Ministerul Finanțelor, ANAF și contribuabilii.

29 Oct 2013 | Diverse | 12 comentarii671 vizualizari

calcule1Foarte mulți dintre dumneavoastră au avut deja ocazia să citească și să discute pe marginea scrisorii trimise unui număr foarte mare de firme de către ANAF – Serviciul de asistență contribuabili, în cursul lunii octombrie.

Să o analizăm puțin: scrisoarea amintește de faptul că societatea destinatară, ar putea fi supusă, în mod aleator, unei analize de risc. Ok, întrebarea e: dacă asta ar fi în viitor, de ce am primit acum această scrisoare? Preventiv? În funcție de ce criterii au fost selectați destinatarii? Sau s-a trimis așa, fără nici o analiză? Aleator? Dacă e așa, de ce ar mai fi nevoie de ea? Nu era mai simplu să-i selecteze la control și gata. Ni se spune că am putea face obiectul unei inspecții fiscale, deci nimic nu este sigur, dacă există neconcordanțe între datele raportate de firme și datele deținute de ANAF sau dacă societatea este încadrată în categoria contribuabililor cu risc. Ce fel de risc, nu se mai spune. Fiscal, normal. Dar vom vedea imediat.

Se mai spune așa: “Intenția noastră este de a vă informa asupra acțiunilor pe care ANAF le desfășoară în mod normal”. Ați simțit cumva că sunteți mai informați? Ce acțiuni ați dedus că face ANAF în mod normal? Că trimite scrisori preventive contribuabililor, că desfășoară activități de analiză și de risc? Nu era normal să desfășoare astfel de analize? Era nevoie să se trimită scrisori în acest sens? Nu prea cred.

Se reamintește de obligația firmelor de a-și declara toate achizițiile și livrările și de a deduce doar sumele aferente tranzacțiilor la care aveți dreptul potrivit normelor legale. Ceea ce e normal, nu-i așa? Să reamintești tuturor că nu poți deduce nimic din ceea ce nu are legătură cu firma ta. Parcă cei 10 ani de existență a codului fiscal și nenumăratele controale ale ANAF nu au fost suficienți pentru asta. Era nevoie de reamintirea unei obligații legale explicite prin comunicarea ei în scris printr-o scrisoare a ANAF.

Scopul declarat al scrisorii este ca societățile, contribuabilii, să se poată pregăti în eventualitatea unui control fiscal, să-și pună la punct evidența contabilă și să-și depună toate declarațiile, eventual rectificative, dar și să-l atenționeze asupra acestor aspecte.

Ei bine ce ziceți? Nu-i așa că nu prea se înțelege din tot textul scrisorii ce se dorește de fapt, de ce a fost trimisă? De ani de zile există aceste obligații ale contribuabililor și nu a trimis nimeni de la ANAF o astfel de scrisoare/atenționare. De ani de zile nu se pot deduce alte sume decât cele aferente activității firmei și nu a fost nevoie de o scrisoare a ANAF în acest sens, legea fiind mai mult decât explicită. Ei bine de ce acum și de ce așa?

Răspunsul e simplu: NU SUNT BANI! Da. Nu sunt bani la buget.  Iar scrisoarea de mai sus e unul din pașii prin care ANAF încearcă să “mobilizeze”, mai bine spus să sperie contribuabilii așa mai “parșivel” cam ca un recuperator din firmele cu gangsteri ce dând haina la o parte și arătând tocul armei îl face pe datornic să plătească. Un al doilea context în care a fost trimisă această scrisoare este cel al înființării direcției naționale anti-fraudă, direcție ce are printre altele și un compartiment specializat în analiză de risc. Cam în ce constau analizele de risc, nu se știe foarte exact fiind proceduri interne ale ANAF dar putem ghici: firme ce au pierderi fiscale pe perioade mari de timp, neconcordanțe flagrante pentru sume mari între datele declarate de parteneri prin D394 spre exemplu, raportarea unei sume mari la TVA de recuperat pentru o perioadă mare de timp fără solicitarea rambursării ei, depunerea de declarații rectificative într-un număr foarte mare.

Pentru detalii legate de partea cu “nu sunt bani”, înainte de toate, este recomandat să citiți raportul semestrial și cel pentru trimestrul 3 al anului 2013 legat de execuția bugetară  pentru a înțelege mai bine.

Veți vedea un lucru extrem de simpatic citind cele două rapoarte: deși veniturile, comparativ cu 2012, sunt mai mari, cheltuielile sunt, de asemenea, mai mari, mult mai mari decât ar permite veniturile, în special cele legate de salarii, asistență socială și achiziții publice de bunuri și servicii. În rapoarte se pasează vina foarte discret asupra băncilor, mai exact se explică scăderea la impozitul pe profit prin scăderea lui ca urmare a regularizărilor efectuate de băncile comerciale. Cheltuielile cu investițiile au ajuns să fie 1,96% din PIB. Este jenant! Absolut jenant.

De asemenea se pune vina pe colectarea scăzută și se sugerează că aceasta ar fi o consecință a reorganizării ANAF. Nu prea pare, dacă vom compara cifrele cu cele din anul anterior. Dimpotrivă. Colectarea pare a fi la același nivel.

Eu am o explicație mai simplă: bugetul a fost supraestimat. În special pe partea de venituri. Și asta pentru ca în buget să poată fi cuprinse cheltuieli a căror acoperire este pur politică nu și economică. Impozitul pe profit al băncilor a scăzut pentru că acestea nu dau credite și au probleme și cu recuperarea celor acordate anterior. Ați încercat să accesați credite recent? Da? Și a fost simplu? Nu. Au preferat multe bănci să facă plasamente financiare în obligațiuni emise de stat sau pur și simplu să crească comisioanele bancare, introducând comisioane pentru încasări, plăți, majorându-le pe cele existente, etc. Și nu în ultimul rând se omite explicarea detaliată a impozitului pe venit al microîntreprinderilor.

Guvernul are o “idee deșteaptă”: să crească cota unică (ceea ce înseamnă creșterea impozitului pe profit, pe venit din salarii și activități independente, etc) la 22% și să scadă TVA la 22%. Să fiu sincer, nu pot să nu mă întreb: dacă asta e o idee deșteaptă, alea proaste cum or fi? Vă dați seama că unul e efectul calculat pe hârtie al creșterii taxelor și altul este cel al aplicării efective în economie. Creșterea cotei unice duce la diminuarea veniturilor salariale în mod direct. Ați citit pe undeva despre măsuri de stimulare a firmelor? Concrete, nu abureli? Nu prea cred. Ați citit pe undeva despre măsuri de stimulare a consumului sau pentru creare de locuri de muncă? Nu. Ați citit pe undeva despre atragerea serioasă de fonduri europene sau din alte surse, nerambursabile, pentru investiții? Cam peste tot, dar din păcate guvernele României nu fac nimic serios pentru a-și respecta partea lor de obligații. De aceea, spre exemplu, la mine în județ drumul ce leagă Oradea de Deva scoate oamenii în stradă deși există finanțare externă pentru reabilitarea lui, dar nu mai există finanțare internă – guvernul tăind fondurile alocate reabilitării. E normal? Nu. Ați citit pe undeva cum fac unii autostrăzi la munte cu un preț cu care noi nu-l facem la câmpie și v-ați întrebat cum e posibil? E suficient să citiți despre șpăgile despre care ajung în presă informații, pentru a vă face o idee.

Despre anularea finanțării investițiilor în detrimentul creșterilor salariilor, vorbesc și alții mult mai bine decât am făcut-o eu aici. Iar alții cer explicit ca guvernul să finanțeze investițiile, mai ales cele în infrastructură. Și se pare că efectul scăderii dramatice a veniturilor din buget este ca urmare a guvernării prin metoda impresiei artistice pe la televizor.

Ministerul Finanțelor este cel mai netransparent minister posibil. Modificările legislative se fac peste noapte se pun pe site, uneori o zi,apoi se publică în monitorul oficial. Luați ianuarie 2013 și vedeți modificarea codului fiscal legată de microîntreprinderi și veți înțelege ce vreau să spun. Acesta fiind un mic exemplu.

Și citiți interviul acordat Hotnews de domnul Dan Manolescu, secretar de stat în MFP. Veți vedea că MF este aproape gata cu rescrierea codului fiscal și că MF “analizează în ce măsura e oportun ca noul Cod rescris să intre de la i ianuarie 2014 sau să mai lase o perioadă pentru a nu grăbi acest proces”. Hai să fim serioși. MF a schimbat nu odată în decembrie aproape radical codul fiscal. Ce credeți că-l împiedică să o facă și acum. Și scrisoarea despre care am vorbit? Ei bine e un lucru normal, se face și în alte părți, bla, bla.

Ați văzut pe undeva un draft al noului cod fiscal? Nu. Ați citit pe undeva, concret, în ce constau modificările? Nu. Dar el, din declarațiile oficiale, este discutat cu mediul de afaceri. Ok. Nu era mai bine, în virtutea  transparenței decizionale să fie pus public pe site să știe toată lumea despre ce vorbim, pentru că nu afectează doar unele companii mari ci toate companiile din țara asta, indiferent de mărimea lor. Ați mai citit ceva legat de impozitul forfetar în afara acestui proiect, ce apropo, ar duce la falimentarea a cel puțin 50% din firmele din orașul meu ce ar intra sub incidența lui, pentru că li s-ar aplica exact aceleași formule de calcul similare unor firme din Arad sau Oradea de exemplu orașe ce au de circa 19 ori mai multă populație.

Legat de plata taxelor și așteptările oamenilor, îmi permit să-l citez pe Marian, colegul nostru de pe forumul SAGA, ce a sintetizat foarte bine într-un comentariu problema cheltuirii banilor de la buget:

Pe de alta parte, mare parte din evaziunea fiscală nu este una pornită din rea credință, ci din FRONDÂ. Dincolo de marii evazioniști şi de găinari, există o categorie de oameni, în fond oneşti, mici patroni, liberi profesioniști, care muncesc din greu de dimineața până seara pentru banii pe care-i câștigă. O parte din ei ar trebui sa ajungă la stat.

Dar, pentru ce? Ce primesc acești oameni de la stat în schimbul banilor pe care îi dau sau ar trebui să-i dea lună de lună? Au drumuri bune, scoli bune, spitale bune, au servicii publice eficiente?  Cum ni se întorc banii plătiţi lună de lună? Nu se întorc deloc.

Nu vi s-ar părea mai normală o scădere a contribuțiilor sociale datorate de angajator, pentru reducerea costului muncii? Nu vi s-ar părea logic să am posibilitatea să știu cu mult timp înainte despre modificările ce urmează să fie aplicate, adică să se elimine acel “de regulă” din articolul 4 al codului fiscal, sintagmă la care MF nu vrea să renunțe?

Nu vi s-ar părea normal ca ANAF prin serviciul de asistență contribuabili să asiste în mod real contribuabilii? Vom mai discuta despre asta, despre cum serviciul de asistență contribuabili de foarte multe ori, de fapt,nu clarifică nimic prin răspunsurile date.

12 comentarii

  1. S-ar parea ca trebuie sa-i luam de gat, sa dam cu ei de pamant si sa-i intrebam:
    Ce ati facut cu banii din taxele si impozitele noastre?

  2. Expresia dvs cu: “bugetul a fost supraestimat” mă duce cu gândul aproape automat la procedurile de falimentare a statelor, descrise în cartea Confesiunile unui asasin economic. Din păcate, aveţi dreptate.

  3. Bugetul incaseaza putin si cheltuie mult. Un prieten care primeste vizite de curtoazie la firma de la bugetari (politie locala, politie)care stau, joaca table si beau cafea in timpul zilei imi spune: “Pentru astia dau eu la stat la fiecare trei luni cate 35.000 de lei?”

  4. Va rog foarte mult sa ma sfatuiti intr-o problema.
    Firma comert cu amanuntul.Cum trebuie intocmit corect pontajul.De luni-vineri se lucreaza de la 8,30-19,30 doua schimburi.Sambata de la 8,30-17,00 in doua schimburi.Duminica de la 8,30-13,00 o persoana.Pontajul l-am facut 8 ore/zi, 40 ore/saptamana.Practic,de LUNI-DUMINICA nu se acumuleaza nici cele 40 ore/saptamana.Trebuie platite orele lucrate sambata si duminica?Cum este corect?

    1. Pontajul se întocmește în funcție de cum au muncit oamenii. Dacă au fost prezenți se înscrie numărul de ore lucrate de aceștia în acea zi. Dacă sunt angajați cu normă întreagă, indiferent de modul de repartizare a timpului, dumnevoastră aveți obligația de a le plăti salariul întreg atâta timp cât timpul de muncă nu este afectat de absențe, concedii medicale sau fără plată.
      Pentru simpla prezență la muncă în zilele de sâmbătă sau duminică, angajatorul trebuie să achite salariaților un spor. Prevederea este în art.137 Codul muncii. Legislația nu stabilește o bază de calcul a acelui spor, procentul sau suma lui, lăsând la latitudinea angajatorului acest lucru. În practică se întâlnesc mai multe situații:
      – acordarea sporului, prin contractul individual de muncă – acest fapt ducând la apariția unui spor permanent. Rațiunea spune că un spor permanent ar trebui să aibă o bază fixă de calcul și un procent foarte bine determinat, ori să fie o sumă fixă. De ce? Pentru că un spor permanent prevăzut de contractul individual de muncă se raportează în REVISAL, ori dacă am un element variabil (spre exemplu – dacă s-ar aplica doar la salariul aferent orelor lucrate în zilele de sâmbătă sau duminică aș avea o problemă – nu aș cunoaște baza de calcul la începutul lunii ci la finele acesteia, iar o raportare lună de lună la ITM ar fi o muncă absurdă). De aceea sunt angajatori care în contractul individual de muncă au înscrisă o sintagmă de tipul “acordarea, conform art.137 codul muncii, a unui spor permanent de 1% aplicat asupra salariului de bază corespunzător timpului lunar lucrat). Asta înseamnă că indiferent de numărul de ore lucrate în zilele de sâmbătă sau duminică – salariatul va beneficia de un spor de 1% din salariul de bază.
      – acordarea sporului prin decizie scrisă a unității – sau prin contractul colectiv de muncă – dar nu prin contractul individual de muncă – fapt ce nu duce la înscrierea sporului în revisal. Sporul se poate calcula și introduce pe statul de salarii la orice bază de calcul stabilită de angajator, dar nu va fi raportat în revisal.
      Revenind la întrebare: da orele respective se plătesc ca ore normale de muncă, dacă salariatul a fost prezent. E timpul lucrat de acesta. Spre exemplu: dacă aveți un salariat ce este angajat cu normă întreagă și lucrează în schimburi, într-o lună cu 160 de ore lucrătoare, dacă din calculele legate de timpul lucrat salariatul a lucrat doar 152 ore, și cele 8 ore nelucrate nu sunt din cauza absențelor sau a unui concediu fără plată – i se va achita salariul întreg.

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *