Home > Legislatie > Despre reglementările statului român. Zilierii.

Despre reglementările statului român. Zilierii.

accounting5În decembrie 2018 apărea, celebra deja, OUG 114/2018, catalogată de către autorități drept un act curajos, un act foarte bine gândit, cu efecte benefice în economie. Ordonanța a fost și este în continuare criticată nu neapărat sub aspectul oportunității ei, cât pentru faptul că, în afară de autorități, toată lumea o vede ca fiind una dată peste noapte, cu reglementări nediscutate cu nimeni, parcă aruncate la întâmplare, cu impact negativ asupra economiei, cu impact negativ asupra bugetelor firmelor și cu cu impact negativ asupra bugetelor personale.

Că de la emiterea ei și până acum ordonanța a fost deja modificată de două ori, prin OUG 10/2019 și OUG 19/2019 arată cât de bine gândită a fost. Că ea este modificată în mod indirect prin alte acte anulându-se de fapt unele modificări deja aduse legilor existente sau modificându-se efectele create de ea, este o altă realitate. Ultimul exemplu este OUG 26/2019.

Să vedem despre ce este vorba:

Prin OUG 114/2018 s-a modificat legea 52/2011 – legea zilierilor.

Argumentele de atunci, legate de zilieri și aflate în preambulul ordonanței 114, au fost:

având în vedere prevederile din Acordul dintre Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții privind măsuri pentru o creștere economică sustenabilă a României, bazată pe investiții, în următorii 10 ani, precum și cu multiplele situații în care excesul de activități în care se poate utiliza munca zilieră a condus la utilizarea de forță de muncă care nu beneficiază de asigurări sociale, fără a fi vorba de muncă necalificată cu caracter ocazional,

ținând cont că este necesară limitarea imediată a posibilităților de utilizare abuzivă a muncii ziliere pentru evitarea consecințelor sociale grave generate de lipsirea cetățenilor de prestații de asigurări sociale;

Așadar, un acord cu patronatele din construcții a făcut ca legea zilierilor să fie modificată și pentru că se pornea de la premisa că se utilizează abuziv munca zilieră. Și pentru că ei ar fi fost lipsiți de prestațiile de asigurări sociale, prin OUG 114/2018. Așa că datorită acestor constatări discutate, repet, doar cu cei din construcții, s-au operat următoarele modificări:

s-au restrâns domeniile de activitate în care se puteau utiliza zilieri
– s-a limitat la 120 de zile durata maximă a perioadei în care o persoană putea lucra ca zilier cu excepția cazurilor în care zilierii prestau activitate  în domeniul creșterii animalelor în sistem extensiv prin pășunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activități sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităților acreditate, precum și în domeniul viticol, pentru care perioada putea fi de 180 de zile în decursul unui an calendaristic.

Un acord cu cei din construcții a dus la privarea celor din alimentație publică (catering) pentru evenimente la utilizarea de zilieri. Sau a celor din publicitate. Pentru că ar fi fost utilizați abuziv. Asta în condițiile în care cei care utilizau zilieri o făceau pentru că legea le permitea. Cum să declari abuz de lege?! Mai ales când nu beneficiarii legii sunt cei care o scriu și o votează?

Patru luni mai târziu, apare OUG 26/2019 care modifică Legea 52/2011 (nu modifică direct OUG 114/2018 ci legea zilierilor), dar în esență modifică efectele produse de OUG 114.

Ce argumente sunt aduse:

Întrucât este necesară acoperirea vidului legislativ în domeniul muncii ocazionale și în scopul reducerii muncii fără forme legale, Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, oferă o facilitate pentru beneficiar în vederea recrutării rapide a forței de muncă, crescând gradul de ocupare, reducând concomitent procedurile birocratice și reducând semnificativ ponderea muncii nedeclarate în domeniile reglementate.

Cine a creat vidul legislativ? Angajatorii? Zilierii? Nu cumva chiar Guvernul?

Cine spunea la OUG 114/2018 că sunt utilizați abuziv și acum spune că, de fapt, legea oferă o facilitate pentru beneficiar crescând gradul de ocupare și reducând procedurile democratice? Nu cumva tot Guvernul? Adică recunoaștem că acum sunt proceduri birocratice pentru angajare? Păi dacă da, să facem ceva să le debirocratizăm. Nu?

Ținând cont de faptul că Legea nr. 52/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, derogă de la prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și reglementează distinct modalitatea prin care zilierii pot desfășura activități cu caracter ocazional, munca necalificată cu caracter ocazional putându-se presta numai în anumite domenii din economia națională,

dat fiind că, în prezent, munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta numai în următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităților din economia națională, actualizată:

a) agricultură, vânătoare și servicii anexe – diviziunea 01;
b) silvicultură, cu excepția exploatări forestiere – diviziunea 02;
c) pescuit și acvacultură – diviziunea 03,

Este limitată la aplicarea doar în cele trei domenii tocmai pentru că acum patru luni, tot Guvernul, prin OUG 114/2018, a limitat aplicarea legii la cele trei domenii! De aceea este limitată! Atunci se pare că, la nivelul Guvernului, nu s-a știut ceea ce a făcut posibil următorul argument:

ținând cont de lipsa acută de personal cu care se confruntă angajatorii, precum și de specificitatea anumitor activități, care presupun utilizarea muncii necalificate, cu caracter sezonier, ocazional și pe un termen relativ scurt, pretându-se, așadar, la exigențele dispozițiilor Legii nr. 52/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

La ce informații a avut acces Guvernul dacă în 2018 că nu era nici o problemă limitarea utilizării zilierilor și ce informații suplimentare au apărut între timp că dintr-o dată avem lipsă acută de personal necalificat cu caracter sezonier? Cât de credibile au fost informațiile din 2018?!

Argumentul final este, cumva, bomboana de pe tort:

având în vedere faptul că, în contextul deficitului de forță de muncă de pe piața muncii, măsurile propuse sunt de natură a crește credibilitatea mediului de afaceri, asigurând totodată desfășurarea activităților specifice necalificate în condiții optime, în timp util și cu un impact social pozitiv pe piața muncii,

Dar în decembrie 2018 aceste argumente nu erau valabile? Atunci nu era criză de personal? Atunci nu erau proceduri birocratice? Atunci nu era nevoie de măsuri care să asigure “desfășurarea activităților specifice necalificate în condiții optime, în timp util și cu un impact social pozitiv pe piața muncii”? De fapt de ce mai întreb asta? De ce modificările au fost decise în decembrie 2018 doar consultându-se cu cei din  construcții, ignorându-i pe ceilalți, ar fi o întrebare mai bună.

Ce modificări aduce OUG 26/2019 legii zilierilor?

– o persoană poate lucra ca zilier pentru un singur beneficiar maxim 90 de zile într-un an. Prin excepție, poate lucra pentru un singur beneficiar maxim 180 de zile dacă prestează pentru acesta activități în domeniul agriculturii, creșterii animalelor în sistem extensiv prin pășunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activități sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităților acreditate, precum și în domeniul viticol.

– se va introduce din data de 20 decembrie 2019 un registru în format electronic al zilierilor. Înscrierea și transmiterea lor în registru se va face zilnic, înainte de începerea activității de către fiecare persoană care urmează să se afle într-un raport de muncă cu beneficiarul.

Această prevedere poate ridica probleme în practică. Să vedem cum se va clarifica.

– indemnizația plătită zilierilor va fi supusă plății impozitului pe venit, dar și a CAS. Nu se datorează CASS – zilierul putându-se însă asigura dacă dorește, în condițiile art.180 din codul fiscal și nici CAM.

Această prevedere, prin care se introduce reținerea CAS, va lovi în bugetele celor ce au activitate fix în agricultură. A firmelor mari din agricultură ce și-au bugetat anumite sume și care fie vor fi nevoite să crească bugetul alocat lor fie să reducă zilierii folosiți.

– se revine la lista inițială, cea care era în vigoare înainte de apariția OUG 114/2018, a activităților pentru care se pot utiliza zilieri.

Zilierii, situația la zi, după modificarea modificării:

Cine poate lucra ca zilier?

Orice persoană care a îndeplinit vârsta de 16 ani. Dacă persoana are vârsta între 15 și 16 ani, poate lucra ca zilier doar cu acordul părinților. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 ani și 18 ani pot desfășura activitate ca zilieri doar în concordanță cu dezvoltarea lor fizică și aptitudinile lor.

Durata muncii zilnice prestate ca zilieri

Durata muncii este de minim o zi, echivalent a 8 ore, dar nu mai mult de 12 ore pe zi pentru zilierii care au cel puțin 18 ani împliniți. Cei cu vârsta de sub 18 ani pot lucra maxim 6 ore/zi și nu mai mult de 30 ore/săptămână și în nici un caz nu pot presta activități în timpul nopții.

Cât poate munci ca zilier o persoană?

O persoană poate munci ca zilier maxim 120 de zile într-un an calendaristic, indiferent numărul de beneficiari pentru care prestează activități ca zilier. Prin excepție, zilierii care prestează activități în domeniul agriculturii, creșterii animalelor în sistem extensiv prin pășunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activități sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităților acreditate, precum și în domeniul viticol, pot lucra maxim 180 de zile în an ca zilieri.

Limitări a duratei:

– pentru un singur beneficiar, un zilier, poate presta activitate maxim 90 de zile, din cele 120 permise, într-un an calendaristic dacă activitatea nu se află la excepții, unde, pentru activități în agricultură, zootehnie, grădini botanice sau viticultură, zilierii vor putea lucra maxim 180 de zile pentru același beneficiar.

– dacă un beneficiar intenționează să utilizeze un zilier pentru mai mult de 25 de zile în mod continuu atunci beneficiarul va fi obligat să-l angajeze cu contract de muncă pe perioadă determinată.

Plata zilierilor

Se va efectua zilnic sau săptămânal. Indiferent de numărul de ore lucrate, zilierii vor fi plătiți pentru cel puțin 8 ore/zi. Dacă numărul de ore lucrate depășește 8 ore/zi vor fi plătiți pentru orele efectiv lucrate. Cuantumul remunerației orare va fi cel puțin egală cu cea stabilită ca valoare/oră a salariului minim brut pe țară. Azi, în 2019, la data publicării articolului această remunerație este stabilită prin HG  937/2018 la valoarea de 12,43 lei/oră.

Legea, în ceea privește plata zilierilor, are și o contradicție. În timp ce art.5 alin.2 litera e, permite și plata lunară cu acordul zilierilor, art.11 din lege prevede doar plata zilnică sau săptămânală a indemnizației.

Obligații fiscale

Până la data de 30 aprilie 2019, pentru veniturile realizate până la această dată, zilierilor li se va calcula și reține, de către beneficiar, doar impozit pe venit în cuantum de 10% aplicat la venitul realizat.

Începând cu veniturile lunii mai 2019, beneficiarii vor calcula și reține atât impozit pe venit de 10%, cât și 25% CAS aplicat asupra remunerației brute.

Astfel la o zi de muncă de 8 ore, și o indemnizație orară de 15 lei/oră, până la 30 aprilie 2019, suma netă/zi este de 108 lei, iar începând cu mai 2019, indemnizația netă este de 81 lei reținerile crescând de la 12 lei la 39lei.

Care sunt exact beneficiile sociale ale zilierilor prin faptul că se impune plata CAS în sarcina lor, legea nu specifică exact. În cât timp acumulează aceștia o anumită vechime cotizând astfel și cum va face aceasta să impulsioneze munca rămâne de văzut. La fel va rămâne de văzut dacă vor avea beneficii sociale pentru aceste cotizații.  Însă legat de taxarea suplimentară eu cred că  beneficiarii fie vor mări remunerația brută, mărindu-și astfel costurile, fie vor reduce numărul de zilieri și vor crește numărul de ore pentru aceiași plată netă, fie un mix a celor două, dar indiferent de soluția adoptată de beneficiari rezultatul taxării suplimentare se va vedea cumva în costurile beneficiarilor și, implicit, în prețuri.

Drepturile și obligațiile beneficiarilor

Drepturi:

– să stabilească activitățile pe care urmează să le desfășoare zilierul, locul executării activității și durata acesteia;
– să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a lucrărilor.

Obligații

– să înființeze Registrul de evidență a zilierilor în formă scrisă, iar după apariția celui electronic să înființeze, să completeze și să transmită Registrul electronic de evidență a zilierilor conform metodologiei și modelului stabilite prin ordinul ministrului muncii și justiției sociale.
– să completeze Registrul de evidență a zilierilor, zilnic sau săptămânal în cazul creșterii ovinelor, înainte de începerea activității, iar după apariția registrului electronic – să transmită Registrul electronic de evidență a zilierilor inspectoratului teritorial de muncă, zilnic, înainte de începerea activității de către fiecare persoană care urmează să se afle într-un raport de muncă cu beneficiarul.
– să prezinte Registrul de evidență a zilierilor organelor de control abilitate, iar după apariția celui electronic să-l prezinte pe acesta.
– să asigure informarea zilierului cu privire la activitatea pe care urmează să o presteze, precum și cu privire la drepturile și obligațiile sale. Eu aș alege ca beneficiar să informez zilierii și despre faptul că activitatea desfășurată ca zilier nu-i conferă calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate și nici pe cea de asigurat în sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale și că pentru a fi asigurat pentru sănătate va fi necesar să se asigure în nume propriu.
– să respecte toate dispozițiile legale privitoare la protecția minorilor la locul de muncă dacă folosește minori în vârstă de cel puțin 15 ani și de cel mult 18 ani pentru desfășurarea de activități necalificate cu caracter ocazional.
– în situația producerii unui accident de muncă sau boală profesională beneficiarul este obligat să asigure plata cheltuielilor aferente îngrijirilor medicale necesare, iar dacă urmarea unui eveniment produs din vina beneficiarului este accidentarea sau decesul zilierilor, beneficiarul este obligat să asigure cheltuielile necesare îngrijirilor medicale sau înmormântării din fonduri proprii.
– să plătească zilierului remunerația cuvenită, prin orice mijloc de plată admis de lege.
– să-i încheie contract de muncă pe perioadă determinată dacă intenționează să utilizeze zilierul pentru mai mult de 25 de zile consecutive.
– să calculeze și să rețină impozitul pe venit și, începând cu veniturile lunii mai 2019, CAS.
– să asigure securitatea și sănătatea în muncă a zilierilor.
– să asigure instruirea zilierului, înainte de începerea activității și/sau la schimbarea locului de muncă, cu privire la pericolele la care poate fi expus și la măsurile de prevenire și protecție pe care trebuie să le respecte.
– să solicite zilierilor asumarea pe propria răspundere, prin semnătură, că starea sănătății le permite desfășurarea activităților repartizate de beneficiar.
– să pună la dispoziție zilierilor echipamente de muncă adecvate, care nu pun în pericol securitatea și sănătatea acestora.
– să asigure, în mod gratuit, echipamente individuale de protecție adecvate activității desfășurate de zilieri.
– să comunice de îndată, către inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs, orice eveniment în care au fost implicați zilieri.
– să înregistreze accidentele de muncă suferite de zilieri în timpul activității; modalitatea de înregistrare se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Drepturile și obligațiile zilierilor

Drepturi

– să muncească maxim  12 ore pe zi în situația zilierilor majori, iar în situația celor minori maxim 6 ore zi, dar nu mai mult de 30 de ore/săptămână.
– salariații minori au dreptul de a lucra doar ziua și doar în funcție de abilitățile lor și dezvoltarea lor
– să fie plătit pentru cel puțin 8 ore, indiferent de faptul că a lucrat mai puțin de 8 ore.
– să fie plătit cu o indemnizație orară cel puți egală cu valoarea/oră a salariului minim brut
– să fie plătit la finele zilei de lucru sau a săptămânii

Obligații

– să muncească maxim 120 de zile/an ca zilier sau 180 zile/an în agricultură, viticultură, zootehnie (domeniile enumerate anterior ca excepții)
– să semneze în registrul de evidență a zilierilor la momentul la care este plătit confirmând, prin semnătura sa faptul că a fost plătit.
– să își însușească și să respecte măsurile de prevenire și protecție stabilite de beneficiar.
– să utilizeze corect echipamentele de muncă puse la dispoziție de către beneficiar.
– să utilizeze corect echipamentul individual de protecție acordat și, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare.
– să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii ale echipamentelor de muncă.
– să comunice imediat beneficiarului orice situație de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea și sănătatea zilierilor.
– să pună la dispoziția inspectorilor de muncă informațiile și documentele solicitate cu ocazia controlului.

Categories: Legislatie Tags: ,
  1. No comments yet.
  1. No trackbacks yet.