Despre norme și cutume

02 Apr 2011 | Contabilitate | 38 comentarii9702 vizualizari

balanta Una din cutumele des întâlnite în contabilitate este următoarea: pe o balanță de verificare, diferența calculată între totalul rulajelor clasei 7 și cele ale clasei 6 trebuie să aibă ca rezultat soldul contului 121.

De ce este o cutumă? Pentru că o astfel de corelație, se întâlnește în cazul ideal, în care,  într-adevăr,  o astfel de corelație se verifică, drept pentru care mulți contabili sunt obișnuiți cu ea și o aplică. Dar nu se verifică în toate cazurile. De ce nu este o normă? Tocmai pentru că, așa cum sunt elaborate reglementările contabile actuale, nu se poate verifica în toate cazurile și nu în ultimul rând, pentru că o astfel de corelație nu este reglementată de nici o reglementare contabilă, fie ea emisă de către MF, CECCAR, sau orice altă entitate ce poate emite reglementări contabile.

În foarte multe cazuri, mulți dintre dumneavoastră, v-ați întâlnit mai mult ca sigur cu o astfel de cerință în special din partea unor ofițeri de credite sau inspectori fiscali. Și, probabil, mulți dintre dumneavoastră le-au dat dreptate în primul rând pentru că aceștia deși nu au argumente au alte mijloace de convingere decât argumentele. În plus o astfel de discuție pentru un administrator de firmă nu are prea mare relevanță. El va ști doar că “ăia de la bancă” nu-i dau creditul sau că “cei de la finanțe” i-au spus că-l pot amenda pentru lipsa acestei corelații. În ambele situații amenințările sunt lipsite de fundament și nu au argumente raționale, logice, de bun simț, prevăzute de vreo reglementare legală, ci sunt motivate de o atitudine de genul “pentru că așa spun eu”. Totuși, unii din cei ce solicită ca o astfel de corelație să fie îndeplinită, recunosc, de regulă, o singură situație din cele cinci de mai jos. Mai exact prima situație și admit că în acest caz corelația nu se poate îndeplini.

Iată care sunt cazurile în care o astfel de corelație nu se poate verifica:

  1. Producție sau servicii – cazul folosirii conturilor 711 respectiv 712.
  2. Contabilitatea operațiunilor de asociere în participațiune.
  3. Înregistrarea plusurilor de inventar
  4. Utilizarea stornării în negru
  5. Utilizarea conturilor 609, respectiv 709, începând cu 2010.

Care sunt premisele de la care trebuie să plecăm:

