Home > Legislatie > Majorare contribuții sociale și alte propuneri

Majorare contribuții sociale și alte propuneri

txareÎn ultima vreme au tot apărut în spațiul public tot felul de proiecte de modificare a codului fiscal, de introducere de noi impozite, de introducere de taxe de solidaritate, au apărut tot felul de declarații mai mult sau mai puțin inspirate, eu zic că mai puțin inspirate, a celor care conduc și guvernează această țară.

Reacțiile apărute au fost și ele pe măsură. Am tot evitat să scriu despre ele, mai ales că a doua zi după discuțiile despre noile propuneri au existat reacții de abandon a acestora și de trecere la capitolul “discutate și uitate” a multora din ele, dar iată că una din propuneri s-a concretizat deja în ordonanță de guvern. E vorba despre OG 4/2017 cea prin care la contractele de muncă cu timp parțial se va achita CAS și CASS la o bază de calcul egală cu cel puțin minim pe economie.

Dintre cele discutate și propuse de Guvern aș vrea să mă refer, înainte de a discuta despre CAS și CASS, la două propuneri:

Prima din ele este cea prin care se mută contribuțiile sociale de la angajator la angajat. Din păcate s-a renunțat la idee. De ce? Nu știu, dar e una din ideile bune, pornită de domnul Biriș, preluată apoi în ultima vreme în discuții și abandonată, cred eu, datorită modului defectuos în care a ajuns să fie prezentată în presă, în fața opiniei publice.

Mulți dintre cei care au scris despre această propunere au prezentat-o ca un bau bau, deși nu e defel așa. De ce? Să vedem:

– cine beneficiază de pensie? firma, angajatorul? nu, nicidecum. ci salariatul.
– cine beneficiază de tratament medical și de medicamente gratuite sau compensate? firma sau salariatul?
– evident că firma nu beneficiază de nimic pentru că nu are cum, firma nefiind o persoană. deci salariatul este beneficiarul acestor servicii publice
– din ce sunt constituite costurile cu salariile la un angajator? din salariile brute plus contribuțiile sociale pe care acesta le suportă. Deci dacă are salarii brute de 100,000 lei și contribuții sociale de 32,000 lei, pentru firmă costurile cu munca sunt de 132,000 lei.
– dacă s-ar fi inclus contribuțiile sociale în brut și s-ar reține de la salariat costurile ar fi tot de 132,000 lei, doar că ar apărea ca rețineri inclusiv acele sume ce se plătesc acum de către angajator în beneficiul salariaților.
– s-ar fi modificat salariul net? nu. defel, pentru că e simplu să faci și o ajustare a venitului impozabil și a sistemului de deduceri.
– a, că ar apărea că un salariat nu ar avea 1450 lei salariu ci 2000 lei dar restul de plată ar fi la 2000 lei doar cu 100 de lei mai mare decât acum, ar fi o chestie pur psihologică, dar economic vorbind s-ar simplifica calculul costurilor la angajatori
– toți clamează că evidența ANAF e complicată, că pică serverele, etc. Dar a elimina contribuțiile angajatorului ar duce și la următoarele efecte: s-ar simplifica modul de declarare – din 112 ar dispărea 3 poziții, la fel ar dispărea din fișa de rol. ANAF ar gestiona jumătate din contribuțiile sociale de acum – tehnic vorbind ar ține evidența lor în jumătate din conturi. Deci o astfel de abordare ar duce și la o simplificare a evidenței ANAF


A doua propunere – este cea conform căreia de la 1 ianuarie 2018 toate firmele să depună obligatoriu declarațiile on-line. Iarăși au sărit unii că, vezi doamne, trebuie să-și facă toată lumea adrese de mail că și persoanele vârstnice trebuie să facă asta și că, ce mai, e prăpăd.

O aberație cap coadă. În loc să se concentreze pe ceea ce e util și să lase la o parte exagerările au dat-o în bălării. Să le explicăm de ce este util:

– pentru impozite și taxe locale, ANAF nu are atribuții de gestionare. Așa că persoanele fizice, pentru impozitele pe casă, terenuri, mașini, etc. nu au nici o treabă cu ANAF ci cu serviciul de finanțe locale de la primăria la care sunt arondați
– proiectul respectiv elimina obligativitatea persoanelor fizice de a depune declarații. nu-i obligă ci le dă posibilitatea. Persoanele fizice pot și acum să completeze și să depună on-line declarații fiscale, chiar fără un certificat digital calificat, folosind serviciul SPV de pe siteul ANAF.
– este mult mai simplu pentru firme să se depună on-line. Firmele nu trebuie să-și achiziționeze obligatoriu certificat digital. O persoană deținătoare a unui certificat digital poate depune declarații pentru un număr nelimitat de firme

Acum să facem și o propunere către ANAF legată de depunerea declarațiilor on-line. După cum se vede în proiect se vor depune on-line și declarații care acum se depun doar la ghișeu – D311 e exemplul perfect. Foarte bine, dar există loc de mai bine. De ce nu s-ar putea face ca în cazul celor care au cod special pentru AIC să se activeze automat certificatul digital utilizat pentru codul fiscal principal. Pentru că vorbim despre aceiași firmă. Sau măcar să fie suficientă depunerea 150 fără alte documente dacă deja pe codul fiscal principal există posibilitatea depunerii on-line. Știu, veți spune că pe codul special poate depune altă persoană, dar și acest lucru poate fi reglementat.


Legat de plata CAS și CASS la echivalentul unui salariu minim pe economie:

Este un act ce a fost discutat negativ inclusiv de partea sindicală nu doar de mediul de afaceri. Sunt discuții și discuții. Cornel susține că modificarea prin ordonanță simplă e neconstituțională. Partidele din opoziție anunță că vor sesiza Avocatul Poporului să conteste actul respectiv. Mă tem că acesta are alte preocupări și va considera că poporul nu este interesat de așa ceva acum.

Să vedem pe scurt despre ce este vorba:

Legea intră în vigoare de la 1 august. Așadar primele contribuții majorate se vor achita doar în septembrie.

Practic, OG 4/2017, modifică art.140 și completează art.158, cod fiscal, în sensul în care adaugă o excepție pentru baza de calcul a CAS și CASS.

Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul câștigului lunar brut prevăzut la art. 139, realizat în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, al cărui nivel este sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, venitul luat în calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contribuției de asigurări sociale datorate de angajatori sau persoanele asimilate acestora este salariul minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.

    Din start avem o problemă – formularea este nefericită și poate da naștere la discuții. De ce? Pentru că în loc să spună “corespunzător numărului de zile lucrătoare în care a fost pontat” folosește sintagma ”corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ”. Veți spune că e același lucru. Pare că e același lucru, dar în realitate nu este. De ce? Pentru că, potrivit codului muncii există niște situații în care contractul de muncă “poate fi suspendat”. Așadar nu e obligatoriu ca acesta să fie suspendat. Spre exemplu în cazul absențelor. Eu pot să trec în regulamentul intern ca doar în cazul în care absentează câteva zile la rând să-i suspend contractul, nu și dacă absentează azi o oră, peste o săptămână două ore,  etc. În această situație cum procedez? Plătesc CAS și CASS chiar dacă a absentat?

    Cine e exceptat de la excepție? Pentru cine nu se achită CAS și CASS la un salariu minim?

a) elevi sau studenți, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare;
b) ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 ani;
c) sunt persoane cu dizabilități cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi;
d) au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepția pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;
e) realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară.

Pentru exceptarea de la calculul CAS și CASS la noua bază de calcul, angajatorul solicită documente justificative persoanelor fizice aflate în situațiile prevăzute la alin. (3) lit. a), c) și d), iar în cazul situației prevăzute la alin. (3) lit. e), procedura de aplicare se stabilește prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Cazurile de la litera a și b sunt clare. Dar despre cazurile de la c și d e de discutat.

Despre cazurile de la litera c – nu orice persoană cu handicap, cu dizabilități, angajată cu normă parțială are stabilit prin lege normă de muncă mai mică de 8 ore. Dar întreb și eu: dacă prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore, ce documente să ceară angajatorul? Nu de alta dar decizie de încadrare într-o stare de handicap există la angajator mai ales dacă aplică scutirea de impozit sau pentru demonstrarea respectării Legii 448/2006.

Despre situația de la litera d – nu orice pensionar intră aici. Sunt exceptați doar pensionarii pentru limită de vârstă și nici aceia toți. Culmea sunt exceptați exact acei pensionari care, prin lege, nu pot lucra cu normă întreagă. Anume cei care sunt beneficiarii unei pensii de invaliditate (pensionarii de boală). Aceștia dacă sunt încadrați în gradul III de invaliditate, conform art.69 din Legea 263/2010 pot presta activități profesionale de cel mult jumătate din timpul normal de muncă. Deci cel mul 4 ore/zi. Și nu intră la excepții. De ce – pentru că ei nu sunt persoane cu dizabilități.

O modificare pozitivă față de proiectul inițial este faptul că dacă o persoană are mai multe contracte de muncă cu timp parțial normele de vor cumula și venitul asemenea, iar dacă venitul e cel puțin egal cu salariul minim pe economie nu se vor datora contribuții sociale. Dar nu e o chestiune pozitivă decât la suprafață. În realitate e o problemă destul de serioasă.

Aplicarea se va face prin ordin ANAF și ținând seama de implicații mă tem că procedura nu va fi foarte simplă. E de văzut cum vor verifica 4 angajatori de exemplu venitul lunar al unei persoane. De asemenea e de văzut ce se întâmplă dacă am 4 contracte cu 2 ore pe zi la 4 angajatori diferiți și la unul din ei contractul e suspendat o lună? Ceilalți 3 vor achita contribuții la un venit majorat? Dacă da, de ce? Verificarea încadrării în limita salariului minim ar trebui să se facă lunar altfel nu ar avea noimă. Să vedem ce va fi.

Despre calcule, foarte pe scurt

Normă Salariu realizat Actual Majorat Diferente
CAS angajator 15.8% CASS angajator 5.2% Total CAS angajator 15.8% CASS angajator 5.2% Total valorice %
8 ore/zi 1450 229 75 304 229 75 304 0 0.00%
4 ore/zi 725 115 38 153 229 75 304 151 98.69%
2 ore/zi 365 58 19 77 229 75 304 227 294.81%

E aproape dublu la 4 ore/zi și de aproape 4 ori mai mare la 2 ore/zi.

A – să nu uit – modificarea în SAGA e simplu de făcut, dar legat de D112 probabil vom discuta abia la finele lui august, începutul lui septembrie.

  1. Ana
    July 27th, 2017 at 21:46 | #1

    Mulțumim frumos!

  2. Andreea
    July 28th, 2017 at 09:16 | #2

    SRL-Debutant va proceda ca si pana acum? nu va plati CAS angajator?

    • Cristi
      July 28th, 2017 at 09:19 | #3

      Scutirile nu sunt afectate de această modificare.

  3. Andreea
    July 28th, 2017 at 09:23 | #4

    Multumesc!

  4. Christian
    July 28th, 2017 at 11:32 | #5

    Eu ma intreb daca ceilalti 3 angajatori vor achita fiecare contributii majorate in cota/parte sau doar unul va achita diferenta de contributie (sa zicem unde este functia de baza declarata). Atunci, probabil angajatul va da niste declaratii pe proprie raspundere pe la angajatori, si va fi responsabil pentru calculul incorect !?
    Mie mi se pare data pe genunchi aceasta OG.

    • Cristi
      July 28th, 2017 at 13:43 | #6

      Asta e o enigmă. Așteptăm ordinul ANAF. Oricum e de văzut cum va verifica fiecare angajator dacă ceilalți i-au plătit un venit care cumulat cu cel plătit de el va duce la un venit mai mare sau mai mic față de baza de calcul minimă. Sunt foarte curios.
      Nu de alta, dar ar avea nevoie de veniturile lunare din alte părți ale salariatului său. Și aici pot apărea probleme serioase. Ce face dacă la el salariatul are 500 lei și la alt angajator are pentru același tip de muncă și program de muncă doar 365 lei? Nu poate renegocia? Sau renunță la salariat și găsește altul? Mai e confidențial salariul sau nu în aceste condiții?
      Nu doar dumnevoastră vi se pare dată pe genunchi :)

  5. bibi
    July 28th, 2017 at 13:37 | #7

    Si daca avem 4 contracte la 4 firme si nu intrunim conditia la toate 4 firmele se platesc contributiile majorate ?

  6. barbu
    July 28th, 2017 at 15:23 | #9

    explicatie corecta si pe intelesul tuturora,

  7. vali
    July 28th, 2017 at 17:11 | #10

    ” De asemenea e de văzut ce se întâmplă dacă am 4 contracte cu 2 ore pe zi la 4 angajatori diferiți și la unul din ei contractul e suspendat o lună? Ceilalți 3 vor achita contribuții la un venit majorat?” Nu cred ca e cazul. Cred ca tocmai de aceea se inscrie in ordonanta sintagma: “corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ”. Pentru perioadele de suspendare cred ca(,)contractul este considerat ACTIV nu INCETAT. Tocmai de aceea cred ca NU se prevede: “corespunzător numărului de zile lucrătoare în care a fost pontat” . Ca sa nu apara aberatia exemplificata de dvs.

  8. Ovidiu
    July 30th, 2017 at 22:29 | #11

    Buna ziua ! Exista vreo perioada maxima pentru care poate fi suspendat contractul individual de munca prin acordul partilor ? Adica, il pot suspenda pentru “interese personale” pe 6 luni ? :)

    • Cristi
      July 31st, 2017 at 12:58 | #12

      Da. Nu există, legal, o astfel de limitare. Poate fi limitată perioada de suspendare prin ROI.

  9. Dragoi Elena
    August 3rd, 2017 at 19:19 | #13

    cum se face modificarea in saga?

    • Cristi
      August 4th, 2017 at 16:49 | #14

      Discutăm după ce se va actualiza programul. Momentan nu există suport pentru această modificare. Și din cauză că ordinul ANAF legat de verificarea încadrării în limita salariului minim la cei cu mai multe contracte poate aduce unele surprize. Dacă citeați și ultima frază din articol cred că v-ați fi dat seama :)

  10. Daniela St
    August 8th, 2017 at 14:43 | #15

    Buna ziua,referitor la plata cas si cass la 1450 ron,daca vreau sa ramin cu ctr asa cum le am acum la 4h mai fac vreo modificare catre itm in revisal?Doar tin cont cate ctr cu timp partial am si calculez pentru ele cas si cass la 1450 ron?

    • Cristi
      August 8th, 2017 at 15:00 | #16

      Nu trebuie să faceți nimic special. La ITM se trimit modificările de contract, iar aici nu e nici o modificare a contractului ci a tratamentului fiscal ceea ce nu are nici o treabă cu REVISAL. Se va calcula CAS și CASS conform noilor prevederi legale.

  11. Daniela St
    August 8th, 2017 at 15:09 | #17

    In saga pentru decl 112 nu o sa fie problema ca apare ca salariu de baza si brut realizat 750 ron iar calculul cas si cass se face raportat la 1450 ron?.Se vor face ceva modificari in saga? Multumesc pentru claritatea raspunsurilor primite de fiecare data.

    • Cristi
      August 8th, 2017 at 15:45 | #18

      Așteptați să actualizeze ANAF declarația. Oricum primul stat și prima declarație astfel întocmită se va realiza în septembrie pentru veniturile lunii august.
      Modificarea programului este pregătită, dar rămâne să apară și D112 actualizat pentru a vedea ce câmpuri din acea declarație se introduc/modifică și ce corelații se introduc/modifică pentru a fi adaptat și programul în mod corespunzător. Abia după ce apare 112 actualizat se va publica și actualizarea programului.

  12. Ionut
    August 10th, 2017 at 15:33 | #19

    ”A – să nu uit – modificarea în SAGA e simplu de făcut”
    Cum?

    • Cristi
      August 11th, 2017 at 14:24 | #20

      Mă refeream la actualizarea programului :)
      Adică e simplu de modificat programul, ceea ce s-a și făcut între timp.

  1. No trackbacks yet.