Home > Legislatie > Concediul pentru părinți. Norme de aplicare.

Concediul pentru părinți. Norme de aplicare.

balansoarAu apărut și normele de aplicare a legii 19/2020. Acestea au fost publicate în M.Of. 230/21 martie 2020. Normele intră în vigoare de la data publicării lor.

Normele au fost stabilite prin HG 217/2020.

Ce înseamnă zile libere plătite?

Art.1 din HG 217/2020 definește, ca fiind zi liberă plătită în baza legii 19/2020, orice zi lucrătoare până la încetarea situației de urgență decretată, cu excepția zilelor lucrătoare din perioada vacanțelor școlare. Deci, dacă în cadrul zilelor lucrătoare din perioada de urgență se va declara o perioadă ca vacanță școlară, zilele lucrătoare din acele zile declarate ca fiind vacanță – nu se vor plăti salariaților!

Asta are implicații și asupra modului de calcul a indemnizației de concediu. Pentru că în calculul zilelor plătite se vor lua în considerare doar acele zile lucrătoare care nu fac parte din vacanțele școlare.

Spre exemplu:

Dacă o persoană solicită acordarea de concediu pentru părinți în intervalul 17 martie 2020 – 17 aprilie 2020 în acea perioadă, sunt, în mod normal 23 de zile lucrătoare (11 zile lucrătoare în martie și 12 zile lucrătoare în aprilie) și beneficiază așadar de 23 de zile de concediu pentru părinți. Dar vor fi ele și plătite? Dacă în perioada 6 aprilie – 17 aprilie 2020 este declarată oficial perioadă de vacanță, înseamnă că cele 9 zile lucrătoare din acea perioadă deși vor fi libere nu vor fi și plătite. Așadar un părinte care solicită și primește acest concediu nu va fi plătit pentru acea perioadă.

Cererea de concediu

O va depune, la angajatorul său, părintele salariat care dorește să beneficieze de acel concediu. Cererea se formulează liber, după cum dorește fiecare – nu există un model standardizat pentru așa ceva. Însă va fi însoțită obligatoriu de o declarație conform modelului stabilit de norme și de copia certificatelor de naștere a copiilor.

Cum recuperează angajatorul sumele?

Printr-o cerere adresată în acest sens AJOFM. Nu există un model anume stabilit de cerere. Există doar o listă a elementelor pe care cererea să le conțină și o listă a documentelor ce se anexează la aceasta. De aceea în lipsa unui model anume refuzul primirii cererii pe motive ce țin de forma cererii va trebui să-l combateți cu tărie și să-l semnalați public. Nu de alta, dar experiența interacțiunii cu instituțiile statului ne arată că în ciuda faptului că legea nu instituie obligații funcționarii publici au prostul obicei de a impune obligații pentru că așa cred ei de cuviință.

Revenind însă la cerere, să vedem ce anume trebuie să conțină aceasta:

a) datele de identificare ale angajatorului, inclusiv adresa de e-mail;
b) contul bancar;
c) numele reprezentantului legal al angajatorului;
d) suma totală solicitată;
e) numărul angajaților pentru care s-a solicitat suma.

Cererea trebuie să fie datată și semnată de către reprezentantul legal.

Trebuie să precizez clar – nicăieri nu scrie că trebuie să fie ștampilată – de aceea și un eventual refuz al primirii cererii pe motiv de ștampilă trebuie combătut ca atare. De exemplu AJOFM Bihor și-n ziua de azi cere ștampilarea documentelor primite de ei și le refuză pe cele neștampilate sau insistă pentru ștampilarea lor în ciuda OG 17/2015. Și cred că nu sunt singurii din țara asta care fac așa.

De asemenea, nicăieri nu scrie că semnătura trebuie să fie OBLIGATORIU o semnătură digitală. Poate fi o semnătură digitală dacă reprezentantul legal deține un certificat calificat, însă nu este obligatoriu acest lucru.

Ce documente se vor anexa la cerere?

Lista de documente este una de bun simț în general, cu mici excepții. Să vedem:

a) lista angajaților care au beneficiat de zilele libere, precum și indemnizația acordată pe această perioadă;
b) copii de pe statele de plată din care să reiasă acordarea indemnizației;
c) o declarație pe propria răspundere a reprezentantului legal al angajatorului prin care se atestă că lista prevăzută la lit. a) conține persoanele care îndeplinesc condițiile reglementate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 19/2020;  În acest moment nu există un astfel de model. Modelul declarației va fi aprobat prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
d) dovada plății contribuțiilor și impozitelor aferente lunii în care s-a plătit indemnizația.

Legat de anexa de la punctul d  – am niște observații. Ce dovadă a plății pot prezenta eu, angajator în cazul în care obligațiile mele se vor compensa cu sume de primit de la stat? Dovada plății este ce? La care impozite face referire hotărârea? Impozitul pe venitul microîntreprinderilor sau impozitul pe profit sunt parte a termenului general “impozite”? Că dacă scria dovada plății contribuțiilor sociale și impozitului pe venit datorate pentru veniturile salariale și asimilate acestora era mai clar. Bănuiesc că prin “dovada plății contribuțiilor și impozitelor aferente lunii” se referă la contribuțiile sociale și impozitul pe venituri din salarii pe care angajatorul care depune cererea le datorează.

Dar…dovada este pentru obligațiile aferente lunii în care s-a plătit indemnizația. Ce înseamnă “lună în care s-a plătit indemnizația”? Luna în care indemnizația este înscrisă în statul de salarii? Luna în care s-a achitat efectiv salariatului?

Mai jos, la momentul până la care documentele se pot transmite către AJOFM, se spune că: Documentele prevăzute la alin. (1) se transmit prin poșta electronică la adresa electronică comunicată de agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București, în cel mult 30 zile de la data efectuării plății contribuțiilor și impozitelor aferente indemnizației.

Deci nu mai vorbim despre plata tuturor contribuțiilor și impozitelor ci vorbim doar despre acele contribuții și impozite aferente indemnizației.

Iată cum o formulare ambigua poate deschide calea unor abuzuri pentru că este una extrem de interpretabilă.

Legat tot de dovada plății și modul de reflectare în stat – se pune problema așa – statul de salarii are niște elemente minime. Cum să fie reflectat în stat? Distinct? Și contribuțiile aferente ei tot distinct? Așa ceva e aproape imposibil când ai o parte din lună lucrată și o parte într-un astfel de concediu.

Ce sume se vor putea solicita la rambursare?

Angajatorii pot cere numai decontarea sumelor reprezentând indemnizația netă, încasată efectiv de părinte.

Așadar partea de contribuții sociale și impozit aferentă acestui concediu va reprezenta un cost al angajatorului.

Cum se transmite cererea?

Se va transmite prin poștă electronică sau dacă nu este posibil așa ceva, prin orice alt mijloc de comunicare.

Termenul de decontare a sumelor către angajatori?

60 de zile de la primirea cererii.

Vom avea așadar de la plata efectivă către salariați și până la recuperare, mult mai mult de 60 de zile.

De exemplu pentru martie 2020, dacă angajatorul plătește persoanelor indemnizația respectivă în 15 aprilie, pentru a recupera banii de la stat prima dată trebuie să plătească taxele datorate – adică până la 25 aprilie, după care să depună cererea la AJOM – să presupunem că o face abia în 28 aprilie caz în care cea de-a 60-a zi ar fi în 27 iunie 2020.

Nu există decădere din termen. Dar nici sancțiune sau penalitate dacă statul nu plătește sumele la termen. Nu există procedură clară pentru cazurile de refuz pe motiv că salariatul  comis o fraudă. De exemplu depun cerere ambii soți declarând fiecare unul pentru celălalt că nu beneficiază de acest concediu, iar angajatorii de bună credință iau de bună declarația și le acordă și plătesc acest concediu. Dacă angajatorilor li se refuză plata sumelor pentru că la verificare se constată că ambii părinți au fost într-un astfel de concediu, aceștia nu vor putea decât să se întoarcă pe cale civilă probabil împotriva propriilor angajați.

  1. Adrian
    March 21st, 2020 at 15:54 | #1

    OUG30/2020 – Art 3
    “(4) Angajatorii pot cere numai decontarea sumelor reprezentând indemnizația netă, încasată efectiv de părinte.” – oops

    • Cristi
      March 21st, 2020 at 16:13 | #2

      Așa este. Adică angajatorul va suporta costul legat de contribuții sociale și impozite. Completez și aici informația pe care am pus-o inițial în articolul anterior.

  2. Melinda
    March 22nd, 2020 at 14:36 | #3

    (7) Până la închiderea anului fiscal, sumele decontate potrivit alin. (1) vor fi înapoiate Fondului de garantare din bugetul de stat, după caz, potrivit unei proceduri stabilite prin hotărâre a Guvernului.” Adica sumele incasate se restituie?

    • Cristi
      March 23rd, 2020 at 18:59 | #4

      Da, dar nu de către angajatori.
      De la bugetul de stat se va recompleta acel fond care nu poate fi utilizat decât pentru anumite situații, iar acest concediu este o excepție și nu era prevăzut, în legea care constituie fondul, între cazurile în care se poate suporta din acel fond.

  3. Adrian
    March 23rd, 2020 at 10:56 | #5

    Acum sunt si mai confuz, ord 30 nu este data doar pentru somaj tehnic? art 3 alin 4 se refera la somaj tehnic?

    • Cristi
      March 23rd, 2020 at 19:10 | #6

      Art. 3 alin.4 se referă la șomaj tehnic adică la acea suspendare pe art.52 alin.1 litera c din codul muncii, indiferent că e vorba de o situație în care statul “acoperă” o parte din acea indemnizație sau nu.

  4. DOINITA MATACHE
    March 23rd, 2020 at 21:32 | #7

    @Cristi
    Nu este adevarat, dl Cristi, de la somaj se solicita toata indemnizatia (somaj tehnic sau concediu parinti)de 75 % din sal baza dar nu mai mult de 75 % din 5429 lei sal mediu brut pe ec , deci statul va suporta toata indemnizatia pana la acest nivel, din care bineinteles netul se da salariat iar contrib retinute se vireaza la buget. Ca o sa fie un decalaj pana la recuperarea sumelor de la AJOFM-uri, asta o sa fie cred ca mai mare decat termenele stipulate legal.. avand in vedere ca totul se face online si pana la ora asta nici nu clarificat macar obtinerea certificatului de stare urgenta de la Ministerul Economiei!

    • Cristi
      March 27th, 2020 at 16:09 | #8

      Nu cred.

  5. Florina
    March 25th, 2020 at 11:51 | #9

    In legatura cu concediul pentru parinti:

    Ord. 30/2020: (4) Angajatorii pot cere numai decontarea sumelor reprezentând indemnizația netă, încasată efectiv de părinte.

    In HG 217 scrie:
    Art. 2. –
    Pentru fiecare zi liberă în condițiile prezentei hotărâri angajatorul acordă o indemnizație care se plătește din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri și cheltuieli al angajatorului și al cărei cuantum este de 75% din salariul de bază”…..
    Art. 3. –
    (1) Pentru decontarea sumelor pentru plata indemnizației prevăzute la art. 2, angajatorul va depune cerere la agențiile…..

    Deci in art. 3 se vorbeste despre decontarea indemnizatiei prevazute la art.2, unde se specifica faptul ca aceasta este 75% din salariul de baza.. deci nu din salariul net. Mie mi se pare ca aici este o contradictie.

    • Cristi
      March 27th, 2020 at 16:39 | #10

      Nu este nici o contradicție.

  6. miki
    March 30th, 2020 at 13:37 | #11

    Cum stabilesc indemnizatia neta pe care sa o cer de la AJOFM pentru o persoana care in luna martie a si lucrat 15 zile si a fost si in concediu pentru parinti conform legii 19/2020.
    Persoana beneficiaza bineinteles si de deducere.

    multumim.

    • Cristi
      March 30th, 2020 at 15:27 | #12

      Proporțional, nu aveți cum altfel.

  1. No trackbacks yet.