  1. OMFP 3055/2009 permite fiecărei entități, chiar obligă la definirea propriei politici contabile. Asta înseamnă că entitatea poate decide ce conturi să folosească, cum tratează și cum înregistrează din punct de vedere economic o anumită tranzacție, cum efectuează stornările, etc.
  2. OMFP 3055/2009 definește două tipuri de stornare, modalități de efectuare a stornărilor. Precizarea se găsește la punctul 63 alineatul 9 din acest ordin. În roșu sau în negru. Stornarea în roșu înseamnă operarea aceluiași articol contabil cu cel inițial, dar cu înscrierea sumei în roșu (invers față de suma inițială), pe când stornarea în negru presupune întocmirea unui articol contabil invers față de articolul inițial, cu același tip de sumă. Spre exemplu dacă primesc o factură pentru prestări de servicii, în sumă de 1000 lei și refuz o parte, 200 lei să zicem, din prețul lucrărilor pe motive de calitate iar furnizorul este de acord cu refuzul și-l acceptă mi se va emite o factură de stornare pentru suma de 200 lei. Acestea se vor înregistra astfel, ambele variante de stornare fiind corecte:
      • factura inițială: 628=401 cu suma de 1000 lei
      • dacă fac stornare în roșu, factura de stornare o pot înregistra, 628=401 cu –200 lei
      • dacă fac stornare în negru, factura de stornare o pot înregistra 401=628 cu +200 lei
  3. OMFP 3055/2009 face precizarea mai mult decât clară la funcțiunea conturilor din clasa 6 și 7 că,  “La sfârşitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit şi pierdere (121).” Deci, asupra contului de rezultat se transferă soldul înainte de închidere a acestor conturi, nicidecum rulajele conturilor de cheltuieli, așa cum eronat înțeleg unii. Ca urmare, contul 121 va reflecta în rulajele sale soldul conturilor de cheltuieli și venituri ce se transferă  asupra contului de rezultat și nu rulajele conturilor de cheltuieli și venituri.
  4. Conturile 609 și 709 funcționează invers față de modul de funcțiune al conturilor 607 și 707. Ceea ce înseamnă că 609 e cont de pasiv, iar contul 709 e cont de activ. Astfel, pentru reduceri comerciale primite, se va înregistra 401=609 cu reducerea primita, la data primirii facturii de reducere, iar daca eu voi acorda reducere se va înregistra 709=4111, cu sume pozitive. Înregistrarea la primirea sau emiterea facturii inițiale sub forma 609=401 în roșu sau 4111=709 în roșu nu este corectă. De ce? Pentru că încalcă un principiu de bază al contabilității, ce se învață în anul I,  principiu ce spune că orice cont de activ începe să funcționeze prin debitare și orice cont de pasiv începe să funcționeze prin creditare. În aceste condiții la primirea/emiterea facturii pentru reduceri comerciale, articolul contabil de tip 609=401 în roșu ar însemna înregistrare eronată din punct de vedere contabil  pentru că un cont de pasiv ar începe să funcționeze prin debitare, iar un articol contabil de tip 4111=709 în roșu ar însemna ca un cont de activ să înceapă să funcționeze prin creditare. În balanță conturile de cheltuieli și venituri nu pot prezenta rulaje totale negative.
  5. Plusurile de inventar nu duc la generarea de venituri, ci, dimpotrivă,  la scăderea costurilor stocurilor. Dar scăderea nu se înregistrează în roșu ci în negru. Vedeți la orice cont de stocuri că plusurile de inventar se vor înregistra sub forma 3xx=6xx. Înregistrarea 3xx=758 se va face numai pentru bunuri primite gratuit. Dacă nu mă credeți, verificați OMFP 3055/2009, inclusiv funcțiunea contului 758.

Dacă luăm în considerare tot ceea ce am scris anterior, premisele de la care plecăm și cazurile în care corelația respectivă nu dă, putem și exemplifica.

Să luăm însă, pe rând, fiecare din situațiile descrise anterior:

Situația 1 – producție sau servicii în curs – să lăsăm de o parte această situație 1, cea a producției și al serviciilor, în care sunt implicate conturile 711 și 712 pentru că așa cum am arătat anterior, se pare că în acest caz particular, toată lumea se pune de acord că această corelație nu se îndeplinește.

Situația 2 – contabilitatea operațiunilor în asociere în participațiune. Se conduce, de către una din părțile asocierii, aceasta transmițând celeilalte părți pe bază de decont veniturile și cheltuielile ce i se cuvin. Să presupunem că o astfel de asociație va înregistra venituri de 1000 lei, din care asociatul A 700 lei și asociatul B 300 lei, cu cheltuieli de 700 lei din care ale asociatului A 500 lei și ale asociatului B 200 lei. Asociatul A ,ce evidențiază contabil operațiunile, va înregistra astfel:

4111=707

1000

Vânzarea de marfă
607=371

700

Cheltuiala cu marfa vândută
707=458

300

Transmiterea veniturilor aferente asociatului B către acesta
458=607

200

Transmiterea cheltuielilor aferente asociatului B către acesta
707=121

700

Închiderea conturilor de venituri
121=607

500

Închiderea conturilor de cheltuieli

După cum se vede, deși rulajele conturilor 607 și 707 sunt de 700 lei, respectiv 1000 lei, asupra contului de rezultat se va transfera soldul acestor conturi, 500 lei de la cheltuieli, respectiv 700 lei de la venituri. Astfel contul 121 va avea rulaje mai mici decât suma rulajelor conturilor din clasele 6 și 7.

Situația 3 – Plusuri de inventar.

Exemplu: o societate înregistrează venituri din vânzare de marfă de 1000 lei, cheltuieli cu marfa vândută de 800 lei și un plus de inventar la finele perioadei de 50 lei.

Cum se va înregistra o astfel de situație și cum se vor închide conturile de venituri și cheltuieli?

4111=707

1000

Vânzarea de marfă
607=371

800

Cheltuiala cu marfa vândută
371=607

50

Înregistrarea plusului de inventar
707=1211000Închiderea conturilor de venituri
121=607

750

Închiderea conturilor de cheltuieli

După cum se observă, rulajele vor fi: 1000 lei la contul 707, 800 lei la contul 607, dar rezultatul va fi – profit 250 lei și nu 200 lei cum eronat ar fi, dacă profitul s-ar determina ca diferență matematică între totalul rulajelor.

Situația 4 – Utilizarea stornării în negru

Este similară situației 3, în cazul în care stornarea implică un cont de cheltuieli sau de venituri. Spre exemplu: am vânzare de marfă de 1000 lei, cheltuieli cu marfa vândută de 800 lei și-mi dau seama că, într-o lună, am înregistrat o sumă eronată (50 lei de exemplu) la descărcarea gestiunii, motiv pentru care o stornez. Stornarea în negru ar presupune să înregistrez 371=607 cu suma de 50 lei. Deci vom ajunge în situația 3 arătată anterior.

Situația 5 – Utilizarea conturilor 609 și 709

Exemplu: societatea vinde marfă de 1000 lei, al cărui cost de achiziție este 700 lei. Un furnizor acordă societății o reducere comercială de 100 lei, iar societatea acordă unui client o reducere comercială de 50 lei. Cum se va transpune în contabilitate o astfel de situație?

Iată:

4111=707

1000

Vânzarea de marfă
607=371

700

Cheltuiala cu marfa vândută
401=609

100

Înregistrarea reducerii comerciale primite
709=4111

50

Înregistrarea reducerii acordate clienților
%
707
609
=121

1100
1000 100

Închiderea conturilor de venituri și de reduceri comerciale primite
121=%
607
709

750 700 50

Închiderea conturilor de cheltuieli și de reduceri comerciale acordate

Ce rulaje vom avea în această situație: la clasa 7 vom avea rulaje de 1050 lei și la clasa 6 rulaje de 800 lei. Care e diferența între acestea? E 250 lei. Este un rezultat real, corect, dacă determin profitul sau pierderea ca diferență matematică între rulajele celor două clase? NU!

Care este rezultatul corect? E profit în sumă de 350 lei. De ce? Simplu. Pentru că reducerile primite și acordate corectează costul, respectiv venitul obținut din aceste bunuri. Cum s-ar citi, empiric, o astfel de situație? Am cumpărat marfă de 700 lei, pentru care am primit o reducere de 100 lei, deci pe mine m-a costat marfa doar 600 lei. Această marfă am vândut-o cu 1000 lei, însă clientului fidel i-am făcut o reducere de 50 lei, așadar am obținut din vânzarea ei doar 950 lei. Ca urmare, cât am câștigat? 350 lei – diferența dintre cei 950 lei obținuți din vânzare și cei 600 lei cât m-a costat marfa.

Cum se poate verifica totuși corelația de tip total rulaje clasa 7 – total rulaje clasa 6 = sold 121 în situația 5, dacă nu am și cazurile de la situațiile 1-4? Simplu! Corelația va fi dată de următoarea formulă:

[total rulaje clasa 7 – (2 x total rulaje 709)] – [total rulaje clasa 6 -(2 x total rulaje 609)] = sold cont 121

38 comentarii

  1. Foarte profi, ca de altfel tot programul Saga. Felicitari! Va doresc sa aveti parte de sanatate o mie de ani! Si noroc!

  2. Eu ma verificat si imi da asa in cazul in care avem doar cont 609 : diferenta dintre total clasa 6 si total clasa 7 fata de rulajele totale din contul 121 debitoare si creditoare ( imi influenteaza debitul si creditul),este contul 609 !
    dar in bilant nu se reflecta bine !
    Multumesc .
    am urm.inregistrari :
    401=609
    si
    609=121

    1. În bilanț contul 609 e trecut la cheltuieli și se scade din acestea. Eu zic să mai verificați odată.

  3. ca sa nu fac o simulare dau date concrete :
    total clasa 7 = 151.681 in rulajul contului 121 = 152.006
    total clasa 6 = 173.171 in rulajul contului 121 = 172.846
    valoare in 609 = 325
    si nu imi da la bilant
    Multumesc .

    1. Și în bilanț cât aveți venituri totale și cheltuieli totale? Verificați de asemenea ca datele ce le-ați enumerat aici să fie aceleași cu cele cu care se generează bilanțul. Implicit, în versiunile de după 30/06 în SAGA se generează date la 30/06, până la actualizarea bilanțului contabil. Or acesta nu a apărut și nici nu există în SAGA. Pentru a verifica datele, când intrați în ecranul de generare a bilanțului alegeți data de 31/12/2012 pentru generarea lui, înainte de a apăsa actualizare date.

  4. am introdus din nou totul si eu zic ca acum este bine
    total clasa 7 = 151.681 in rulajul contului 121 = 151.681
    total clasa 6 = 172.846 in rulajul contului 121 = 172.521( dif.cei 325 lei )
    si la bilant este bine doar ca in balanta pe rulaj cont 609 nu apare nimic este zero .

    1. Nu se poate. 609 trebuie să aibe rulaj. Am mai multe firme la care folosesc acest cont și nu am avut probleme niciodată, mai ales la bilanț, Verificați ca 609 să fie definit ca fiind cont de pasiv nu de activ.

  5. Nu stiu cum a fost facut acest algoritm de verificare dar nu cred ca este corect. In primul rand nici la datele prezentate nu da corect. Probabil egalitatea de la final ar fi trebuit sa fie de genul “formula=0”, nu formula=sold 121. Ori nu inteleg eu, ori nu e bine. Daca m-ati lamuri v-as fi recunoscator. Multumesc.

    1. La ce algoritm vă referiți? Eu nu am descris nici un algoritm aici.

      In primul rand nici la datele prezentate nu da corect

      Concret?! Unde nu e corect?

  6. Salut,

    Când fac calculul îmi dă o diferenţă cu 950,33 mai puţin faţă de soldul 121. Ce e de făcut în cazul acesta? Diferenţa cred că este de la o garanţie a unui imobil ce a fost introdusă iniţial pe clasa 6, iar ulterior a fost mutată. Mulţumesc!

    1. Folosiți cartea mare pentru contul 121. Asta pentru a vedea ce conturi și ce sume s-au închis prin 121.
      Dacă mutarea de care vorbiți s-a făcut prin notă de stornare în negru e normal să fie rulajul clasei 6 mai mare față de suma ce se transferă pe contul de rezultat. Am explicat mai sus de ce.

  7. Dl.Cristi, daca avem 607 pe credit, nu “repectam”cutuma, dar avem si la calculul imp.pe profit diferenta intre 607 din registrul fiscal si 607 din balanta. Ceea ce m-a nedumerit este solicitarea auditorului care imi spune ca trebuie sa fac 607=607 ca sa nu denaturez imp.pe profit. Vi se pare ok aceasta abordare? Multumesc.

    1. Și ce relevanță are balanța la stabilirea impozitului pe profit? De când se stabilește acesta pe baza balanței de verificare?
      Nu este o solicitare corectă.

  8. Da. Asa am sustinut si eu; din pacate, se duc la administrator, ii spun ca contabila i-a denaturat imp.pe profit……. . Ii arata balanta si spun: uite ce cifra ai aici si uite ce cifra este in registrul fiscal..nu a facut bine …si administratorul zice:aveti dreptate, nu bat cifrele. Si ca sa nu se supere organul fiscal care ar putea veni in control, spune sa facem ce zice auditorul.

    1. Asta nu e o scuză. Auditorii ar trebui să știe că evidența contabilă e una, iar cea fiscală e cu totul și cu totul altceva.
      În plus, normele contabile spun ce spun eu aici nu ce susțin ei, fără nici un argument.

  9. Si eu as vrea o lamurire….am acordat concediu de odihna 5 zile in luna 03 iar restul zilelor lucrate normal…iar in inchidere conturi sfarsit luna…… contul 641 se descarca cu o alta suma decat in fisa lui de cont….astfel ca 121 in luna….. e diferit de corelatia venit-chelt in luna.

    1. Așa ceva este imposibil!
      Asupra contului 121 se transferă o sumă diferită numai dacă există o înregistrare prin creditul contului 641 în perioada respectivă, printr-un cont corespondent altul decât 121.
      Puteți verifica foarte simplu pe cartea mare a contului 641 sau în fișa sa de cont.

  10. Din punctul meu de vedere ,avand in vedere ca furnizorul acorda pe factura separata un discount,cred ca este o anomalie sa inregistrez in contul 609 si nu in 767,deoarece suma acordata oricum este venit si se impoziteaza.
    O gandire foarte proasta a mai marilor contabilitatii.Pai daca furnizorul imi scade mie client din facura,pentru el este o cheltuiala si pentru mine venit,clar si conchis.

    1. Nu este nici o anomalie. E un lucru normal. Reducerile comerciale nu se puteau contabiliza până la apariția acestor conturi, doar cele financiare. Și se ajunsese ca orice reducere, financiară sau comercială să fie operată ca una comercială. Iar reducerile comerciale sunt, în esență, o reducere a costurilor sau a veniturilor de aceea se înregistrează pe conturi din clasa 6 sau 7, dar invers față de restul conturilor din aceste clase.

  11. Buna ziua,
    Am situatia in care am dat retur in 2020 un dozator de apa primit in urma cu 5 ani de la furnizor. Acesta emite o factura pe minus exact cu valoarea de atunci 100 lei, dupa care am primit banii prin banca.
    In contabilitate aparatul era inregistrat pe obiecte de inventar.
    In 2020 s-a inregistrat factura de retur 303=401-100 lei, concomitent 603=303 -100 lei, si incasarea 5121. In balanta analitica la acest furnizorul rulaje si total sume sunt cu minus, dar soldul lui 121 nu e afectat.
    E corect asa?

    Multumesc mult!

  12. Multumesc pentru raspuns!
    Chiar daca in 2020 am mai avut intrari de ob de inventar, si rulajul lui 303 e pozitiv, ca si 603 trebuia inregistrat prin rezulatul reportat?

    La bilantul ONG prescurtat afecteaza acest analitic cu minus?

  13. Si totusi in bilant unde apare la venituri rulajul contului 609.
    La contul 709 exista pozitie in bilant si se scade din total 707 pe cand
    la 609 nu exista pozitie care sa-mi mareasca veniturile. In balanta este ok
    dar nu imi da bilantul cu exact rulajul contului 609.
    Va rog, poate ma lamureste si pe mine cineva.

    1. 609 ajustează costul bunurilor nu duce la creșterea veniturilor și are și el poziție distinctă exact ca 709.

  14. Buna! De cand s a introdus SGR,am o mare problema : cum creeez gestiunea ‘ ambalaj’, ce cont ii este atribuit si cum fa sa se reflecte el si in Raport de gestiune.Mentionez ca lucrez pe un program SAGA varianta mai veche .

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *