Pachetul 2 – modificări legislative.

Săptămâna trecută a fost publicată Legea 239/2025 – așa numitul pachet 2 de măsuri, adoptat de Guvernul României – în monitorul oficial 1160/15 decembrie 2025. Legea în ansamblul ei va intra în vigoare de la data de 18 decembrie 2025.

Diverse prevederi adoptate prin lege se vor aplica de la termene ce diferă în funcție de situație, dar, de principiu, de la 1 ianuarie 2026, majoritatea prevederilor legii se vor aplica deja.

Modificări ale codului fiscal

Impozitul pe profit

Contribuabilii, plătitori de impozit pe profit, ce înregistrează o cifră de afaceri mai mică de 50.000.000 euro, ce înregistrează cheltuieli cu servicii de consultanță, management, drepturi de proprietate intelectuală în relația cu entități afiliate din alte state decât România, vor putea deduce  aceste cheltuieli, la calculul impozitului pe profit, în limita a doar 1% din totalul cheltuielilor înregistrate în respectivul exercițiu financiar. Sunt și unele excepții. De asemenea se stabilește și procedura de calcul a acestei limite de deductibilitate.

IMCA – impozit minim pe cifra de afaceri – nu dispare. Se va aplica în continuare de către cei care au cifră de afaceri mai mare de 50.000.000 EUR. Aparent i se va reduce cota în semestrul II din 2026.

În cazul firmelor ce aplică ICAS (impozit suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale), dacă și-au diminuat baza de calcul a impozitului cu investiții în active imobilizate, vor avea obligația de a păstra în patrimoniu imobilizările respective cel puțin jumătate din durata normală de exploatare sau maxim 5 ani.

Impozit pe venit

În cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor apar mai multe modificări. Astfel, persoanele fizice care obțin venituri din închirierea pe termen scurt, a mai mult de 7 camere situate în locuințe proprietate personală, vor trata aceste venituri ca fiind din activități independente. Din venitul încasat li se va acorda o cotă forfetară de cheltuieli de 30%, diferența constituind venit impozabil.

Persoanele fizice care obțin venituri din cazare – așa cum am arătat mai sus – din închirierea pe termen scurt a mai mult de 7 camere, nu au obligații contabile. Au însă obligația de a completa registrul de evidență fiscală exclusiv pe partea de venituri.

Contribuabilii care realizează venituri din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuințe proprietate personală, între 1 şi 7 camere inclusiv, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea, datorează impozit pe venit care se stabilește prin aplicarea cotei de impozit asupra venitului net.

În cazul lor, venitul net anual din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuințe proprietate personală se determină prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 30% asupra venitului brut care este dat de totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură încasate în cursul anului fiscal.

În cazul celorlalte închirieri se mențin prevederile actuale – deducerea unei cote forfetare de 20%, înregistrarea contractului la ANAF, reținerea la sursă a impozitului în cazul în care plata chiriei se face de către persoană ce conduce contabilitate.

Impozit pe venitul din investiții – câștig din plasamente financiare efectuate prin bursă, societăți de investiții financiare – se va impozita cu 3% dacă titlurile financiare sunt deținute de mai mult de 365 de zile, respectiv cu 6% dacă sunt deținute de mai puțin de 365 de zile.

Se va introduce impozitul pe câștigul din tranzacționarea de criptomonede. Acesta va fi de 16% aplicat asupra acestor câștiguri. Câștigurile de până la 200 lei vor fi neimpozabile dacă suma maximă, anuală, a câștigurilor este de până la 600 lei.

Contribuții sociale – crește plafonul maxim al CASS pentru cei care obțin venituri din activități independente sau activități sportive, majorându-se de la echivalentul a 60 de salarii minime la echivalentul a 72 de salarii minime.

Impozite și taxe locale

Se majorează baza de calcul a impozitului pe clădiri proprietate a persoanelor fizice, precum și asupra mijloacelor de transport – aici fiind o creștere în funcție de gradul de poluare a motoarelor mașinilor deținute.

Anumite scutiri dispar și unele sunt limitate.

În ce privește reglementarea ce modifică aceste impozite, Legea 239/2025, are două prevederi confuze și hilare, de neacceptat, care o par făcută pe genunchi și scrisă cu picioarele:

Este vorba despre punctul 27 care zice așa

La articolul 457, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:

„(11) Cota impozitului pe clădiri stabilită potrivit alin. (1) pentru anul, nu poate fi mai mică decât cota stabilită pentru anul 2025.”

Nu vedeți nimic deosebit? Să vă ajut: pentru care an nu poate fi cota mai mică decât cea stabilită pentru 2025?!

Și este vorba despre punctele 32 unde se spune că:

La articolul 460, alineatele (1) şi (4) se abrogă.

și 33. unde se spune că

La articolul 460, alineatul (10) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(10) Cota impozitului pe clădiri stabilită potrivit alin. (1) pentru anul 2026 nu poate fi mai mică decât cota stabilită pentru anul 2025.”

Așadar la punctul 32 abrogă art.460 alin.1 și un punct mai jos, la 33, introduce un nou alineat care stabilește ceva în raport cu alineatul 1 ce este abrogat.

Deși până am apucat eu să finalizez acest articol legea s-a modificat prin OUG 78/2025 deja chiar pe partea de impozite și taxe locale, aceste prevederi stupide au rămas necorectate.

Se va majora și impozitul datorat pentru așa numitele bunuri de lux –  respectiv proprietăți cu o valoare mai mare de 2.500.000 lei sau autoturisme cu o valoare mai mare de 375.000 lei, prin modificarea procentului de la 0,75% la 0,90% aplicat asupra sumei cu care se depășesc cele două plafoane.

Codul de procedură fiscală

Riscul fiscal

Se completează criteriile de risc fiscal. Acestea vor fi următoarele:

• criterii cu privire la înregistrarea fiscală;
• criterii cu privire la depunerea declarațiilor fiscale;
• criterii cu privire la nivelul de declarare;
• criterii cu privire la realizarea obligațiilor de plată către bugetul general consolidat şi către alți creditori.
  și nou introduse:
• criterii cu privire la utilizarea mijloacelor moderne de plată;
• criterii de avertizare timpurie cu privire la capacitatea financiară de a achita obligațiile fiscale;
• criterii cu privire la informațiile/faptele înscrise în cazierul fiscal.

 Contribuabilii vor putea fi declarați inactivi fiscal și dacă:

• nu au deschis cont de plăți în România sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului;
• nu au depus situațiile financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenului legal pentru depunerea acestora.

Această prevedere va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Așadar dacă aveți o societate ce are activitate, ONG, alt tip de entitate, cu personalitate juridică, care aveți activitate și nu aveți cont bancar acum este momentul să deschideți acel cont, altfel de la 1 ianuarie veți fi declarați inactivi fiscal. Iar inactivitatea fiscală pe lângă faptul că produce efecte și asupra clienților dvs, poate duce la dizolvarea entității.

Astfel că acum lista criteriilor care duc la inactivare devine următoarea:

• nu își îndeplinește, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligație declarativă prevăzută de lege;
• se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;
• organul fiscal central constatată că nu funcționează la domiciliul fiscal declarat;
• inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerțului;
• durata de funcționare a societății este expirată;
• societatea nu mai are organe statutare;
• durata deținerii spațiului cu destinația de sediu social este expirată.
• nu are cont de plăți în România sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului;
• nu a depus situațiile financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenului legal pentru depunerea acestora

Repet: dacă reprezentați o entitate cu personalitate juridică ce are activitate și nu doriți să fie declarată inactivă fiscal va fi necesar să deschideți cont.

În cazul în care contribuabilul declarat inactiv fiscal nu se reactivează în termen de 1 an de la data declarării lui ca inactiv, acesta se dizolvă potrivit actului normativ de înființare sau potrivit art. VIII din Legea 239/2025.

Organul fiscal este obligat la formularea cererii de dizolvare — atât dacă nu există obligații fiscale restante, cât și dacă există, cu excepția cazurilor cu sesizări penale.

În cazul în care există societăți declarate inactiv fiscal de mai mult de 3 ani la data intrării în vigoare a prezentei legi, care nu figurează cu obligații fiscale restante, precum şi alte creanțe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi existente în evidența organului fiscal central în vederea recuperării şi nu sunt subiecții unor sesizări penale, se dizolvă dacă nu se reactivează în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. În acest caz, organul fiscal formulează cerere de dizolvare potrivit actului normativ de înființare, cu excepția societăților reglementate de Legea nr. 31/1990. Cei care sunt declarate inactiv fiscal de 1-3 ani, se dizolvă, similar celor menționate anterior, dacă nu se reactivează în termen de 90 de zile.

Cei care figurează în inactivitate temporară înscrisă la ONRC și sunt declarați inactivi de către ANAF vor avea cerere formulată de ANAF pentru după expirarea termenului de inactivitate temporară, în situația în care nu şi-a reluat activitatea.

Similar, dacă la ONRC este înscrisă perioadă de inactivitate, iar după acea perioadă societatea nu notifică ONRC pentru reluarea activității, societatea poate fi dizolvată.

Eșalonări la plată

Începând cu data intrării în vigoare a legii şi până la data de 31 decembrie 2026, organul fiscal va respinge cererile de modificare/menținere a deciziei de înlesnire la plată depuse de debitori potrivit OUG 6/2019.

Eșalonarea la plată se acordă pentru

• obligațiile fiscale principale şi accesorii ale persoanelor fizice în sumă totală cuprinse între 500-100.000 lei;
• obligațiile fiscale principale şi accesorii ale asocierilor fără personalitate juridică în sumă totală cuprinse între 2.000-100.000 lei;
• obligațiile fiscale principale şi accesorii ale persoanelor juridice în sumă totală cuprinse între 5.000-400.000 lei.

Prin excepție, în cazul în care debitorul înregistrează obligații fiscale restante peste plafonul de mai sus şi are de încasat sume certe şi lichide de la autorități sau instituții publice, se acordă eșalonare la plată în condițiile legii, în limita acestor sume, în baza unui document eliberat de autoritatea sau instituția publică respectivă prin care certifică aceste sume, cu excepția cazurilor în care sumele datorate de acestea debitorului nu fac obiectul unui litigiu.

De asemenea pe viitor eșalonările la plată nu se vor acorda societăților ce au mai puțin de 12 luni de la înființare.

Eșalonările se vor acorda doar cu prezentarea unui contract de fideiusiune încheiat în formă autentică între debitorul persoană juridică și beneficiarii reali ai entității debitoare. Termenele de prezentare diferă de la situație la situație, 5 zile sau 30 de zile. Exceptarea de la prezentarea contractului de fideiusiune apare doar la societățile ce au statul sau o unitate administrativ-teritorială ca acționari.

Cererea de menținere a eșalonării se poate depune o singură dată în perioada de eșalonare și doar pentru anumite situații.

Pentru menținerea valabilității eșalonării, debitorul are obligația să achite:

• obligațiile fiscale exigibile de la data comunicării deciziei de pierdere a valabilității eșalonării până la data comunicării deciziei de menținere a valabilității eșalonării, cu excepția celor care au făcut obiectul eșalonării a cărei valabilitate a fost pierdută, în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei.
• obligațiile fiscale reprezentând accize exigibile la data comunicării deciziei de menținere a valabilității eșalonării, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei.
• obligațiile fiscale restante care au fost condiție de menținere a valabilității eșalonării la plată potrivit art. 194 alin. (1), cu excepția celor prevăzute la lit. d) a aceluiași articol, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei de menținere a valabilității eșalonării.
• obligațiile fiscale/bugetare care reprezintă ajutor de stat şi/sau de minimis de recuperat acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat, până la data emiterii deciziei de menținere a valabilității eșalonării la plată;
• obligațiile fiscale restante reprezentând accize care au fost condiție de menținere a valabilității eșalonării la plată, până la data emiterii deciziei de menținere a valabilității eșalonării la plată.

Dar va avea și obligația de a prezenta contractul de fideiusiune.

Disciplina financiară

Legea 70/2015 privind disciplina financiară – se modifică și introduce obligația tuturor contribuabililor de a utiliza mijloace moderne de plată, indiferent de forma de organizare și proprietate. Că sunt PFA, SRL, SA, II, IF, ONG, alte tipuri de asocieri.

Și introduce obligația tuturor acestor entități de a deține un cont de plăți în România pe toată durata de desfășurare a activității, iar dacă aceștia nu respectă această obligație, pot fi sancționați cu amendă contravențională de la 3.000 la 10.000 lei.

Așadar dacă aveți firmă – indiferent de natura ei, sau reprezentați un ONG, sau sunteți PFA, liber-profesionist, etc. și nu aveți cont amenda este de minim 3.000 lei.

Se definește noțiunea de mijloace moderne de plată – instrument de plată, în înțelesul menționat la art. 5 alin. (1) pct. 31 din Legea nr. 209/2019 (orice dispozitiv personalizat şi/sau orice set de proceduri convenite între utilizatorul serviciilor de plată şi prestatorul de servicii de plată şi folosit de utilizatorul serviciilor de plată pentru a iniția un ordin de plată), care include cardurile de debit, de credit sau preplătite, precum şi soluțiile moderne de plată, care se bazează pe aplicații ce facilitează inițierea unui ordin de plată pentru a se efectua plățile de tip cont la cont;

Prin cont de plăți se înțelege un cont ținut în numele unuia sau al mai multor utilizatori de servicii de plată şi utilizat pentru executarea operațiunilor de plată;

Aici putem da ca exemplu: plata prin aplicații specifice ori plata prin sisteme de tip RoPay și similare.

Așadar de la intrarea în vigoare a acestei prevederi, firma dvs, indiferent că sunteți PFA, liber-profesioniști, SRL, SA, ONG, este obligatoriu să dețineți cont bancar, dar și să puteți oferi o metodă modernă de plată către clienții dvs.

Pe de altă parte OUG  193/2002 care reglementează sistemele moderne de plată, deși este modificată și ea, face trimitere la obligația de a institui metode moderne de plată doar în sarcina contribuabililor ce sunt înregistrați la ONRC.

Și de aici apare partea hilară – avem două acte normative care instituie aceeași.

Unul – Legea 70/2015 – se adresează tuturor contribuabililor și unul doar celor înregistrați la ONRC.

Și se pune întrebarea dacă liber profesioniștii sau ONG chiar sunt obligați să ofere metode moderne de plată, iar dacă nu, pot fi sancționați?

Legea 70/2015 spune că da, trebuie să le ofere clienților posibilitatea de a achita cu metode moderne de plată, dar nu pot fi sancționați. De ce nu pot fi sancționați liber-profesioniștii? Pentru că OUG 193/2002 care sancționează neoferirea de mijloace moderne de plată se referă exclusiv la cei înregistrați la ONRC.

Oferirea de metode moderne de plată trebuie făcută de toate aceste entități, înregistrate la ONRC, indiferent de cifra de afaceri, obiect de activitate, volum de încasări, etc. trebuie să ofere clienților o metodă modernă de plată (plata cu card, prin aplicații bancare, prin sistem RoPay, etc).

Singurele excepții prevăzute de lege, prin care aceste entități nu au obligația să accepte plăți efectuate şi prin intermediul mijloacelor moderne de plată sunt:

• aproape imposibil și extrem de rar, în care entitățile efectuează toate operațiunile de plată și încasări exclusiv prin conturi deschise la instituții de credit. Așadar dacă nu efectuați plată în numerar sau încasare numerar nici măcar un leu – adică nu aveți rulaj numerar prin casierie – sunteți exceptați de la oferirea unei metode moderne de plată. Nu contează către cine ați plăti numerar sau ați încasa numerar. Contează ca încasări și plăți numerar să nu existe defel.
• entitățile au punctele de încasare amplasate în zone nedeservite de rețele de comunicații electronice. Zone din ce în ce mai rare.

Nu pot să nu revin la Legea 70/2015, unde toată lumea refuză să răspundă la întrebarea legată de art.11 alin.3 și 4 în ceea ce privește plata din contul PFA/liber profesionist, în contul personal al PFA sau liber profesionistului.

„(3) Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pot transfera sume din contul lor în contul persoanelor fizice, în baza documentelor justificative legale prezentate de plătitori.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), în cazul operațiunilor efectuate prin instrumente de plată cu acces la distanță, persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pot transfera sume din contul lor în contul persoanelor fizice, cu condiția existenței documentelor justificative legale în evidența plătitorilor.”

Care sunt documentele legale?! Eu, liber-profesionist, am cont deschis la o unitate bancară pe cabinet și am și ca persoană, pe numele meu. Ce document să prezint eu la transferul banilor mei, încasați ca liber-profesionist, în contul meu deschis pe numele meu, document prevăzut de vreun act normativ? Eu nu găsesc în legislația aplicabilă absolut niciun document. Dar niciunul. Banii încasați de mine ca liber-profesionist sunt ai mei, nu este ca la o societate cu personalitate juridică unde banii încasați sunt ai societății și nu ai acționarilor.

Oricât m-am străduit să aflu un răspuns, nu poate răspunde nimeni. Doar așa, vag, nu concret, cu indicarea uneori de documente sau proceduri ce nu au nimic de-a face cu reglementările aplicabile persoanelor fizice ci exclusiv celor juridice.

Legea societăților comerciale

Cesiunea părților sociale

Dacă sunteți în situația de a cesiona părți sociale ori de a cumpăra părți sociale, se aduc modificări și în ceea ce privește cesiunea. Ea se va putea face doar cu prezentarea unui certificat de atestare fiscală.

Cesiunea pârților sociale ale asociatului unei societăți cu răspundere limitată care deține controlul societății, în sensul art. 25 alin. (4) din codul de procedură fiscală, este opozabilă organului fiscal central în următoarele condiții:

• în termen de 15 zile de la data cesiunii, cedentul, cesionarul sau societatea notifică organului fiscal central actul de transmitere a părților sociale şi actul constitutiv actualizat cu datele de identificare a noilor asociați
• dacă societatea înregistrează obligații fiscale restante, precum şi alte creanțe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi existente în evidența organului fiscal central în vederea recuperării, aceasta sau cesionarul constituie garanții potrivit art. 211 lit. a) şi/sau b) din Legea nr. 207/2015, care să acopere valoarea obligațiilor restante cuprinse în certificatul de atestare fiscală emis de organul fiscal
• la înregistrarea cesiunii în registrul comerțului, dacă societatea înregistrează obligații fiscale restante, precum şi alte creanțe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi existente în evidența organului fiscal central în vederea recuperării, se prezintă dovada acordului organului fiscal cu privire la constituirea de garanții. Prin derogare, certificatul de atestare fiscală poate fi solicitat şi de cedent sau, după caz, de cesionar.

Condițiile prevăzute mai sus, legat de procentul de deținere a capitalului, se verifică la înregistrarea în registrul comerțului a cesiunii care conduce la întrunirea acestui procent. Pentru verificarea condiției prevăzute la alin. (1) lit. c) – legată de obligațiile restante –  Oficiul Național al Registrului Comerțului solicită certificatul de atestare fiscală de la ANAF.

Garanțiile constituite se eliberează de organul fiscal central la data stingerii obligațiilor de plată înscrise în certificatul de atestare fiscală. În cazul în care obligațiile de plată înscrise în certificatul de atestare fiscală eliberat de ANAF nu se sting în termen de 60 de zile de la data înregistrării cesiunii în registrul comerțului, garanțiile constituite se execută de către organul fiscal central.

Procedura de aplicare, precum şi modalitatea de colaborare între ANAF și ONRC se aprobă prin ordin comun al președintelui ANAF şi al ministrului justiției.

Aici, după cum se vede, au lăsat o portiță. Majorezi capitalul și devii acționar majoritar cu controlul asupra societății, apoi cel minoritar cesionează societatea și nu mai trece prin toate cele de mai sus.

Capitalul social

Capitalul social al societăților comerciale cu răspundere limitată se va modifica astfel:

• în cazul celor nou-înființate va fi de minim 500 lei
• în cazul SRL deja înființate se stabilește în funcție de nivelul cifrei de afaceri nete raportate prin situațiile financiare anuale aferente exercițiului financiar precedent, respectiv, în cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri netă peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este de 5.000 lei

Termenul de majorare este de 2 ani. Și pentru cele ce acum sunt înregistrate la ONRC – care au 2 ani de la data intrării în vigoare a legii, dar și pentru cele care ulterior înființării au obligația de a-l majora urmare a creșterii cifrei de afaceri.

Mai exact, regula spune că valoarea minimă a capitalului social se majorează până la finalul exercițiului financiar următor celui în care se constată creșterea cifrei de afaceri nete raportate prin situațiile financiare anuale ale exercițiului financiar precedent.

De exemplu:

Dacă aveți o societate cu capital social de 200 lei și în 2025 cifra de afaceri este de sub 400.000 lei, nu aveți obligația de a majora capitalul social, el poate rămâne tot 200 lei. Dar dacă cifra de afaceri în 2025 vă depășește plafonul de 200 lei, veți avea obligația de a majora capitalul social la minim 5.000 lei până la finele anului 2027.

De ce 2027? Pentru că anul 2026 este anul în care se constată creșterea cifrei de afaceri pe baza situațiilor financiare pentru 2025, iar 2027 este anul următor celui în care se constată.

Similar, o societate ce se va înființa în 2026 va fi obligată să aibă un capital social de 500 lei, iar dacă în 2026 depășește 400.000 lei cifră de afaceri va avea obligația ca până în 2028 să-și majoreze capitalul la minim 5.000 lei.

Capitalul social odată majorat nu mai poate fi redus. Chiar dacă ulterior cifra de afaceri scade sub 400.000 lei tot există obligația majorării capitalului la minim 5.000 lei.

Dividende și capital social

Societățile care acordă dividende interimare nu au voie să acorde acționarilor împrumuturi până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului.

Societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net diminuată la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris nu pot restitui acționarilor sau asociaților, după caz, sau altor persoane afiliate, așa cum sunt definite conform reglementărilor contabile aplicabile, împrumuturile luate de la aceștia.

Ce înseamnă asta? Dacă societatea dvs are activ net negativ sau mai mic de 50% din capitalul social, dar are datorii din împrumut către acționari sau către persoane afiliate, nu au voie să restituie acele împrumuturi.

Nerespectarea celor de mai sus duce la atragerea răspunderii solidare a societății şi a acționarului/asociatului care a beneficiat de plata de dividende interimare, fără a fi regularizate, sau căruia i s-au restituit împrumuturi, deși societatea avea activul net sub limita prevăzută de lege. Societatea, împreună cu acționarii/asociații, răspund solidar pentru obligațiile bugetare restante datorate de societate şi administrate de organul fiscal central, în limita sumelor care au făcut obiectul împrumutului acordat, respectiv restituit.

De exemplu:

Societatea are capital social de 200 lei, iar în bilanțul anual pentru 2025, societatea are capitaluri negative de 40.000 lei, activ net negativ, iar în evidența contabilă apare o creditare de societate de 70.000 lei către asociatul unic și de 10.000 lei către tatăl acestuia (tatăl nefiind acționar sau administrator în firmă).

În acest caz, discutăm despre un împrumut de 70.000 lei acordat de asociat, dar și de unul de 10.000 lei acordat de o persoană afiliată – tatăl acționarului în acest caz – așadar de o creditare totală de 80.000 lei. Nu va putea fi restituit nici măcar un singur leu către aceștia până când nu se va activul net nu va ajunge la minim 100 lei valoare pozitivă. Și cum se poate face asta? Prin conversia împrumutului în capital social. Adică în acest caz, din cei 70.000 lei se transformă în capital social suma de minim 40.100 lei.

În cazul nerespectării acestei obligații și restituirii către asociați chiar a unui singur leu, amenda poate fi de la 10.000 lei la 200.000 lei.

Distribuirea de dividende în cazul celor ce au profit în exercițiul financiar curent, dar au pierderi reportate se poate face după constituirea rezervelor legale, acoperirea pierderii contabile reportate şi constituirea de rezerve în conformitate cu cerințele statutare.

Societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net diminuată la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris pot efectua distribuiri de dividende din profitul exercițiului financiar curent numai după reîntregirea activului net la valoarea minimă prevăzută de lege. Similar și la dividende interimare. Dacă în situațiile financiare interimare activul net este negativ nu se vor putea distribui dividende.

Așadar dacă activul net este diminuat la mai puțin de 50% din capitalul social nu veți putea distribui dividende.

Amenzi:

• dacă nu se reconstituie activul net până la minim 50% din capitalul social – de la 10.000 la 200.000 lei
• dacă în termen de 2 ani de la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile nu au majorat capitalul social prin conversia acestor împrumuturilor acordate societății – amenda este de la 40.000 lei la 300.000 lei
• nu se pot achita la jumătate din minim. Așadar amenda aplicată este finală.
• se prescriu amenzile în 12 luni și nu în 6 luni. Cine se bucură se bucură degeaba. Situațiile financiare sunt oglinda societății și datele acestea se văd mai mult decât clar în ele, așa că pentru ANAF emiterea unei amenzi este practic o formalitate.

Există și unii asociați pentru care aceste prevederi nu se aplică:

• asociaților ce au ca scop sau obiect de activitate efectuarea de investiții sau administrarea fondurilor de investiții alternative sau cu capital de risc eligibile şi sunt entități care aparțin unor grupuri de tip fonduri de investiții alternative, fonduri cu capital de risc eligibile sau sunt administratori ai unor asemenea fonduri
• asociaților ce au ca scop sau obiect principal de activitate efectuarea de investiții, deținerea de participații în societăți sau finanțarea cu titlu profesionist a companiilor la care dețin părți sociale/acțiuni (CAEN 64);
• asociaților ce au calitatea de investitori profesionali, definiți conform Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare şi de modificare a Directivei 2002/92/CE şi a Directivei 2011/61/UE
• asociaților ce au calitatea de investitori într-un proiect de finanțare participativă, în sensul Regulamentului (UE) 2020/1.503 al Parlamentului European şi al Consiliului din 7 octombrie 2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă pentru afaceri şi de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1.129 şi a Directivei (UE) 2019/1.937, fie direct, fie indirect, prin intermediul unei entități care deține direct o participație într-un asemenea proiect
• asociaților, persoane fizice, care au investit o sumă cuprinsă între 2.500 euro şi 200.000 euro, echivalentul în lei la curs BNR din ziua investiției, într-o microîntreprindere sau întreprindere mică, astfel cum sunt definite de Legea nr. 346/2004, şi nu dețin, direct sau indirect, mai mult de 25% din capitalul social al societății în cauză,

cu condiția ca, în oricare din situațiile prevăzute mai sus, împrumuturile să nu fie restituite acționarilor/asociaților într-un termen de 4 ani de la data acordării împrumuturilor.

Codul muncii

Munca „la negru”

Va deveni drastic sancționată amenzile crescând amețitor.

Primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, se va sancționa cu amendă de 40.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 1.000.000 lei.

• Codul de procedură fiscală
• codul fiscal
• disciplina financiară
• legea societatilor comerciale
• pachetul 2