Modificări legislative.

16 Jul 2015 | Legislatie | 18 comentarii235 vizualizari

blind justiceÎn ultima perioadă au apărut o serie de modificări în legislația economico-financiară sau cea care privește societățile comerciale.

E vorba de modificări la legea societăților comerciale, codul de procedură fiscală, ordonanța privind casele de marcat, compensările prin IMI și abrogarea textelor de lege ce obligau la utilizarea ștampilei.

Legea societăților comerciale a fost modifică prin Legea 152/2015. Printre altele legea modifică motivele pentru care orice persoană interesată poate solicita dizolvarea unei societăți comerciale, modificând art.237 din Legea 31/1990 R.

Acestea sunt:

a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;
b) acţionarii/asociaţii au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut ori reşedinţa cunoscută;
c) nu mai sunt îndeplinite condiţiile referitoare la sediul social, inclusiv ca urmare a expirării duratei actului care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social ori transferului dreptului de folosinţă sau proprietate asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social;
d) a încetat activitatea societăţii sau nu a fost reluată activitatea după perioada de inactivitate temporară, anunţată organelor fiscale şi înscrisă în registrul comerţului, perioadă care nu poate depăşi 3 ani de la data înscrierii în registrul comerţului;
e) societatea nu şi-a completat capitalul social, în condiţiile legii;
f) societatea nu şi-a depus situaţiile financiare anuale şi, după caz, situaţiile financiare anuale consolidate, precum şi raportările contabile la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în termenul prevăzut de lege, dacă perioada de întârziere depăşeşte 60 de zile lucrătoare;
g) societatea nu şi-a depus la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în termenul prevăzut de lege, declaraţia că nu a desfăşurat activitate de la constituire, dacă perioada de întârziere depăşeşte 60 de zile lucrătoare.

Ultimele două sunt nou introduse. De aceea orice societate ce nu-și depune bilanțul anual, raportările semestriale sau declarația de activitate deși avea legal această obligație, poate fi dizolvată la cererea ANAF sau a oricărei alte persoane interesate.

O altă modificare a acestei legi se referă la apariția pe certificatul de înmatriculare a unui număr unic la nivel european (EUID).


Ministerul Finanțelor a postat pe site un  proiect de ordonanță de urgență care a fost adoptat, din câte se pare, în ședința de guvern de ieri 15 iulie 2015. Acesta urmează să apară publicat în monitorul oficial.

Proiectul modifică codul de procedură fiscală și alte acte normative, cum ar fi OUG 28/1999 privind aparatele de marcat fiscale, dar introduce și unele prevederi noi

Codul de procedură fiscală:

– se definesc obligațiile fiscale restante
– debitorilor pentru care s-a deschis procedura insolvenței și depun decont de TVA cu opțiune de rambursare a sumei negative după data deschiderii procedurii li se vor compensa din acel TVA sumele reprezentând obligații fiscale născute după data deschiderii procedurii insolvenței
– dacă la deschiderea procedurii de insolvență debitorii au sold negativ în decontul de TVA, vor fi obligați să solicite rambursarea sumei (dacă nu au făcut-o fiind obligați să solicite corecția decontului în acest sens) și nu vor mai putea prelua acea sumă în deconturile de TVA depuse ulterior deschiderii procedurii insolvenței. Sumele solicitate astfel vor fi compensate cu obligații de plată născute anterior deschiderii procedurii insolvenței
– în cazul în care se solicită garanții conform art.126 din CFP de către organele fiscale, pe lângă scrisoarea de garanței bancară (art.127 alin.1 litera b CFP) se va accepta și poliță de asigurare. Dacă polița de asigurare sau scrisoarea de garanție bancară sunt emise de instituții financiare din afara României se solicită confirmarea și acceptarea lor de o instituție similară din România, pentru a fi luate în considerare
– poprirea pe terți, mai exact terți instituții sa autorități publice, se va continua după somație prin poprirea acestor sume ori de câte ori, ulterior comunicării somației, se depune la organul fiscal un document eliberat de autoritatea sau instituția publică respectivă prin care se certifică că sumele sunt certe, lichide şi exigibile
– scrisoarea de garanție rămâne fără obiect dacă:

a) contestaţia a fost admisă, în totalitate, de organul de soluţionare a contestaţiei;
b) actul administrativ fiscal contestat a fost desfiinţat, în totalitate, de către organul de soluţionare a contestaţiei;
c) acţiunea în contencios administrativ a fost admisă în totalitate;
d) instanţa judecătorească admite, prin hotărâre executorie, cererea contribuabilului/plătitorului de suspendare a executării actului administrativ fiscal potrivit Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
e) dacă pe perioada soluţionării contestaţiei, în procedura administrativă sau în procedura de contencios administrativ, contribuabilul achită în totalitate obligaţiile fiscale contestate.

În situaţia în care contribuabilul achită parţial obligaţiile fiscale contestate acesta poate redimensiona garanţia în mod corespunzător. 
Pe toată perioada suspendării executării silite potrivit prezentului articol, creanţele fiscale ce fac obiectul suspendării nu se sting, cu excepţia situaţiei în care debitorul optează pentru stingerea acestora potrivit art. 115 alin. (3^2)

Scutirea de taxă de timbru – pentru certificatele, adeverinţele sau alte documente eliberate de organele fiscale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală se introduce în CFP prin această ordonanță.


Case de marcat


Se modifică termenele de la care se vor comercializa case de marcat cu jurnal electronic, respectiv de la care operatorii economici vor fi nevoiți să se doteze și să utilizeze aceste aparate.

Noile termene sunt decalate cu 6 luni:

de la 1 aprilie 2016 nu se vor mai autoriza decât distribuitori de case de marcat cu jurnal electronic (în loc de 1 octombrie 2015)
de la 1 iulie 2016 nu se vor putea comercializa decât case de marcat cu jurnale electronice (în loc de 1 ianuarie 2016) 
-  de la 1 octombrie 2016 marii contribuabili vor avea obligația de a utiliza case marcat cu jurnal electronic (în loc de vechiul termen de 1 aprilie 2016)
-  de la 1 ianuarie 2017 contribuabilii mijlocii vor avea obligația de a utiliza case marcat cu jurnal electronic (în loc de vechiul termen de 1 iulie 2016)
-  de la 1 mai 2017 contribuabilii mici vor avea obligația de a utiliza case marcat cu jurnal electronic (în loc de vechiul termen de 1 noiembrie 2016)

Și să fie tacâmul complet, ANAF, are nevoie de 360 de zile (un an) de la intrarea în vigoare a legii pentru a elabora norme de aplicare a acesteia. Asta deși înainte erau “suficiente” 240 de zile. Așa că stăm cu lege ce zice una și norme ce zic altceva că sunt perimate și nu prea se mai pot aplica în practică deși legal sunt în vigoare. Stăm cu o lege ce poate duce la închiderea afacerilor pentru că ANAF nu poate da norme măcar pentru chestiuni elementare din lege – cum ar fi clarificarea noțiunii de “document justificativ”, de a clarifica aspecte legale distincte pentru societăți și PFA-uri pentru că realitatea economică și juridică o impune.


OUG 77/1999 – cea care prevedea organizarea unei evidențe actualizate zilnic a obligațiilor de plată şi evidența creanțelor, pe termene scadente, către orice creditor, respectiv de la orice debitor, după caz. Ordonanța era care cerea raportarea la IMI a sumelor restante mai vechi de 30 de zile dar și compensarea lor prin IMI. Era o procedură birocratică suplimentară de îngreuna evidențele firmelor în mod absolut gratuit. În sfârșit, e abrogată.


Ștampila –  deși în România nu exista vreun  act ce să reglementeze deținerea unui astfel de obiect, deși el nu era legal definit ca formă sau conținut, cu toate acestea unele acte aveau sintagme de genul “semnate și ștampilate conform legii”. În sfârșit se elimină obligația persoanelor fizice sau juridice de drept privat sau a entităților fără personalitate juridică de a mai aplica ștampila pe declarații, cereri sau orice alte documente depuse la instituții sau autorități publice ori pe documente sau orice alte înscrisuri emise în relaţia dintre acestea. 

La data intrării în vigoare a ordonanței se abrogă toate prevederile legale referitoare la obligația aplicării ștampilei de către persoanele fizice sau juridice de drept privat.

18 comentarii

  1. Treaba cu ștampila e de vis. Chiar mă gândesc ce să fac cu ea. Aș pune-o în vitrină lângă elefanții de sticlă ai bunicii.

  2. Poate gresesc, dar chitantele trebuiesc stampilate in continuare (deoarece nu este vorba de institutii sau autoritati publice), nu?

    1. Greșești. Se elimină și obligativitatea ștampilării oricărui act încheiat între persoane de drept privat. Citește cu atenție.

    1. Nu s-a abrogat. Abrogarea era trecută în proiectul de ordonanță despre care am discutat zilele trecute, dar la publicarea OG 17/2015 a dispărut această abrogare.

  3. Cristi :
    dar la publicarea OG 17/2015 a dispărut această abrogare.

    Asa este. Art. V din proiect care se referea la abrogarea og 77/1999 a disparut ca prin minune…si astfel art.VI din proiect a devenit art. V in OG 17/2015

  4. pai ne-a chinuit si ne chinuie pe noi cu aceasta ordonanta care este si gresita ,una spun normele ,alta legea ,o neconcordanta intre ele .
    Dar cum sa o abroge? cand pe seama ei s-a infiintat institutul de management si acesta sta bine mersi .Dar este greu sa stea cineva sa analizeze ce face acest institut ???????? sta bine mersi pe aceasta ordonanta .Cum sa o abroge????? Doamne fereste!

    cati banii cheltuiti de pomana .Dar……….nu vede nimeni……..

  5. Buna ziua.Un srl platitor de impozit pe venit de 3%,cod Caen 9609,respectiv alte activitati de servicii poate functiona fara angajati? Multumesc pt raspuns.

  6. Buna seara ,
    Domnule Cristi , va rog sa ma ajutati si pe mine intr-o problema.
    Exista 3 societati: A, B si C ( cu precizarea ca A si B sunt firme ale aceluiasi administrator si C este un furnizor )
    A emite o factura de o anumita suma (marfa) catre B , A are datorii la firma C. A nu poate lucra prin banca asa ca B emite un BO la ordinul firmei A in baza facturii dintre cele 2 firme A si B, catre furnizorul C, girat de catre firma A, astfel ca firma C ia banii din banca firmei B in baza BO si achita datoriile firmei A. Sper ca se intelege.
    Intrebarea mea este , cum introduc toate aceste operatiuni in Saga C ?
    Adica unde inregistrez suma retrasa de C aparuta in extrasul de cont al lui B, cum se achita factura intre firmele A si B , si cum achita A facturile restante catre C ?
    Am incercat sa ma exprim pe intelesul tuturor , sper sa ma puteti ajuta , sunt la inceput si nu am lucrat cu BO pana acum , nu stiu exact procedura ce se aplica in SAGA.
    Va multumesc frumos , o seara buna !

    1. Folosiți ecranul CEC/BO. Operați acolo primirea BO
      la A
      413=41111 primirea BO de la B
      5113=413 girarea lui către C
      401=5113 folosirea la plata furnizorului C

      la B
      401=403 emiterea biletului
      403=5121 decontarea biletului, la tragerea sumei de către C

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *