corelații între evidența fiscală și cea contabilă? Pentru că la impozit pe profit de exemplu în registrul de evidență fiscală se înscriu doar veniturile impozabile și cheltuielile deductibile. Pe când în evidența contabilă se înscriu toate veniturile și toate cheltuielile.

      Revenind la întrebare: de unde își ia un neplătitor de TVA impus la normă de venit datele pentru D392 – răspunsul este evident – din jurnalele de TVA pe care are obligația de a le conduce. Obligație pe care a avut-o dintotdeauna.

  7. Foarte bun articolul. Dar stau si ma gandesc la inventariere care e obligatorie o data pe an cu ce comparam rezultatele daca nu avem raport de gestiune? Cum aflam daca avem marfa in plus sau in minus?

    1. Știți că inventarierea se efectuează în preț de achiziție? Că normele de inventariere emise de MF deși teoretic se aplică și persoanelor fizice, în practică aplicarea lor este aproape imposibil de efectuat de către persoane fizice?

  8. Ca de obicei , un articol foarte bun ! Ma gandesc cum ni s-ar schimba viata si munca , daca macar cativa oameni ca d-voastra ar lucra in conducerea Anaf sau (de ce nu?) in parlament , sa gandeasca putin legile si ordonantele atunci cand le arunca pe piata , sa nu-si mai bata joc de noi atunci cand vin in control sau
    ne cer declaratii care nu folosesc la nimic ….
    Dar speranta moare ultima…., poate copiii nostri vor avea o viata mai buna si mai putin stresanta .

    1. Să nu credeți că în ANAF nu sunt oameni bine pregătiți. Ba sunt. Chiar mai bine pregătiți ca mine. Doar că, din nefericire, marea majoritate a firmelor nu interacționează întotdeauna cu oameni bine pregătiți. ANAF mai are de lucrat la atitudine în primul rând. În al doilea rând la pregătirea personalului, dar nu una de formă. Nu în ultimul rând ANAF este cel care ar trebui să vină cu clarificări publice legate de aceste spețe. Și ar mai trebui să facă ceva: a impune inspectorilor plan – da, au plan de diferențe de impozite și taxe și o clasificare a județelor sau regiunilor în funcție de aceste diferențe stabilite la control – este o idee ce s-a dovedit periculoasă. Pentru că inspectorul e forțat se simte presat de șefii săi să stabilească diferențe de impozite și taxe, să scoată ceva, nu contează cum și de ce. De aceea am ajuns eu, spre exemplu, să mă judec cu statul când inspectorii ANAF mi-au calculat TVA la o subvenție primită de la stat chiar dacă eu aveam exclusiv operațiuni scutite cu drept de deducere și legislația era nu clară ci limpede ca lumina și toți colegii lor îmi dădeau dreptate.

  9. Un pfa norma de venit a avut incasari din incalcarea drepturilor de autor.Daca pfa nu este obligat sa conduca o evidenta contabila ci numai o evidenta fiscala anaf ii poate confisca suma incasata nu venitul net stabilit prin norma de venit ? Ce sta la baza confiscarii suma incasata sau venitul net impus prin norma de venit ?

    1. Nu înțeleg ce doriți. Încasări din încălcarea drepturilor de autor? Cum adică “din încălcarea”? A folosit opere literare sau muzicale sau software fără licență și a obținut încasări urmare a folosirii acestora? Și i s-au confiscat sume de bani? În baza cărei legi? A dreptului de autor?

  10. Am o intrep.indiv.(I.I.),in sistem real.Cum calculez impozit pe venit(2015) daca nu trebuie sa fac NIR din care sa reiese venitul la valoarea de vanzare

    1. Dumnevoastră aveți impresia că venitul se calculează dintr-o notă de recepție? Vă înșelați.
      Venitul net se determină ca diferență între venitul brut încasat din activitate și cheltuielile deductibile plătite pentru activitate. Nu din NIR.

  11. formula de calcul pe care am practicat-o pana acum este;venit-chelt(diverse)-chelt.cu marfa vanduta(nu cea achizitionata)

    1. Nicăieri în legislația fiscală aplicabilă persoanelor fizice nu a existat și nici nu există o astfel de formulă.

  12. pfa-ul norma de venit la care faceam referire a incasat bani printr-un sait cu seriale neavind drept de difuzare. A desfasurat activitate si pe un srl. Printr-o sesizare a fost verificat s-a facut un raport tehnico-stiintific de la parchet nu o expertiza contabila. La srl s-au dedus cheltuielile sitaxele la stat si dif a considerat-o suma disponibila ptr confiscare.
    La pfa norma de venit a considerat toata suma incasata -impozit suma disponibila ptr confiscare.
    Intrebarea era in acest caz unde nu este evidenta contabila,unde nu se inregistreaza cheltuieli deductibile desi sunt, unde stat impune norma de venit -venit net la ce suma ar trebui sa faca referire ca suma disponibila ptr confiscare la suma incasata sau la venitul net -norma de venit impusa de stat?

    1. Acele cheltuieli așa cum sunt definite de codul fiscal titlul impozit pe venit. orice cheltuială plătită efectiv și care are legătură cu activitatea economică a persoanei.

  13. servere ,publicitate, salarii (la srl) chelt intretinere, curierat,echipamente gen calculator imprimanta

  14. Un pfa norma de venit a avut incasari din incalcarea drepturilor de autor.Daca pfa nu este obligat sa conduca o evidenta contabila ci numai o evidenta fiscala anaf ii poate confisca suma incasata nu venitul net stabilit prin norma de venit ? Ce sta la baza confiscarii suma incasata sau venitul net impus prin norma de venit ?

    pfa-ul norma de venit la care faceam referire a incasat bani printr-un sait cu seriale neavind drept de difuzare. A desfasurat activitate si pe un srl. Printr-o sesizare a fost verificat s-a facut un raport tehnico-stiintific de la parchet nu o expertiza contabila. La srl s-au dedus cheltuielile sitaxele la stat si dif a considerat-o suma disponibila ptr confiscare.
    La pfa norma de venit a considerat toata suma incasata -impozit suma disponibila ptr confiscare.
    Intrebarea era in acest caz unde nu este evidenta contabila,unde nu se inregistreaza cheltuieli deductibile desi sunt, unde stat impune norma de venit -venit net la ce suma ar trebui sa faca referire ca suma disponibila ptr confiscare la suma incasata sau la venitul net -norma de venit impusa de stat?

  15. multumesc domnule Cristi,dar insp.din neamt imi calculeaza imp.pe venit astfel;cheltuieli aferente marfurile VANDUTE.si atunci cum calculez aceasta daca nu stiu adaos comercial?
    Exista ceva scris de unde sa reiese ce fel de cheltuieli aferente marfurilor se scad la I.I.

  16. Capitolul II, pct 2 din OMFP 170/2015
    Persoanele care conduc contabilitatea în partidă simplă pot utiliza formularele financiar contabile
    prevăzute în prezentele reglementări sau numai o parte din acestea, în funcție de
    elementele specifice activității desfășurate, astfel încât acestea să permită determinarea
    informațiilor necesare pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute de legislația în vigoare.

    Asa cum este definit de OG nr. 99/2000, comerțul cu amănuntul reprezinta activitatea desfășurată de comercianții care vând produse direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora.
    Pentru a putea vinde aceste produse, agentul economic (pfa, i.i. sau i.f., dupa caz) trebuie sa fixeze un pret.
    Acest pret se poate fixa prin orice fel de mijloace sau prin orice fel de formulare financiar-contabile, astfel incat sa permită determinarea informațiilor necesare pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute de legislația în vigoare – pretul de intrare din factura furnizorului, adaosul comercial practicat si pretul de desfacere.
    ATENTIE!!! OG 99 permite vanzari cu pret redus (vanzari cu alt pret inafara celui fixat la receptionarea marfurilor) numai in anumite circumstante.

    De asemenea, potrivit Ordinului 170/2015, un comerciant persoana fizica este obligat sa efectueze inventarierea si sa utilizeze listele de inventariere cu ajutorul carora se stabilesc lipsurile si plusurile de bunuri.

    !!!!daca nu conteaza valoarea stocului cum se pot determina aceste lipsuri sau plusuri!!!!

    Dupa cum se stie, nu sunt cheltuieli deductibile cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate și neimputabile – art. 68, alin 7. litera i) din NCF.

    !!!!daca nu conteaza valoarea stocului cum se pot determina aceste cheltuieli nedeductibile astfel incat sa fie indeplinite obligatiile prevazute de lege privind determinarea venitului impozabil????!!!!

    Intr-adevar contabilitatea in partida simpla este una de trezorierie (de incasari si plati) si nu una de angajament, dar asa cum bine s-a subliniat mai sus, impozitul pe venit nu se determina pe baza Registrului jurnal de incasari si plati care este un document de evidenta contabila, ci pe baza Registrului de evidenta fiscala.
    De exemplu in RJIP se trec sumele inclusiv TVA, aporturile si retragerile de numerar, care nu constituie venituri impozabile sau cheltuieli deductibile.

    Valoarea stocului conteaza asadar si din perspectiva adaosului practicat, astfel incat la finalul anului fiscal, in baza adaosului mediu practicat sa se determine cheltuiala cu marfurile vandute (607 pentru contabilitatea in partida dubla) care constituie cheltuieli deductibile la calculul venitului impozabil.
    Daca s-ar deduce cheltuiala cu marfa platita si nu cea vanduta, orice comerciant care inregistreaza stocuri ar inregistra automat si pierdere fiscala si nu ar plati niciun leu impozit, fata de un srl pentru care cheltuielile cu marfurile se reflecta in contul 607.
    De aceea sunt cheltuieli deductibile numai cheltuielile aferente veniturilor, deci cele care au generat un venit impozabil.

    Sa nu uitam totusi ca potrvit art. 73 din NCPF, agentul economic are sarcina probei în dovedirea situaţiei de fapt fiscale.

    In concluzie, paerea mea este:

    1. NIR-urile trebuie intocmite in activitatea de comert in vederea indeplinirii obligatiilor legale

    2. Raportul de gestiune se intocmeste pentru a proba realitatea faptica a stocului in cazul oricarui control (inopinat sau inspectie fiscala)

    3. Valoarea adaosului comercial si a stocului conteaza la stabilirea cheltuielilor deductibile si calculul impozitului pe venit.

    1. M-ați făcut să râd. Porniți de la un citat incomplet. Citați OMFP 170/2015, dar omiteți să spuneți că acel paragraf se referă explicit la OMFP 3512/2008 care, ce să vezi, e abrogat. De ordinul 2634/2015. Dar oricum nu are relevanță. Atât OMFP 3512/2008 cât și OMFP 2634/2015 sunt obligatorii pentru persoane juridice, nu pentru persoane fizice. De altfel și OMFP 170/2015 în citatul dvs nu obligă ci dă posibilitatea unui PFA să folosească acele documente în cazul partidei simple. Ori dumnevoastră treceți peste posibilitate și ajungeți de la a putea la a fi obligat.
      Nu arătați nicicum cu nici un text din cele de mai sus, ce se întâmplă în cazul unui PFA impus la normă de venit, căruia așa cum am arătat în articol nu i se aplică Legea contabilității și nici unul din ordinele anterior menționate.
      Spuneți dvs invocât OG 99/2000 că – “Acest pret se poate fixa prin orice fel de mijloace sau prin orice fel de formulare financiar-contabile, astfel incat sa permită determinarea informațiilor necesare pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute de legislația în vigoare – pretul de intrare din factura furnizorului, adaosul comercial practicat si pretul de desfacere” Problema e că nu există vreo bază legală pentru această afirmație și ea însăși are o contradicție – prin orice mijloace sau orice fel de formulare sunt afirmații ce se exclud reciproc.
      Și vorbți de vânzare cu preț redus. Nicăieri nu am pomenit de asta. Dar și aici e o problemă. Eu pot vinde la prețul cu amănuntul stabilit de mine și să aplic discount pe bon, că asta nu e vânzare la preț redus. în plus tot OG 99/2000 vorbește de posibilitatea de a vinde la orice preț dacă prețul respectiv este cel folosit pe piață pentru același bun.
      Apoi invocați OMFP 170/2015 pe partea de inventariere. Dar inventarierea se efectuează în preț de achiziție. Mai citiți puțin ordinul 170/2015 pe partea legată de inventariere inclusiv modul de completare a registrului inventar. Așadar o evidență în preț de vânzare e complet irelevantă la inventariere.
      Ordinul legat de inventarierea patrimoniului deși se aplică și PFA este complet orientat spre persoane juridice o PFA având dificultăți și probleme reale a-l pune în aplicare nu doar în litera sa cât și în spiritul său.
      Bomboane de pe tort este asta:
      “Valoarea stocului conteaza asadar si din perspectiva adaosului practicat, astfel incat la finalul anului fiscal, in baza adaosului mediu practicat sa se determine cheltuiala cu marfurile vandute (607 pentru contabilitatea in partida dubla) care constituie cheltuieli deductibile la calculul venitului impozabil”
      Serios? Cum se calculează adaosul mediu la un PFA ce conduce evidență în partidă simplă? În baza căror documente legal aprobate? Cu ce formulă legal aprobată?
      Eu zic să vă mai gândiți. Cum respectați codul fiscal atunci când o sumă plătită în exercițiul fiscal 2015 nu o considerați cheltuială? Pe ce bază ați considera-o cheltuială în 2016? Că tot codul fiscal cere la cheltuieli să fie plătite efectiv în exercițiul fiscal pentru care se referă. Să vă dau un exemplu: PFA înființat în octombrie 2015 ce conduce evidență în partidă simplă cumpără marfă în preț de achiziție de 40,000 lei, plătește în anul 2015 doar 10,000 lei către furnizori deși vinde aproape toată marfa în decembrie, încasând din vânzare 58,000 lei. Stocul de marfă la 31/12/2015 este de 1,000 lei în preț de achiziție. Restul de 30,000 lei datorați furnizorilor îi plătește în ianuarie 2016. Cât are el cheltuieli în 2015?
      Sintagma cheltuieli aferente veniturilor nu se mai regăsește în codul fiscal, dar și înainte era cheltuială aferentă realizări venitului din activitate nu a venitului impozabil.
      Legat de art.73 NCPF mai citiți-l odată. Sarcina probei este legată de declarații și cereri nu de evidența contabilă. Declarațiile fiscale se întocmesc pe baza evidenței fiscale, nu a celei contabile.
      Ca să fie lucrurile și mai drăguțe trageți concluzii despre raport de gestiune fără a indica nici în textele citate anterior și nici în cadrul concluziei respective care este actul normativ, legal aprobat, aflat în vigoare, aplicabil persoanelor cărora le sunt incidente prevederile legii contabilității ce reglementează și obligă aceste persoane la întocmirea documentului numit raport de gestiune. Care este acel act ce-i stabilește modelul, conținutul minim obligatoriu, codul de formular și modul de întocmire și-l face documnet financiar-contabil obligatoriu pentru aceste persoane? Cum puteți trage o concluzie bazată pe … lipsă de argumente?
      Legat de concluzia legată de adaos, revin cu exemplul dat anterior și cu solicitarea anterioară: care este formula reglementată de acte legale aplicabile persoanelor ce conduc o contabilitate în partidă simplă pentru determinarea adaosului comercial mediu? Care sunt formulare legat aprobate ce sunt folosite de aceste persoane care le obligă pe acestea să determine valoarea adaosului comercial?

  17. Asa tot de 1 aprilie ca sa continuam sa radem:

    Aveti dreptate domnule, persoanele fizice nu trebuie sa respecte nicio lege, nu trebuie sa intocmeasca niciun document, nu trebuie sa reflecte adaosul comercial practicat sau sa tina o evidenta a stocurilor.
    Pot sa nici nu utilizeze casa de marcat decat atunci cand au chef pentru ca oricum daca nu se tine cont de stoc, atunci de ce sa mai emita bon fiscal ca oricum nu stie nimeni cata marfa a intrat si cata a iesit.
    Mai mult decat atat, daca nu “bati” in casa nici nu depasesti plafonul de scutire TVA.
    Angajatii lor pot lua marfa din gestiune cat vor ei…doar nu stie nimeni care e stocul, iar daca-i prinde seful, ii pune sa plateasca marfa la pret fara adaos pentru ca inventarierea se efectueaza la pret de achizitie.
    (imi si imaginez un titular al unei intreprinderi individuale atunci cand inventariaza stocul faptic, la raft…ce pret trece in lista, nu cel de pe eticheta? sau merge si cauta factura sa vada pretul de intrare :))))) sau inventariaza dupa ureche, stie stocul pe dinafara, totul e curat ca la farmacie).

    PFA poate opta pentru contabilitate in partida dubla si stabileste impozitul pe venit in functie de rulajele conturilor 5311 si 5121, ce-i aia 607 si 707?!?!vrajeala….nu scrie nicaieri in lege asa ceva….bla bla, facem cum vrem noi, avem numai drepturi si nicio obligatie..

    Dragi persoane fizice, faceti asa si o sa va plateasca Mr. Cristi amenzile si diferentele de obligatii fiscale stabilite suplimentar.

    In rest, sanatate!

    A fost doar un pamflet.

    1. Eu nu am spus așa ceva. Am spus clar că trebuie să marcheze vânzarea, am spus clar că trebuie să conducă evidențele fiscale. Eu m-am referit exclusiv la evidența contabilă în partidă simplă. Am explicat într-un articol ulterior care este diferența între evidența fiscală și cea contabilă.
      Nu-mi atribuiți afirmații pe care nu le-am făcut.
      Remarca legată de conturi este perfect deplasată și arată că nu ați citit ceea ce am scris sau dacă ați citit ați ales să pricepeți doar ceea ce ați vrut. Eu am scris peste tot că mă refer la evidența în partidă simplă, nu la cea în partida dublă.
      Dar ce să-i faci. E mai simplu să veniți cu ironii mascate sub forma unui pamflet în loc să veniți cu argumente ce să și poată fi susținute.
      Eu nu oblig pe nimeni să facă ce spun eu. Eu mi-am expus un punct de vedere pe care l-am și argumentat. Dumneavoastră în schimb ați pornit de la citate incomplete sau care nu sunt susținute de vreo lege ca la final să trageți și concluzii legate de ceva ce nu ați argumentat anterior, iar acum o dați pe ironie.

  18. Va apreciez si va respect intreaga munca depusa gratuit pe acest forum.
    Pana la urma aveti dreptate aducand mai multe argumente legale decat mine.

    Dar haideti sa dezbatem aceasta noutate care, incepand cu 1 martie 2015, da posibilitatea persoanelor fizice sa opteze pentru tinerea contabilitatii in partida dubla (la infiintare sau de la 1 ianuarie a anului urmator).

    Bun! Deci suntem de acord ca potrivit Codului fiscal, persoanele fizice independente sunt obligate la plata impozitului pe venit in conformitate cu prevederile art. 61, 67 si 68 din Legea nr. 227/2015.
    Asa cum s-a precizat mai sus, si in cazul comertului, o cheltuiala pentru a putea fi dedusa trebuie să fie cuprinsa în cheltuielile exercițiului financiar al anului în cursul căruia a fost plătita- art. 68, alin. 4, litera b).
    Totusi, persoana fizica care a optat pentru tinerea contabilitatii in partida dubla, are obligatia, conform OMFP 170/2015, sa aplice normele in vigoare pana la nivelul balantei de verificare, evidența contabilă  astfel  ținută  trebuie să  permită  determinarea informațiilor necesare
    pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege.
    Cum determina aceasta persoana venitul impozabil? Pe baza conturilor de trezorerie, clasa 5?
    Ignora conturile de venituri si cheltuieli, in speta 607, 707?
    Ignora soldul contului 121?

    1. Spuneți dumnevoastră

      Totusi, persoana fizica care a optat pentru tinerea contabilitatii in partida dubla, are obligatia, conform OMFP 170/2015, sa aplice normele in vigoare pana la nivelul balantei de verificare, evidența contabilă astfel ținută trebuie să permită determinarea informațiilor necesare pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege.

      Aici, din păcate amestecați lucrurile. Confundați normele contabile cu cele fiscale. Da, așa spune acolo, dar asta înseamnă doar că trebuie să respecte normele contabile aplicabile persoanelor juridice până la nivel de balanță. Dar numai normele contabile.
      Nu contează că ține contabilitate în partidă dublă sau simplă, atunci când vinde vorba de determinarea venitului impozabil și a impozitului pe venit. Venitul impozabil se determină pe baza datelor din evidența fiscală, nu contabilă și, indiferent de tipul contabilității, se determină pe baza regulilor stabilite de codul fiscal la titlul impozit pe venit.
      Va fi venit orice sumă efectiv încasată, chiar dacă în contabilitatea în partidă dublă e înregistrată în cont de venituri și acea livrare de bunuri sau servicii pentru care nu există încasare. Și, la fel, va fi cheltuială orice sumă plătită efectiv. Nu orice factură chiar dacă nu e efectuată plata.
      Nu confundați evidența contabilă cu cea fiscală și, mai ales, nu trăiți cu impresia că o contabilitate în partidă dublă schimbă modul de determinare a impozitului pe venit.

      Pentru a argumenta
      venitul net anual din activități independente se determină pe baza datelor din contabilitate (art.68 CF alin.1) – nu contează că e în partidă simplă sau dublă.
      Art.68 alin.2 spune clar ce sunt veniturile brute (sume încasate) și alin.4 care sunt condițiile generale pentru cheltuieli. Nicăieri nu se face diferențierea în funcție de tipul de contabilitate.
      În vederea determinării venitului net anual se completează registrul de evidență fiscală (art.68 alin.8) – indiferent de tipul de contabilitate ales.

  19. Buna ziua!
    Am un pfa pentru activitati apicole. Detin un numar de 60 familii de albine, iar norma de venit este apicabila dupa ce se depaseste 70 de albine , pentru fiecare familie care depaseste 70.
    Ce obligatii contabile si fiscale am?
    Va multumesc!
    Mierea data la procesator indiferent daca depasesti sau nu plafonul este impozitata la susrsa.

    1. Nu aveți obligații contabile. Vedeți art.109 alin.8 din codul fiscal:

      Contribuabilii care obțin venituri determinate pe baza normei anuale de venit nu au obligații de completare a Registrului de evidență fiscală și de conducere a evidenței contabile

      Din punct de vedere fiscal:
      – aveți obligația conducerii jurnalelor de cumpărări și vânzări.
      – depunerii D221 dacă numărul de familii de albine depășește numărul minim scutit

  20. @Cristi
    Si atunci de ce sa mai opteze pentru contabilitate in partida dubla daca nu sunt preluate datele de acolo la stabilirea impozitului pe venit???
    Cand spun date ma refer la conturile de venituri si cheltuieli, clasele 6 si 7.
    Ce rost mai are balanta de verificare?
    Nu ar trebui sa fie o contabilitate bazata numai pe soldurile conturilor de trezorerie?

    1. Ba sunt preluate date din contabilitatea în partidă dublă. Dar preluarea se face în funcție de regulile de determinare a venitului impozabil conform titlului impozit pe venit. De ce ar opta pentru contabilitate în partidă dublă? Pentru a avea în contabilitate o situație a angajamentelor a soldurilor creanțelor și datoriilor de exemplu, pe care în contabilitatea în partidă simplă nu le poate avea decât folosind o evidență extracontabilă.
      Balanța de verificare nu este un document pe baza căruia să fie determinat vreun impozit. Nici măcar în cazul impozitului pe profit.
      Găsiți dvs vreo prevedere legală, în codul fiscal, ce să spuncă că determinarea venitului net se face în funcție de tipul contabilității? Că regulile de determinare a veniturilor impozabile sau a cheltuielilor deductibile, așa cum sunt ele reglementate la art.68 se aplică într-un fel dacă am contabilitate în partidă dublă și în alt fel dacă am una în partidă simplă?
      Vă repet: dvs confundați evidența contabilă cu cea fiscală. Dvs considerați că tipul contabilității determină modul de calcul al venitului impozabil, ceea ce este fals.

  21. E un lucru nepoliticos sa subliniati mereu faptul ca cineva confunda contabilitatea cu fiscalitate, dar ma rog, lucrurile nu stau deloc asa…..
    Eu doar puneam niste intrebari, pertinente dupa parerea mea, despre o situatie ce s-ar putea creea in cazul unei persoane ce conduce evidenta in partida dubla.
    Sa stiti ca si un program bun de contabilitate in partida simpla (saga PS de exemplu) tine o evidenta buna a creantelor si datoriilor si nu vad in asta un motiv de a trece la partida dubla.

    Multumesc oricum pentru raspunsuri.

    1. Nu este intenția mea să fiu nepoliticos. Pur și simplu am făcut o constatare ținând seama de cele expuse de dumneavoastră.
      Un program de contabilitate în partidă simplă nu ține evidența tuturor datoriilor și creanțelor. De exemplu nu ține evidența salariilor achitate, neridicate. Nu ține evidența impozitului datorat de persoană, a TVA rămas de plată, a CCI de recuperat efectiv de la CAS.. Ține evidența furnizorilor și clienților, dar nu a tuturor creanțelor și/sau datoriilor

  22. Am fost amendata cu 4000 lei la un control de fond pentru perioada 2009-2012 cand am fost la norma de venit pentru ca nu am avut fise de magazie si evidenta stocurilor.

    Inspectorii au spus ca trebuia sa tin asta deoarece este o dovada indirecta ca nu lucrezi la negru, adica ai stocuri neinregistrate.

    1. Acei inspectori au ignorat cu grație ceea ce scrie negru pe alb în codul fiscal – “Contribuabilii care desfășoară activități pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit nu au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitate în partidă simplă pentru activitatea respectivă.” Și scrie și în 2009-2012. Iar legea contabilității a fost și ea modificată în acest sens.

  23. Buna ziua!
    Am cateva intrebari privind contabilitatea in sistem real a veniturilor din chirii peste 5 contracte – Cod fiscal Art.83(2). Chiriile sunt stabilite in euro echivalent lei. Doresc sa intocmesc corect declaratia unica. Stiu ca una e evidenta contabila si cealalta e fiscala, dar as dori sa tin o evidenta care sa fie acceptata de finante. La partea de venituri am procedat in felul urmator: am inregistrat chiria la cursul valutar de la sfarsitul fiecarei luni in SAGA-PS la iesiri valuta, indiferent daca s-a incasat sau nu.
    E corect asa d.p.d.v. fiscal? Am intrebat la finante si au raspuns cum stiu doar ei sa raspunda: au citat articolul legii la care am facut si eu mentiune, fara explicatii.

    Ca si inregistrare in contabilitate: la intrari in numerar fac dispozitie de incasare?

    Din punct de vedere fiscal, daca nu am procedat corect, si se considera doar chiriile incasate la cursul incasarii, chiriile neincasate in anul fiscal nu se mai impoziteaza in acel an?

    La cheltuieli am luat in considerare si amortizarea: imobil primit ca mostenire, evaluat la valoarea justa, pentru perioadele neinchiriate am suspendat amortizarea in SAGA. (Are evaluare si pentru impozit local, la valoare diferita).

    Multumesc mult pentru raspuns. Sunteti ultima mea spreanta de a da un raspuns corect.

    OMPF 170: “Operaţiunile efectuate în valută se evidenţiază în contabilitate în moneda naţională, utilizându-se cursul de schimb valutar de la data efectuării operaţiunii.”
    (NU E VORBA DE OPERATIUNE IN VALUTA PROPRIU ZISA. Chiria e stabilita in euro echivalent lei)
    Cod Fiscal ART. 84 – “Stabilirea venitului net anual din cedarea folosinţei bunurilor
    (1) Venitul brut din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendarea bunurilor agricole, reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit contractului încheiat între părţi, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării acestora.
    (10) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68.”
    Norme: “20.(5) În situația în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determină pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, valabil pentru ultima zi a fiecărei luni, corespunzător lunilor din perioada de impunere.”

    1. Conform art.83 alin.2 în situația dvs, tratamentul atât fiscal cât și contabil este similar celor de la activități independente.
      “Persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârșitul anului fiscal, începând cu anul fiscal următor, califică aceste venituri în categoria venituri din activități independente și le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru această categorie. În aplicarea acestei reglementări se emite ordin al președintelui A.N.A.F.”
      procedura este aceasta – https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OPANAF_2902_2016.pdf
      Art.84 nu se aplică celor ca dvs. Ce ați enumerat ca excepții la art.84 sunt pentru cei care au mai puțin de 5 contracte și care OPTEAZĂ să conducă evidență. La fel textul din norme este aplicabil strict celor ce determină venitul net anual din chirii pe baza cotelor forfetare de cheltuieli (au mai puțin de 5 contracte și nu au optat pentru conducerea evidenței în partidă simplă).
      De aceea la venitul brut se va lua în considerare suma efectiv încasată.
      Dvs aveați obligația de:
      – a emite factură pentru chiria lunară conform art.319 din codul fiscal
      – a emite chitanță pentru sumele încasate reprezentând chirii
      – de a conduce RJIP conform OMFP 170/2015
      – de a întocmi registrul de evidență fiscală.
      Încasarea în lei a echivalentului în EUR se trece la rubrica de încasări.
      Sumele plătite le treceți la plăți.
      Aveți obligația de a avea și registrul de evidență fiscală.
      Calculul amortizării este ok. Ați procedat corect.

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *