Home > Legislatie > Propunerile MF..amenzi dublate, birocrație mărită, etc.

Propunerile MF..amenzi dublate, birocrație mărită, etc.

December 11th, 2014 Leave a comment Go to comments

casa_marcat1Acum câteva zile scriam despre faptul că MF trebuie să actualizeze OG 28/1999. Ei bine, în aceiași zi, MF publica pe portalul său un proiect de ordonanță ce modifică mai multe acte fiscale. Unele propuneri sunt, mai mult sau mai puțin, aberante ori confuze și, mai grav, pot provoca abuzuri de drept.

Să le luăm pe rând. Se propune modificarea codului de procedură fiscală în sensul obligării băncilor să transmită finanțelor rulajul (și soldul) tuturor conturilor deschise la acestea de către orice persoană (fie fizică, fie juridică). Iar la solicitarea explicită a ANAF să transmită datele de identificare a persoanelor ce dețin drept de semnătură pe acele conturi.

Și aici avem o întrebare: ce relevanță are pentru ANAF transferul de bani între persoane fizice private? Spre exemplu: eu îi dau surorii mele niște bani, virându-i din contul meu în al ei. Sau virez niște bani pe cardul copilului meu. Ce importanță are asta pentru ANAF? Ce suspiciune de fraudă fiscală ridică asta? Înțeleg motivația ANAF, dar e ilogic. Să ceri să ți se comunice toate datele și apoi vezi tu dacă sunt sau nu de folos e una și e cu totul și cu totul altceva să ai documentată frauda sau să ai indicii legate de fraudă și să ceri punctual furnizarea de date ce să completeze și/sau să confirme verificările efectuate.

Legat de casele de marcat fiscale, ANAF, propune modificarea OG 28/1999. Iată despre ce e vorba:

– în sfârșit se face precizarea (mai clară ca înainte) că utilizarea caselor de marca, în cazul comerțului, se face doar  dacă bunurile sunt livrate cu amănuntul. Și dacă, foarte important, sunt încasate în numerar sau cu substitute de numerar. Ei bine, aici e nevoie de norme. După cum vedeți nu se spune că se folosesc case de marca în comerțul cu amănuntul ci că se folosesc dacă bunurile sunt livrate cu amănuntul. Nicăieri în legislație nu se face referire la modul de livrare a bunurilor ci la modalitatea de organizare a comerțului. Astfel, pe cale de consecință, doar în cazul comerțului cu amănuntul se livrează bunurile astfel (vedeți OG 99/2000 – art.4 ce definește tipurile de comerț), iar în alte cazuri nu ar avea cum să existe  livrări de bunuri cu amănuntul. Aici însă pot apărea unele situații de genul: un depozit – comerciant cu ridicata livrează bunuri și persoanelor fizice, pe bază de factură, în sistem de comerț cu ridicata nu cu amănuntul, obiectul lui fiind comerțul cu ridicata. Procedează corect sau nu? Dacă ne luăm după ce scrie în ordonanță, da, e ok, nu ar avea nevoie de casă de marcat, dar cum căile MF sunt extrem de încurcate mă tem că răspunsul nu e așa simplu.

– spre deosebire de prevederile din normele de aplicare a OG 28/1999, nu contează tipul clientului, populație sau persoane juridice, ci doar modalitatea de livrare a bunurilor în cazul comerțului și modalitatea de plată. Aici apare o mică discriminare între cei care fac comerț și cei care prestează servicii. Unul care face comerț cu amănuntul și vinde și unui SRL – spre exemplu o librărie vinde și hârtie de copiator, vinde unui SRL două topuri de hârtie va trebui să-i emită bon fiscal și factură (la cerere), dar dacă un pantofar repară pantofii unei firme nu este obligat să-i dea bon fiscal ci poate să-i emită factură și chitanță – pentru că nu este un serviciu prestat direct populației. De asemenea prin exceptarea comerțului de tip cash&carry de la obligativitatea utilizării de case de marcat (excepție inexistentă până acum), MF introduce o nouă discriminare între acest tip de comerț și cel cu ridicata pentru cazurile în care cei care efectuează comerț cu ridicata vând persoanelor fizice.

– de asemenea – dacă persoana fizică, populația, clientul, cumpără bunuri pe care le plătește cu ordin de plată, chiar dacă i se livrează cu amănuntul, nu va fi nevoie de emiterea bonului fiscal. Dar dacă le plătește cu cardul, da, va fi nevoie.

– rămâne iarăși în aer problema avansurilor. Acestea nu reprezintă livrări de bunuri cu amănuntul, dar cu toate astea ANAF avea pe undeva un punct de vedere potrivit căruia și pentru ele trebuie emise bonuri fiscale. În esență, emiterea de bonuri fiscale pentru avansuri, reprezintă o imbecilitate. Nu de altceva dar avansurile nu sunt bunuri. Și nici încasarea lor nu presupune în mod automat livrarea bunurilor. MF ar trebui să reglementeze în mod explicit și aspectul acesta.

– se propune ca atunci când casele de marcat sunt defecte, pe lângă completarea jurnalului special, să se emită chitanțe (în condițiile legii – e formularea cea mai idioată posibil pentru că folosește o trimitere generală la o posibilă normă legală în loc să spună clar conform cărei legi), dar și facturi dacă sunt solicitate de client. O altă lipsă ce există și acum este cea a prevederilor exacte legate de modul de completare a acelui registru. Nu explic de ce, dar modul în care acum este reglementat este ambiguu.

– se interzice ca cei care utilizează case de marcat, fiind obligați la utilizarea lor, să elibereze alte documente decât bonul fiscal (și factura la cerere) către clienții săi, excepție făcând situațiile în care casa de marcat este defectă și trebuie să emită chitanțe. Prevederea aceasta intră în conflict cu cea legată de posibilitatea de a încasa cu OP (cu altă modalitate decât cea cu numerar sau substitut de numerar)

– se reglementează caracteristicile tehnice care trebuie îndeplinite de aparatele de marcat fiscale, introducându-se obligativitatea pentru acestea de a memora și stoca un jurnal electronic al operațiunilor. Ceea ce înseamnă că toate aparatele de marcat fiscale existente acum pe piață vor trebui schimbate sau upgradate dacă o astfel de operațiune este posibilă.

– se introduce obligativitatea persoanelor ce sunt obligate la utilizarea de aparate de marcat fiscale să asigure conectarea la distanţă a aparatelor de marcat electronice fiscale, în vederea transmiterii de date fiscale către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. În acest sens ANAF va emite norme metodologice. Dar abia după 1 ianuarie 2016. Sunt curios cum vor proceda cei care merg în piețe și târguri în zone în care nu există nici semnal la telefon sau nu au acces la internet. Foarte curios.

– se definesc, distinct, aparatele de marcat fiscale existente acum față de cele ce vor fi utilizate în viitor, cele cu jurnal electronic. Ei bine, statul obligă la utilizarea de aparate de marcat fiscale cu jurnal electronic (adică să renunțe la cele utilizate acum) astfel: de la 1 ianuarie 2016 pe contribuabilii mari, de la 1 aprilie 2016 contribuabilii mijlocii și de la 1 august 2016 pe toți ceilalți. Problema e că permite distribuitorilor de aparate de marcat fiscale să vândă aparate vechi până la 30 septembrie 2015 inclusiv. Acum se pune problema așa: de ce aș cumpăra eu o casă de marcat în septembrie, când peste 3-6-10 luni (după caz) minim trebuie să o arunc și să-mi iau alta? De ce nu obligă distribuitorii de case de marcat ca începând cu 1 aprilie 2015 să vândă doar așa ceva? De ce ar fi nevoie de un termen atât de mare pentru impunerea autorizării de modele noi, câtă vreme din declarațiile MF înțelegem că la nivelul UE suntem cam singurii care utilizează aparate de marcat fără jurnal electronic? Mă gândesc că dacă în restul țărilor aparatele de marcat fiscale sunt deja cu jurnal electronic, nu ar fi deloc o problemă pentru distribuitorii autorizați să comande modele noi pe care să le autorizeze rapid. Dar vă dați seama că ceea ce se întâmplă e un jaf pe față? Că vor înflori afacerile unora peste noapte? Și că, de fapt, statul permite ca unii să fie înșelați pe față, în mod legal.

– se reglementează aici obligativitatea apariției pe bon a unității de măsură și a codului de înregistrare în scopuri de TVA a beneficiarului dacă acesta cere introducerea lor.

– în sfârșit se arată că nu este obligatorie schimbarea memoriei fiscale în anumite situații. Era și cazul.

– se introduce o obligație nouă “să asigure funcţionarea aparatului de marcat electronic fiscal în parametrii tehnici legali, pe toată durata de utilizare a acestuia”. E atât de generică încât poate da naștere la abuzuri din partea distribuitorilor de aparate de marcat. Oricând aceștia pot pretinde că utilizarea aparatului de marcat fiscal nu s-a făcut în parametrii tehnici legali. Cred că e nevoie de precizări legat de obligația aceasta.

– se menține obligația de a avea contract ferm cu furnizorii de consumabile necesare aparatelor de marcat fiscale.

– se introduce o altă obligație nouă și extrem de periculoasă. E vorba despre aceasta “să întocmească documente justificative pentru toate sumele introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat, altele decât cele provenite din încasarea cu numerar a contravalorii bunurilor livrate cu amănuntul şi a serviciilor efectuate către populaţie sau cele utilizate pentru a acorda rest clientului”. Să mă explic. Sumele de serviciu sunt sumele ce se introduc sau se retrag din casa de marcat. Orice aparat fiscal are posibilitatea de a introduce/retrage sume din sertar și emite la fiecare introducere/retragere un bon nefiscal ce atestă efectuarea operațiunii. Să vă dau un exemplu: dimineața lăsați vânzătorului suma de 57 lei în monede și bancnote de valoare mică pentru a le putea utiliza ca rest. Primul lucru pe care acesta trebuie să-l facă este să introducă în casa de marcat o intrare de sume de 57 lei. Dacă face un X imediat după aceea va avea așa: intrări de numerar = 57 lei, vânzări = 0 lei, retrageri de numerar = 0 lei, numerar în sertar (intrări numerar+vânzări numerar-retrageri numerar) = 57 lei. Să zicem că vinde numerar marfă în valoare de 1500 lei și administratorul ia din banii din casa de marcat suma de 1200 lei pentru a-i depune la bancă. La ridicarea banilor din sertarul casei se operează o ieșire de numerar de 1200 lei. Astfel un X efectuat după aceea va duce la situația aceasta: intrări de numerar 57 lei, vânzări numerar 1500 lei, retrageri numerar 1200 lei, numerar în sertar 357 lei.

Problema pusă de modificare este următoarea: MF obligă la întocmirea de documente justificative pentru introduceri/retrageri în ciuda faptului că aparatul fiscal tipărește un document la fiecare astfel de operațiune, că acel document apare în raportul fiscal sau cel de numerar (în Z sau X, după caz), arătând că este rupt de realitatea zilnică, mărind birocrația și, mai periculos, lăsând posibilitatea organelor fiscale de a comite abuzuri, pentru că neîntocmirea de documente justificative reprezintă contravenție și, mai mult, aplicarea măsurii de suspendare a activității pe o perioadă de la 1 la 3 luni.  De ce? iată de ce:

– MF obligă la întocmirea de documente justificative. Nu le nominalizează: chitanță, dispoziții de plată/încasare către casierie, alte documente. Așa organul fiscal poate avea pretenția ca documentul întocmit de mine nu e document justificativ sau nu este suficient și să aplice amenda contravențională și măsura de suspendare a activității. Sau, în cazul unui pantofar, ce are casă de marcat și nu are casierie nu are registru de casă, ce document justificativ să întocmească? Ce rost ar avea? De ce nu ar fi suficientă înregistrarea în casa de marcat și emiterea bonului respectiv? E aberant.

Contravențiile. Ceea ce a făcut MF arată o flagrantă nepăsare față de lege și o discriminare fățișă între utilizatori și distribuitori. Amenzile date utilizatorilor, chiar pentru fapte din culpa distribuitorilor sunt mult mai mari față de cele date distribuitorilor. Se dau amenzi incredibil de mari pentru anumite chestii și pentru fapte mult mai grave a distribuitorilor se dau amenzi modice. Pentru aceiași faptă se reglementează două contravenții în cuantum diferit, ceea ce e imposibil. Să le luăm pe rând:

Ce amenzi primesc utilizatorii – operatorii economici:

1. Amenzi de la 2000 la 4000 lei:

– dacă emiteți bonuri ce nu conțin elementele obligatorii (seria aparatului, logotipul, adresa de instalare, numărul de ordine, data și ora emiterii, denumirea produselor, cantitatea, prețul, valoarea, valoarea taxelor, cotele de taxe – unitatea de măsură și codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului dacă vă sunt solicitate)
– dacă nu afișați loc vizibil un anunţ detaliat de atenţionare a clienţilor cu privire la obligaţia de a solicita bonul fiscal precum și de atenționare că nu li se pot înmâna alte documente decât bonul fiscal pentru plata bunurilor.
– dacă nu notificați furnizorul aparatului de marcat că vi s-a stricat și dacă nu puteți face dovada comunicării către acesta a notificării
– dacă refuzați să primiți în unitate tehnicianul desemnat de organele de control pentru verificarea aparatelor de marcat fiscale

2. Amenzi de la 8000 la 10000 lei

– dacă nu păstrați şi arhivați rola jurnal/dispozitivul de memorare a jurnalului electronic, după caz, raportul fiscal de închidere zilnică şi registrul special
– dacă nu păstrați sau nu asigurați completarea şi de a actualizarea cartei de intervenţii, precum şi dacă nu completați registrul special (nu emiteți chitanțe și facturi clienților care le solicită) în cazul defectării aparatelor de marcat fiscale
– dacă nu asigurați funcționarea în parametrii tehnici legali sau permiteți intervenția asupra aparatelor de marcat fiscale a altor persoane decât cele autorizate
– dacă nu întocmiți documente justificative pentru toate sumele introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat, altele decât cele provenite din încasarea cu numerar a contravalorii bunurilor livrate cu amănuntul şi a serviciilor efectuate către populaţie sau cele utilizate pentru a acorda rest clientului. (această sancțiune este dublată, vedeți în continuare)
– dacă în caz de defectare a memoriei fiscale, după remedierea defecțiunii, nu reintroduceți în memoria fiscală datele înscrise pe rola jurnal privind tranzacţiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ştergerii memoriei operative.
– dacă începând cu 1 ianuarie, 1 aprilie, respectiv 1 august 2016, după caz, nu utilizați aparatele de marcat fiscale cu jurnal electronic
– dacă emiteți alte documente decât bonurile fiscale pentru încasarea contravalorii bunurilor, dacă nu e defectă casa de marcat

3. Amenzi de la 10000 la 15000 lei

– dacă la data începerii activității într-un punct de lucru în care aveți obligația utilizării casei de marcat, nu aveți așa ceva, sau dacă nu emiteți bon pentru toate bunurile livrate cu amănuntul sau pentru serviciile prestate populației sau dacă emiteți bonuri cu o valoare mai mică decât cea reală. Ori, și aici MF dublează contravenția, dacă nu întocmiți documente justificative pentru introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat altele decât cele provenite din încasarea cu numerar a contravalorii bunurilor livrate cu amănuntul şi a serviciilor efectuate către populaţie sau cele utilizate pentru a acorda rest clientului. Vedeți în proiect art. II, punctul 11 care modifică art.10 unde la litera b și litera ș se regăsește aceiași faptă contravențională, dar sancționată cu amenzi în cuantum diferit. Asta arată câtă “atenție” a fost acordată proiectului și cum s-a scris.
– dacă achiziționați case de marcat de la persoane ce nu sunt autorizate să vândă așa ceva
– dacă vi se suspendă activitatea și, totuși, continuați să desfășurați activitate în punctul de lucru respectiv

4. Amenzi de la 40000 lei la 60000 lei

– dacă nu păstrați şi arhivați memoria fiscală precum şi dispozitivul de memorare a jurnalului electronic, în condiţii care să permită citirea acestora de către organul fiscal competent;
– dacă nu folosiți numai consumabile de tipul şi cu caracteristicile tehnice prevăzute în manualul de utilizare a aparatului respectiv, sau
– dacă nu folosiți numai consumabile care asigură menţinerea lizibilităţii datelor pe perioada de arhivare prevăzută de ordonanţa de urgenţă şi să asigure arhivarea datelor, sau
– dacă nu să solicitați distribuitorului autorizat de la care ați cumpărat aparatul sau unităţii acreditate completarea manualului de utilizare cu informaţii privind tipul şi caracteristicile tehnice ale consumabilelor, în cazul în care manualul de utilizare a aparatului respectiv nu conţine astfel de informaţii și
– dacă nu încheiați cu furnizorii consumabilelor contracte ferme conţinând clauze de livrare numai a consumabilelor de tipul şi cu caracteristicile tehnice prevăzute în manualul de utilizare, care să asigure menţinerea lizibilităţii datelor pe perioada de arhivare prevăzută de prezenta ordonanţă de urgenţă și care  să conțină clauze privind daunele la care sunt îndreptăţiţi utilizatorii în cazul nerespectării clauzelor contractuale de către furnizori şi să asigure arhivarea datelor

Ce amenzi primesc distribuitorii?

1. Amenzi de la 2000 la 4000 lei:

– dacă vând aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt sigilate
– dacă vând aparate de marcat electronice fiscale cu o altă configuraţie şi un alt domeniu de utilizare decât cele prevăzute în autorizaţia de distribuţie;
– dacă vor comercializa aparate de marcat electronice fiscale după retragerea dreptului de distribuţie obţinut de distribuitorul autorizat în baza autorizaţiei
– dacă, după 1 octombrie 2015 vor comercializa aparate de marcat fiscale vechi (fără jurnale electronice);

2. Amenzi de la 8000 la 10000 lei

– dacă vând aparate de marcat electronice fiscale fără a deţine autorizaţia prevăzută de  ordonanţa de urgenţă sau fără a face parte din reţeaua de unităţi acreditate pentru comercializare a unui distribuitor autorizat;
– dacă la cererea utilizatorilor nu completează manualul de utilizare cu informaţii privind tipul şi caracteristicile tehnice ale consumabilelor în cazul în care manualul de utilizare a aparatului respectiv nu conţine astfel de informaţii;
– dacă în maxim 72 de ore, maxim, de la solicitarea utilizatorului, nu efectuează instalarea aparatului nou, precum şi înlocuirea memoriei fiscale sau a dispozitivului de memorare a jurnalului electronic în cazul în care sunt defecte sau capacitatea de stocare a fost epuizată precum şi în alte cazuri stabilite prin norme metodologice
– dacă nu completează și actualizează cartea de intervenţii și dosarul de asistenţă tehnică prevăzut la art. 5 alin.(12
– dacă nu dau curs solicitării organelor cu competenţă în domeniul controlului în vederea citirii datelor din memoria fiscală a aparatelor de marcat electronice fiscale sau din dispozitivul de memorare a aparatelor pentru realizarea activităţii de control precum şi a obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (7) şi (8);

3. Amenzi de la 10000 la 15000 lei

– Nu există o astfel de clasă de amenzi pentru distribuitori

4. Amenzi de la 40000 lei la 60000 lei

– dacă distribuitorii autorizaţi care încetează activitatea de comercializare a aparatelor de marcat electronice fiscale, precum şi cei cărora li s-a retras autorizaţia de distribuţie a aparatelor de marcat electronice fiscale, nu respectă a obligaţiilor ce le revin potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru aparatele livrate

Ce vedem de aici:

1. că dacă o firmă cumpără de la un vânzător neautorizat o casă de marcat, ia amendă de 10000 lei la 15000 lei, dar cel ce vinde ia doar de la 8000 la 10000 lei

2. distribuitorii dacă vând aparate neautorizate  sau le vând după ce li se anulează autorizația sau după 1 octombrie 2015 le vor vinde pe cele vechi, vor plăti o amendă de 2000-4000 lei și nu li se vor confisca sumele, dar cei care cumpără sunt vinovați. Așa distribuitorii îi vor fraieri pe cumpărătorii mici vânzându-le din stoc și plătesc pentru asta 2000 lei amendă, dar scapă de stoc.

3. Pentru că nu am contract cu furnizorii pentru consumabile, iau 40000 lei amendă? Nu vi se pare aberant? La fel dacă folosesc consumabile ce se șterg. E la fel de aberantă amenda de 40000 lei dacă nu notific eu furnizorul să-și actualizeze manualul. Să luăm exemplul ăsta: iau casă de marcat și 10 role. Ce fac? Citesc manualul de utilizare să văd dacă are specificat tipul exact de consumabile? Și apoi fac notificare și contract? E furt pe față: e o prevedere ce, fățiș, avantajează anumite categorii de comercianți.

Alte contravenții

– se pot amenda persoanele cu 800 până la 1500 lei (operatorul casei de marcat) dacă acesta nu înmânează  bonul fiscal clientului şi/sau, la solicitarea acestuia, nu eliberează factura.

Alte măsuri complementare

Se confiscă sumele
– încasate din livrarea de bunuri ori prestarea de servicii după suspendarea activităţii operatorilor economici
– identificate la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor aparţinând operatorilor economici prevăzuţi la care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special, menţionat la art. 1 alin.(8), ori prin chitanţe, făcându-se venit la bugetul de stat

Ei bine, legat de ultima situație de confiscare am un comentariu: după cum vedeți nu contează documentele justificative pentru sume intrate/retrase din sertar. Cerința este ca sumele să fie justificate prin documente emise de aparatele de marcat fiscale. Aparate ce emit documente și în cazul intrării/ieșirii de sume. Și atunci nu era mai simplu să spună MF ca orice sumă de serviciu introdusă/retrasă din aparatul de marcat fiscal să fie operată în memoria acestuia și neoperarea lor să fie faptă contravențională? Așa au dat-o pe aia cu documente justificative…Și cum asta e motiv de amendă, confiscare și suspendare de activitate să vedeți zel la ANAF. La fel de mare e zelul când vine vorba de afișul ăla stupid. Păi dacă e lege și legea trebuie cunoscută și aplicată de toți, de ce aș mai pune acel afiș? Amenda pentru persoanele fizice ce nu au bon pentru cumpărături nu mai există așa că a-l cere sau nu e indiferent cu sau fără afișul ăla. Există destule amenzi date operatorului economic sau persoanei ce operează aparatul de marcat dacă nu-i dă bonul chiar dacă e sau nu afișul ăla acolo

Suspendarea activității pe o perioadă de 1 la 3 luni a activității derulate la punctul de lucru la care s-au găsit nereguli

Este o măsură complementară și obligatorie dacă

– operatorul economic nu utilizează aparatele de marcat electronice fiscale, cu excepţia prevăzută la art.1 alin.(8) (adică atunci când sunt defecte);
– dacă nu se emit bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate;
– dacă se emit de bonuri fiscale cu o valoare inferioară celei reale;
– dacă nu se întocmesc de documente justificative pentru sumele de bani introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat;
– dacă după 1 ianuarie, 1 aprilie sau 1 august 2016, după caz, nu se utilizează aparate de marcat fiscale cu jurnal electronic
– dacă operatorii economici nu au respectat o măsură de suspendare a activităţii unităţii ca urmare a nedotării cu aparate de marcat electronice fiscale.

Pe durata de suspendare a activităţii, unitatea este sigilată de echipa de control constituită potrivit legii. Concomitent cu sigilarea unităţii, se afişează la loc vizibil un anunţ cu privire la această situaţie. Anunţul va fi scris cu litere de tipar având înălţimea minimă de 10 cm

Norme metodologice? Abia după 150 de zile de la intrarea în vigoare. Că e greu. 6 luni să dai norme pentru ordonanța asta? Și în timpul ăsta ce facem? Dacă vine organul de control cu o viziune proprie și dă o amendă și după 6 luni prin norme constatăm că de fapt nu era corect? O dăm pe aia cu “asta e…”?

  1. December 26th, 2014 at 18:10 | #1

    Cea mai aberanta amenda este aceea pentru achizitionarea de consumabile (role) fara sa ai un contract cu furnizorul. Metro nu incheie asa ceva, si nu numai.

  2. March 20th, 2015 at 17:03 | #2

    Din pacate, o firma este considerata inca de la infiintare, evazionista, infractoare si nu in ultimul rand o vaca de muls.

  1. No trackbacks yet.